1,139 matches
-
(n. 24 mai 1939, Colonița - d. 27 iulie 2010) a fost un scriitor și poet liric din Republica Moldova, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A compus texte pentru peste 100 de cântece, o parte dintre ele devenind șlagăre. s-a născut la 24 mai 1939 în satul Colonița, lângă Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu. Tot acolo a și copilărit, alături de cei 4 frați ai săi: Gheorghe, Visarion, Valentina și Mihai. În 1957 a absolvit
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
și Orizont, și de interpreții: Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Frații Bivol, Olga Ciolacu, Alexandru Lozanciuc, Radu Dolgan, Ana Barbu, Larisa Arsenie, Nicolae Cibotaru ș.a. Mai multe cântece după textele lui Simion Ghimpu au devenit șlagăre. Printre acestea se numără: „Numai tu”, „Iubiți învățători”, „Ce rost are?”, „Amor, amor”, „Lacrima”, „Casa noastră” și altele. Un timp a predat dicția și limba română (cu caractere latine) studenților moldoveni la Institutul Teatral Lunacearski din Moscova. În 1969 și-
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
Маша Распутина; nume real: "Alla Nikolaevna Agheeva", în ; n. 13 mai 1965, Urop, regiunea Kemerovo, Rusia) este o cântăreață rusă de muzică pop, cunoscută pentru vocea sa puternică și stilul scenic extravagant. Mai multe piese din repertoriul său au devenit șlagăre în Rusia și spațiul CSI. Până în prezent, a lansat opt albume de studio. Prima dată a fost căsătorită cu Vladimir Ermakov (Владимир Ермаков), cu care are o fiică pe nume Lidia (n. 1985). Din 1999 este căsătorită cu Viktor Zaharov
Mașa Rasputina () [Corola-website/Science/335147_a_336476]
-
Stanislav Vladimirovici Mihailov (în ; n. 27 aprilie 1969, Soci, Rusia), cunoscut mai mult ca (în ) este un cântăreț și compozitor rus, Artist emerit al Federației Ruse (2010); laureat al premiului Gramofonul de aur. Este cunoscut mai ales pentru șlagărele "Vseo dlea tebea" (Всё для тебя; în trad.: " Totul pentru tine") și "Nu vot i vseo" (Ну вот и всё). Este considerat a fi un sex simbol al showbiz-ului rusesc. În anii 2011 și 2012, revista Forbes l-a
Stas Mihailov () [Corola-website/Science/335192_a_336521]
-
își dea drumul la voce." Cu Evald Eks Orchestra, Lyngstad, în vârstă de 13 ani, a cântat în fiecare weekend în fața unui public dansant. Spectacolele durau adeseori cinci ore. Cântecele care îi plăcea cel mai mult să le interpreteze erau șlagărele: ""All of Me"", ""Night and Day"" and ""Begin the Beguine"". Pentru a progresa a început și să ia lecții de canto. Mai târziu s-a alăturat unei orchestre de 15 instrumentiști, care interpretau piese de jazz din repertoriul lui Glenn
Anni-Frid Lyngstad () [Corola-website/Science/335273_a_336602]
-
Hendel, care l-au acceptat în calitate de actor. Cu ansamblul Nahal Einstein a luat parte la montajele „Ad mea ve esrim” (La mulți ani, până la 120 ani), „Tzarikh lihiot" (Trebuie să trăiești) și „Lo latzet min hakelim” (Nu te enervă). Între șlagărele pe care le-a lansat în acea perioadă au figurat , „Ya Yareah” (Hei,luna), „Ruakh stav” (Vânt de toamnă) „Zo ota ahava” (Aceeași dragoste). Din vremea serviciului militar a rămas cunoscut cu diminutivul Arik. După terminarea în 1959 a serviciului
Arik Einstein () [Corola-website/Science/331786_a_333115]
-
în colaborare cu Boier Bibescu. Piesa a fost lansată pentru a celebra o jumătate de secol de la lansarea pe piața muzicală a lui Dan Spătaru. Este o melodie omagială la care s-a folosit chiar și un sample din celebrul șlagăr ""Mi-ai furat inima"". Anul 2012 vine cu o nouă colaborare pentru Don Baxter. Alături de Smiley și Alex Velea, artistul lansează single-ul ""Cai verzi pe pereți"". Melodia a fost interpretată pentru prima dată la "Media Music Awards", în Sibiu
Don Baxter () [Corola-website/Science/333832_a_335161]
-
Snegur. La greva studențească din 1995 (pentru limba română și istoria românilor) i-a susținut pe protestatari cu un concert în Piața Marii Adunări Naționale (împreună cu ansamblul său). Pe parcursul anilor a semnat o serie de cântece care au devenit rapid șlagăre, printre care sunt „"Santa Maria Maggiore"”, „"Scrisul nostru"”, „"Veniți acasă"”, „Romantică”, „Ultima oră”, „Vara la Soroca”, „Amicii mei”, „Seniorita Grația”, „Seară albastră”, „Vin din munții Latiniei”, „Te iubesc, popor român”, „Basarabia”, „Dați-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut”, „De ce?”, „Trandafir
Petre Teodorovici () [Corola-website/Science/333117_a_334446]
-
recepțiile organizate de producătorul Șam Spiegel. Cunoștință cu Spiegel i-a prilejuit prima contribuție la bandă sonoră a filmului Înotătorul. Deși albumul de debut al lui Liza Minnelli conținea un cântec compus de Hamlisch cu mulți ani înainte, primul său șlagăr a devenit cunoscut abia când compozitorul avea 21 ani. Este vorba de „Sunshine, Lollipops and Rainbows”, scris împreună cu Howard Liebling și înregistrat de cântăreață Leslie Gore, si care a ajuns pe locul 13 din cele 100 șlagăre ale verii anului
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
înainte, primul său șlagăr a devenit cunoscut abia când compozitorul avea 21 ani. Este vorba de „Sunshine, Lollipops and Rainbows”, scris împreună cu Howard Liebling și înregistrat de cântăreață Leslie Gore, si care a ajuns pe locul 13 din cele 100 șlagăre ale verii anului 1965. După „Înotătorul”, Halmisch a scris muzică pentru filme de început ale lui Woody Allen, între care „Take the Money and Run” și „Banane” (1971). În 1967 împreună cu Liebling a compus cântecul „Nopți californiene” pe care l-
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
a fost determinată de rațiuni deopotrivă artistice și financiare. Pe de o parte, Constantinescu și Vlădoianu erau nemulțumiți de maniera de alcătuire a spectacolelor lui Tănase, lipsită de o unitate narativă și, din punct de vedere muzical, sprijinită exclusiv pe șlagăre importate din Vest. Argumentele bănești țineau de faptul că teatrul „Cărăbuș” opera numai pe durata verii, obligându-și angajații să găsească alte contracte pe timpul anului; noul teatru „Alhambra”, în schimb, era prevăzut să aibă stagiune plină. Despre fondarea teatrului, regizorul
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
mai veche a lui Ion Vasilescu care abia acum era adusă în fața publicului), aplaudând frenetic și cântând împreună cu actorii aflați pe scenă. Unul din dezideratele conducerii teatrului era să propage un repertoriu de cântece original, autohton, care să rivalizeze cu șlagărele străine prezente în spectacolele altor companii de revistă din țară. Pentru aceasta a fost convocat tânărul compozitor Vasilescu, fost colaborator al cuplului Constantinescu-Vlădoianu la teatrul „Cărăbuș”, care până la venirea în „Alhambra” nu avusese ocazia să se remarce ca autor de
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
figurează și cântece de Ionel Fernic, Gerd Wilnow sau Gherase Dendrino; mai târziu, în 1937, compozitorul Claude Romano (pseudonim de creator al muzicologului George Sbârcea) este angajat de Nicușor Constantinescu drept compozitor secund al teatrului. Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat la sfârșitul anului 1934
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Odată afirmat ca autor de șlagăre - scrise în stilul creațiilor apusene, foxtroturi, tangouri, valsuri etc. - Vasilescu caută să construiască un stil național, în spiritul folclorului și al muzicii populare românești. Primul spectacol care reușește să impună astfel de creații ca șlagăre, lansat la sfârșitul anului 1934, este "Fata șefului de gară" (cu subtitlul "Alhambra filmează"); piesa de rezistență a revistei se numește „Cântă-mi să uit dragostea”. (Importantul succes astfel cucerit determină direcțiunea teatrului să reia bucata și în stagiunea următoare
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
și în stagiunea următoare, în revista "O nuntă la Alhambra".) Fata șefului de gară" o aduce pe scenă ca protagonistă pe cântăreața Elena Zamora, căreia i se oferă o partitură dificilă, pe măsura posibilităților sale tehnice. Spectacolul mai lansează un șlagăr, de data asta un tango: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară?”. În septembrie 1936, teatrul se stabilește în sala Excelsior (radical refăcută pentru această ocazie) din str. Bălăceanu, actuală Sf. Dumitru. Tot acum, instituția își schimbă numele în Teatrul de
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Același lucru s-ar putea spune și despre artiști, un mix eterogen între genii ale muzicii, diletanți, vechi glorii și tineri talentați. Din tot ceea ce a rămas sunt multe cântece care și-au luat zborul în întreaga lume, devenind adevărate șlagăre, aflate pe buzele tuturor. Fiecare ediție a Festivalului de la Sân Remo îmi aduce aminte de Claudio Villa cu Buongiorno tristezza, Domenico Modugno cu Nel blu dipinto di blu sau alături de Claudio Villa în Addio... Addio, ori cu Gigliola Cinquetti în
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]
-
Cinematografie din Moscova i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Editat de Casa de Discuri EUROSTAR, acest album include și faimoasele sale valsuri de recunoaștere universală, teme din filme celebre (Șatra, Lăutarii, Maria Mirabela), piese de muzică ușoară, toate șlagăre ale celui considerat de americani „Personalitatea Mileniului” (2000), iar de către ruși „Șoimul de Aur” al muzicii de film (Trofeul Academiei Naționale și Științe Cinematografice din Rusia, 2008). Până în prezent Maestrul Doga, unul dintre foarte puținii compozitori ai lumii care au
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Forever al lui John Philip Sousa și Marșul Rusesc, op. 426 al lui Johann Strauss). Dintre filmele de desene animate cel mai cunoscut (de români) este Maria, Mirabela de Ion Popescu Gopo (1981), a cărui temă de Doga a devenit șlagăr. În mai 2012, Iosif Ion Prunner dirijorul Corului Filarmonicii “George Enescu” din București a fost invitat la Moscova la concertul aniversar dedicat marelui compozitor Eugen Doga, Maestru Emerit al Artelor și Artist al Poporului din Republica Moldova (1967), Artist al Poporului
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Museum" din Nashville, Tennessee, în 2009. Toto - Africa 1982 a marcat începutul cele mai bune ere a lui Toto. După vânzările dezamăgitoarea ale albumului "Turn Back", trupa era pusă de către casa de discuri sub presiunea de a scoate un nou șlagăr. Albumul "Toto IV" a fost premiat cu premiul de Platină, iar formația a adus unele dintre cele mai bune cântece al anilor '80. Albumul a avut trei melodii care au ajuns în top 10 al Billboard Hot 100: "Rosanna", "Africa
Toto (formație) () [Corola-website/Science/334493_a_335822]
-
supraomenești, ani de zile, reușea să scrie un text la calculator în câteva ore, dar ideile sale loveau ca un bici în clasa politică. Angela Ciochină a murit, la vârsta de 60 de ani, pe 7 iulie. A lansat câteva șlagăre precum "Ești numai tu", "Odată cu cântecul", "Salcâmul de pe strada mea" și "Marea mea". Florin Mitu, unul dintre cei mai cunoscuți crainici ai Televiziunii Române, a murit, în iulie, la vârsta de 78 de ani. Înainte de 1989, Florin Mitu prezenta aproape seară
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]
-
din urmă trupa vreme de trei ani și jumătate. În acea vreme el a lansat ]n mai 1955 personajul umoristic Moise Ventilator, cu care a apărut ulterior, în viața civilă, pe scene de teatru, într-un spectacol care a devenit șlagăr (în cadrul Teatrului ebraic „Zirá” al lui Michael Almaz și Avraham Pashanel) și s-a jucat peste o mie de ori. În 1966 a jucat acest personaj și într-un film artistic. După șase ani de serviciu militar (în termen și
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
conducerii teatrului Danzers Orpheum, consacrat atât producțiilor teatrale cât și spectacolelor de variété. În anul 1908 a intrat în mari dificultăți financiare, în urma costului ridicat al unor investiții și producții, printre care punerea în scenă a operetei lui Paul Lincke - „Șlagărul stagiunii”. A fost nevoit să dea faliment și să predea administrația afacerilor sale lui Hugo Fürst și lui Alfred A. Winter. Între anii 1909-1912 Steiner a condus teatrul și hotelul Ronacher, reluând după un timp și conducerea parcului Venedig din
Gabor Steiner () [Corola-website/Science/335876_a_337205]
-
pop-dance din Republica Moldova, compusă din Laurențiu Popescu, Diana Pleș (Rotaru) și Tatiana Malaia. O bună parte din piesele formației au devenit hituri pe plan național și au fost difuzate la multe posturi de radio cu acoperire națională din Republica Moldova. Printre șlagărele care i-au consacrat sunt: „Mi-e dor de voi părinți”, „Mama”, „Cânta o chitară”, „Mă iubeai și te iubeam” ș.a. Trupa a fost fondată în anul 2000, de către Laurențiu Popescu și Vitalie Dani și a existat până în 2007, când
Savana (formație) () [Corola-website/Science/335934_a_337263]
-
varianta pentru flaut și pian. După pauză, veți asculta o sonată de Haydn, desprinsă dintr-un ciclu de Opt sonate pentru flaut și pian, o alta de Devienne, plină de vervă și de melodii accesibile și în final, un adevărat șlagăr al tuturor vremurilor: ”Mica serenadă” de Wolfgang Amadeus Mozart”. Evenimentul de la București va fi unul special și emoționant, căci Radio România și Editura Casa Radio organizează în pauza recitalului, în foaierul Sălii Radio, lansarea audiobook-ului Visători la steaua singurătății. Un
Pe aripile muzicii: Liviu Prunaru cântă Bernstein la Sala Radio pe vioara Stradivarius Pachoud by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104410_a_105702]
-
mimici caraghioase, adresate unuia ori altuia din grup, sau tuturor. Rezultatul, de cele mai multe ori, era că se mobilizau și reușeau să cânte cu pasiune și plăcere chiar în momentele mai dificile. Mihaela Runceanu și Ioan Luchian Mihalea - Cântec de seară - Șlagăre în devenire, 1986. Ambii artiști au avut parte de câte un sfârșit tragic. În anul 1973, Oanță a înființat corul de copii MiniSONG — o miniatură a Song-ului, în care a îndrumat pașii multor copii spre muzică. I-a învățat
Ioan Luchian Mihalea - In memoriam, 65 de ani de la nașterea artistului-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105909_a_107201]