3,279 matches
-
a scăpătat capul, căci am tresărit deodată la lumea de dincoace. Pușca lucea sub mine ; am tras-o din lumină. Zbucnise pe apă un reflector care pipăia malul ; căta pământul pas cu pas. Umbrele s-au despicat șiam văzut în șes creangă de creangă, fir cu fir. Ca la o sută de pași ședea ghemuit într-o crăcană un om și în jurul lui toate erau nemișcate. M-a trecut un fior. În clipa aceea însă, când trecusem „dincolo”, nu puteam să
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
făurit această capodoperă eternă și ești îmbătat de frumusețea locului ce ți se desfășoară încă de la intrare. Liliana Vârlan, Liceul Pedagogic Bacău 18 mai 1977 Ce frumos este să călătorești și din loc în loc să întâlnești meleaguri de munte sau de șes. Aceste frumoase așezări, locuri unde sufletul se desfată plăcut iar trupul se odihnește în liniște. Pentru prima oară vizitez acest sfânt lăcaș și aș dori să mai revin. Fericiți cei ce se străduiesc pentru păstrarea lui intactă. Semnătură indescifrabilă 17
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
interes. Grădinarul are grijă de Marea Grădină, adică de tot ce se naște sau răsare, crește și înflorește în Țara lui Verde Împărat, are grijă de oameni, de capre negre și de alte viețuitoare, de arborii pădurilor, de munți, de șesuri, are grijă de ierburi, de flori, de fluturi, de izvoare, de râuri, de lacuri, de spinările stâncoase ale munților, dar și de visele oamenilor, de strădaniile lor, de idei... Cred că el ar ști cel mai bine ce e de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
îngustează patul fluviului la Porțile de Fier, pentru a se prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă între munți și râuri în două șesuri: acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prelungi de cea parte de dânsul, în munții Golubinski din Serbia. Arătatele prelungiri ale munților Carpați către apus și sud, despart regiunea plană cuprinsă între munți și râuri în două șesuri: acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face un trup cu marele șes răsăritean al Europei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acel apusean, al Tisei, care ținându-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face un trup cu marele șes răsăritean al Europei . O asemenea așezare a Carpaților, în raport cu poporul nostru, este cu totul extraordinară și a avut asupra soartei sale urmările cele mai însemnate. Într-adevăr dacă vom observa cum sunt așezate popoarele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-se întruna cu șesul Dunării mijlocii, alcătuiește ceea ce s-ar putea numi Mesopotamia europeană, și acel răsăritean, care se întinde către Marea Neagră, trece Dunărea și se oprește tocmai în munții Balcani. Acest din urmă șes face un trup cu marele șes răsăritean al Europei . O asemenea așezare a Carpaților, în raport cu poporul nostru, este cu totul extraordinară și a avut asupra soartei sale urmările cele mai însemnate. Într-adevăr dacă vom observa cum sunt așezate popoarele în raport cu munții, vom găsi, cu toată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bulgarii, albanezii, danezii, vom găsi pretutindeni niște țări bine așternute, mărginite de munți, care despart neamurile ce le locuiesc de neamurile vecine. Numai acolo vor lipsi margini hotărâtoare, unde pe o regiune întinsă munți nu se întâlnesc, precum în marele șes oriental al Europei, locuit fără hotare firești apreciabile de ruși, poloni, fini și tătari. Așezarea geografică a românilor face o excepția de la această regulă. Ei sunt lipsiți de margini firești, și muntele, care ar trebui să-i despartă de alte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
doar de piciorul ager și neobosit al vînătorului de munte. Carpații sunt pricina hotărâtoare a dezbinării politice a românilor. Vom vedea că românii, stând în cetatea munților un timp îndelungat, se revărsară de la o vreme în afară, către văile și șesurile de la marea Neagră. Astfel se născură cele două state, a Munteniei și Moldovei, pe când dincolo de munți lanțurile lăuntrice despărțeau pe români în mai multe țări deosebite: Transilvania, Maramureșul, Crișana si Banatul, asemenea cantoanelor svițerene sau republicilor celor mici ale Greciei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nevoie simțământul național la români, pentru ca luându-și zborul peste culmile carpatine, să prindă într-un singur lanț viața lor ca popor! Tot așezarea Carpaților hotărî legăturile în care românii intrară cu popoarele ce avură asupra lor o înrâurire precumpănitoare. Șesul sudic răsăritean va primi înrâurirea popoarelor sudice și răsăritene. Părțile de peste munți, mai deschise spre apus, vor gravita în sfera popoarelor apusene. Dacă Carpații, în loc de a dezbina pe români în două trunchiuri lipsite de apărare, și-ar fi întins crestele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
erau Sciții. Odată ce Herodot ne arată că acest popor se întindea in Rusia meridională și Moldova de astăzi, de asemenea în regiunile de la gurile Dunării către Marea Neagră, nu avem nici un temei a ne opri la vreun punct oarecare de pe întinsul șes al Munteniei; toată regiunea plană acestei țări până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte din un șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
scitic, din turme și productele lor (IV, 17, 18). Afară de regiunile ocupate de diversele popoare, Herodot ne vorbește și de râurile ce curgeau prin ele. Lucru destul de curios, că el nu vorbește de munți. Regiunea Sciției este pentru el un șes plan, fără vreo ridicătură însemnată. Acest caracter general al țării se vede că îl stăpînește pe Herodot în toate locurile unde vorbește de ea; la munți nici pare a se gândi. După cât se vede el nu a fost informat despre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să nu fie ei oare neînvinși și pentru a zice astfel negăsiți ! » (IV, 16). Toate aceste foloase le trag de la țara lor cea plană și mai găsesc și în fluviile ce o parcurg mijloace de apărare. Suprafața teritoriului, cu totul șes, e îmbelșugată în pășuni și izvoare, iar fluviile sau râurile propriu zise sunt așa de numeroase, precum sunt in Egipt simplele, canale (IV, 47). În tot anul magistratul districtului adună pe Sciții ce locuiesc în despărțirea lui, toarnă cu ceremonie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să locuiască mai înspre apus și anume în partea muntoasă a țărilor din stânga Istrului, de la cataracte în sus, deci prin Banat și Transilvania. Aceeași indicațiune generală a locuinței Dacilor ne-o mai dă și Plinius care arată că «câmpia și șesurile sunt ocupate de Iazigii Sarmați, munții însă și pădurile până la râul Patissus, de Dacii cei alungați de Iazigi din câmpie.» Credem că acest loc din naturalistul roman a fost până acuma rău interpretat și sensul că Dacii ar fi locuit
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fost respinși de Iazigi în munți, Plinius ar fi trebuit să zică că ei ar fi ocupat regiunea de la Tisa până în munți, pe cînd el zice lămurit că ei s-ar fi întins de la munți până la Tisa. Dacă dimpotrivă admitem șesul subcarptin ca locuință mai veche a Dacilor, atunci găsim o concordanță deplină între știrile lăsate de cei vechi asupra locuinților Iazigilor și notița lui Plinius, căci Iazigii apropiindu-se de Carpații moldovenești, silesc pe Daci a ocupa munții și pădurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chimiei moderne. A fost fondatorul Societății Regale și principiile religioase puternice l-au ajutat să obțină autorizația pentru Compania Indiilor de Est, pe care a înființat-o în ideea răspîndirii creștinismului în Orient. NicGUMARAID, CATRIONA Ca toți literatorii scoțieni de la șes, „iluzionistul“ nu înțelege cultura galeză. Caracterul și mediul în care trăiește rev. McPhedron din cap. 13, cel mai puțin convingător capitol din carte, pare a fi o încercare de a suplini această lipsă. Ca test al eșecului său, tipăresc aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Sunt Godun, ca să știi la cine ai să stai... Deodată, șoferul se lovi peste frunte: — Homar și Godun! Sună bine, nu crezi? Am putea să facem un business... În aceeași după-amiază, Omar se împrietenise cu câmpul. Era o bucată de șes scobit, adâncit ca o farfurie ce ținea chiar în mijloc meandrele unui iaz. Godun deviase cursul de apă și făcuse amenajări. Godun se simțea latifundiar, pe când se uita, dimineața, până în linia orizontului, la coamele înțepate de ulmi, de mesteceni și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Dar cu noaptea -n cap pornește, Se tot urcă voinicește, Doară culmea va sui-o Pe când s-o miji de ziuă. Și pe culmea înnălțată El ajunge de o dată Și făcîndu-și ochii roată Mistuiește lumea toată, Că departe se -ntind șesuri, Ce cu ochii nu le măsuri, Unde soarele cel sfânt, Parcă ese din pământ. ................................... Iar în liniște de vânt Trec departe de pământ Cu-a lor pânze atârnate Mii corăbii încărcate. Iar privind spre miază-zi Dunărea el o zări Într-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
privind spre miază-zi Dunărea el o zări Într-un arc spre mare - ntoarsă Și pe șapte guri se varsă. l05 {EminescuOpVI 106} Văi coboară fumegând, Dealuri mândre înverzind, Vede codrii cum coboară, Deal cu deal, scară cu scară, Resfirîndu-se pe șes Unde râurile es, Și pe vârfuri de păduri Mânăstiri cu - ntărituri; Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de mine Fă-mă brâu pe lângă tine. 96 - Țucu-ți, nană, gura ta. - Măcar o țuci, măcar ba; - Țucu-ți, nană, ochii tăi. - Țucă-i, bade, amîndoi! 97 Răsări soare, sus la deal, Vino, bade, o n-ai cal? Scapătă, soare, la șes Vino, bade, și pe jos! 98 Bate vântul frunza-n dungă, Jalea-i mare, calea-i lungă; 164 {EminescuOpVI 165} Bate vântul dintr-o parte Departe-i draga departe. 99 Codrule cu râuri line, Nu mă spune că în tine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sculat Pe ochi negri s-o spălat, Pletele ș-o pieptănat, La icoane s-o-nchinat, În toiag s-o rezemat Și pe șarga s-o aruncat. Trageți, flăcăi Hăi, hăi, hăi! 295 {EminescuOpVI 296} Ș-o pornit paisprezece pluguri Ca să are șesurile, Dealurile și piscurile Și să samene grâu de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea. Ș-o pornit o mulțime de cară Cu povoară La moară. Dar curva de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
căldură și de ger, Dânsa i-a suit pe cer. Doar dacă te uiți un pic, Poți să-l vezi și pe cel mic. Iar dacă privești în zare, Ai să vezi și pe cel mare. Cum ar înflori un șes, Se văd, noaptea mai ales, Clipocind în depărtări, Ca aprinse lumânări. Un bănuț de cinci parale Lunecă pe cer agale. Când se dă pe cer de-a dura, Crește și temperatura. Din atât de multe stele, Numai el poartă inele
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Noapte în tîrgul vechi de Peretz (1930) sînt apreciate de Ovid S. Crohmălniceanu ca niște „date memorabile în istoria teatrului idiș european” (op. cit., p. 134). O notă din Integral nr. 2 semnalează contrastul dintre calitatea regiei și „platitudinea” textului: „Pe șesul melodramei lui Ossip Dimov, cenușiu și neted, regisorul Bulov a regizat o pictură de Marc Chagall. A abuzat de culoare ca să înfrăgezească un text nul. Regia - contînd numai pe suprafețe - a imprimat spectacolului un ritm unitar de pictură murală. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]