6,513 matches
-
după tataie cum mergea grăbit spre grajd; era stropit pe pantaloni și știam că peste puțin timp avea să-l certe și pe el. Toți țăranii își făceau de lucru; fie prin ogradă, fie că stăteau de vorbă pe marginea șanțurilor. Din când în când se uitau spre cer ca și când de acolo le venea răspunsul când se termina frigul. Unii se plângeau că nu mai au coceni pentru vite, alții nu mai aveau mălai și vorbeau când să meargă la moară
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
buzele. Eram geloasă pe tataie pentru că știa prea multe și nu-mi povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul în toate direcțiile. Nu era prost deloc tataie! Îmi plăcea să-l ascult atunci când vroia el să povestească. Atunci când îl obligam cu întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
ducea spre gârlă. Toți țăranii se grăbeau înainte să se întunece. Într-un târziu, cum nu mai venea, mamaie m-a trimis după el. Am ieșit în drum, era întuneric și îmi era frică de broaștele care săreau seara prin șanț sau pe șosea mai mult decât în timpul zilei. M-am uitat spre fântână și la lumina lunii, am văzut niște umbre și am auzit vocile celor care scoteau apă. Am bănuit că tataie era acolo. M-am așezat pe vine
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
odată cu ridicarea ștachetei în viața parohială. Lucrurile funcționează și ne bucurăm unii de munca altora. Tot așa sunt bărbații care, dacă îi chemi, vin. Cum este în Ardeal „claca popii“. Sunt zile speciale, în care ne propunem anumite lucruri: un șanț pentru drenaj, o muncă pentru împădurit zona proaspăt luată în primire, râpa din spatele grădinii, înspre Doftana etc. Să știți că este o muncă dură pe care, dacă angajezi pe cineva, ți-o fac în câteva săptămâni. Muncim împreună orele, cât
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
toc eu toate pălăriile astea! Doar două, le ajunge păsărilor... Ce, nu le dă mama de mâncare? Și cu gâsca aia, ce vină am eu? Ea a fost o proastă că s-a lăsat lovită. Ălelalte au trecut drumul la șanț fără să fie călcate, când eram eu cu Petre și George la furat de prune. Mamă, ce prune bune am mâncat!... Bou’ cela de șofer n-a vrut să frâneze, că n-o lovea, dacă frâna. Îl știu eu, că
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
mașina în curte, îl trezesc din somn, duc imediat fata la spital, îi anunță pe părinți; pe drum s-au oprit la sediul poliției comunale. „Totul într-o năucire generală” (pag. 39) Cineva zărise pe tânărul cu bicicleta zăcând în șanț și l-a aruncat și pe el în mașină. Reîntors la locul accidentului, cu căruța plină cu pietre, împreună cu amicul Ghiță Stârc, Cucu Nae, în lumina difuză a lanternei, șterge petele de sânge existente, lăsând una singură neatinsă, aceea din dreapta
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
Numai banca veche doar lipsește: Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea la pește Nimeni n-a-ndrăznit să strige; - Hoții! La ce bun să facem vreun bilanț Câte ne-au unit și ne despart? Plânge carul răsturnat în șanț Paradisul nostru are capul spart Ne-a rămas atât: copilăria Ca un vis furat dintr-o grădină Fiecare-și cere jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
se oferea să-l ajute, dacă pusese ochii și pe vreo vecină mai mizdoasă, că așa se sprijină prietenii la nevoie, ca bețivanii în drumul spre casă, care tare lung mai este, pentru că trebuie să-l parcurgi dublu, de la un șanț la altul, ca pișatul boului. Problema îngrozitoare s-a pus la pod, pentru că Vascodagama nu voia cu nici un preț să pună piciorul pe el și Mancuse a trebuit să-l care în spinare și, cînd l-a pus jos, dincolo
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
nesigură pe volan, o luase transpirația, dar instructorul o sfătuise să nu-i pese de cei din spate și nu o să aibă niciodată probleme, cine vrea să te depășească are loc destul, nu trebuie să intri tu cu mașina în șanțuri din cauza vitezomanilor. Se făcuse tîrziu și aprinsese farurile, se mai destinsese puțin și, cînd a sunat celularul, l-a apucat plină de sine cu mîna dreaptă și stînga și-a încleștat-o pe volan. Era Gabriela. Disperată. Plînsă. Cu vocea
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
trei zile orbesc și cad într-o gaură de canal, fără grătar. Și atunci cine mă mai scoate pe mine din Groapa Comună a Europei? Eu știu că, atunci când o oarbă ține de mână o altă oarbă, amândouă cad în șanț! De ce nu vreți voi să vedeți și să înțelegeți acum că, fără acest sânge proaspăt, care întreține arderea sufletului vechi, noi nu vom mai putea vedea ce se întâmplă cu noi în Comunitatea Europeană, sau oriunde am merge în lume
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
Buni sunt oamenii în dacia mea, Mărite, tu, mă vei ierta? Scena 3. (Dinspre stânga și din față se ivește regale Decebal, Vezinas, marele preot și căpeteniile de oaste: Tehomir, Duras, Baldobal și Hasdrubal. ). DECEBAL Precum vedeți, e destul de adânc șanțul celălalt Și valul destul de înalt. Acești munți ridicați de brațul dac și aceste mormane, Sunt mai strajnice ca meterezele romane? În spatele lor așezăm bolovani potriviți Spre a fi doar rostogoliți. Imperatorul romanilor numai să îndrăznească Sarmisegetusa noastră s-o cucerească
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
sandgeacul Ak-Kerman, iar Tighina moldovenească în Bender. Basarabia străbună începe să piardă populația românească, aici venind turci și tătari de peste Nistru, chiar și râul primind un nume în limba lor, Budjac. Iată ce spune despre aceasta Bogdan Petriceicu Hașdeu: „Un șanț străvechi, cunoscut în popor sub numele de Traian-de-Sus, începând de la Prut, mai jos de Fălciu și sfârșindu-se la Nistru, mai sus de Bender, despărțea Moldova proprie de această nouă provincie musulmană”. Suprafața Basarabiei este aproximativ cât a Moldovei, de
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
împărțită în două și măcelul a început. Cei din sud furau de rupeau de la cei din nord și invers. Cine era prins, vai de mama lui! Cine nu, nu! În mijlocul capitalei apăru un fel de linie Maginot autohtonă, adică un șanț cu niște metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece un vechi decret imperial scosese scrisul de pe nomenclatorul de servicii onorabile. Oribilul război continua de câteva luni ... Într-o dimineață, spre groaza și uimirea tuturor, în șanț căzu un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
Peste trei zile, timp în care omul acela de lumină tot vorbise, desigur în zadar (era prin cărțile necitite de milenii ceva cu o propovăduire în deșert!), forțele întrunite ale celor două imperii aruncară toate dejecțiile colectate din imperiu în șanțul cu pricina. Bila aurie dispăru cu toată lumina ei iar oamenii mai aruncară și câteva tone de cărămizi peste ispravă apoi se puseră iar pe caft, dar numai așa, din obișnuință. *** Uriașul cuirasat intergalactic plutea în spațiu pe o orbită
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[xiii]a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
fel, din sincer dor și drag de majoritate parlamentară, cântând în struna măscăriciului violet, care, brusc lovit de amnezie, cheamă „ciocoimea” - scuipată în cap, cu mânie proletară, până mai ieri, zice-se, până și din grădinile Vaticanului, ori de prin șanțurile umezind pinii din Roma - la o mândră și patriotică șezătoare anti-băsesciană. În naivitatea mea - amendabilă, desigur, demonstrând imaturitate politică! -, îmi imaginam că individul va fi tratat cu revoluționar și suveran dispreț măcar de aripa stângace, dar... surpriză de proporții: „Dacă
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători. La sfârșit, adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă. După aceea, tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și nu să băltească. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare, iar Sâmbăta se definitivau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU" RECEPȚIEI! Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Marile dureri sunt mute. Moartea celui scump și drag sapă șanțuri pentru lacrimi și împietrește. Nici în marile iubiri nu e loc de prea multă vorbărie. O privire incandescentă pe sub gene sfredelește pănă se aprind călcâiele. Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie. Cerne vântul
RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU RECEPŢIEI! de DONA TUDOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358775_a_360104]
-
azi. Dacă nu participi la jocul politic, nu meriți să fii luat în calcul la jocul puterii. Cine stă pe margine, pe margine rămâne. De multe ori, construim istoria ca o turmă de oi bulucită la răspântie, cu stăpânul în șanț și câinii de pază adormiți. La viitoarele alegeri parlamentare, cu pasul lor disciplinat și cadențat în ritmul interesului știut și băgat la cap, UDMR-iștii vor putea forma guvernul! Singuri! Dragul popor român, prins în competiția de calomnii se va
UNU PE FAŢA, UNU PE DOS de DONA TUDOR în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358783_a_360112]
-
grâu ce luau drumul spre imperiul sovietic, al cărui satelit devenisem, China tovarășului Mao, Statele Emirate Arabe Unite, etc, etc. Rămăseseră pe întinsul șes al patriei cârdurile acelor gălăgioase păsări ce se abăteau pe marginea miriștii de-a lungul unor șanțuri trasate de plugurile înfipte adânc în pământ, unde creșteau tufișuri dese de zmeură, pe care acestea le ciuguleau, potolindu-și setea. Căsăpite la rândul lor, cu ocazia deselor chiolhanuri ce se dădeau în mod discret la cantinele partidului, ajunse în
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
tarä minunatä cu un soare arzätor A rämas doar o epavä, Mișunând de.."rozätori". Am ajuns de râsul lumii Din cauza unor avari Ce nu știu sä cârmuiascä, Gândindu-se doar la bani! Și precum un räu nu vine niciodatä...singurel Șanț și hoți de buzunare Ce fac țară de rușine Cäci țiganul care furä, Și, din România vine.. Mi-este greu și pieptu-mi doare de tot ce aud pe ..lume Românul este un om tare Ins' Acas' nimic nu spune! Tare
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
e gata mămăligaaa ! -Mai du-te , fă, și tu acasă,-o lua Leu la rost- stai toată ziua pe Linie ochi beliți- gură căscată, ca proasta ! N-auzi că te strigă fata aia să mănânci ? Lisăndrița se scula de pe buza șanțului, lua bastonul lui Dorescu-buf în mână, dibuia gardul cu palmele, că nu mai vedea bine și-o lua tiptil pe lângă ulucă spre casă. Păstra bastonul ca pe un lucru sfânt, rămăsese de la bărbatul ei care murise în primul război și
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]