1,434 matches
-
leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"). Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
peste 6.000 de specii, În mod tipic au pielea verde-cenușie sau pestriță, cu capul și abdomenul acoperite cu plăci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face prin ondulațiile corpului, șopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare și pe coadă. Șopârla se târăște, deci este un animal târâtor. Șopârla se hrănește cu insecte, păienjeni și râme. Este totuși un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
sunt bine dezoltate. Are tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi și stau în amorțire până primăvara. Șopârla este în general carnivoră, respectiv insectivoră. I se mai spune popular "gușter". Mediul de viață este terestru, respectiv acvatic (secundar). În special se află în zone de la câmpii până în zona de munte (în locuri însorite). Culoarea ei este adaptată mediului
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
află în zone de la câmpii până în zona de munte (în locuri însorite). Culoarea ei este adaptată mediului. Se înmulțește prin ouă cu coaja calcaroasă, prin fecundație internă. Cele mai variate și răspândite specii de reptile care trăiesc în prezent sunt șopârlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate în 23 de familii. Pot trăi în orice mediu, majoritatea preferând zona intertropicală. Datorită iuțelii și a capacității de a se cățăra (pot urca până la 4000 m altitudine), șopârlele pot evita
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
prezent sunt șopârlele. Se cunosc circa 3000 de specii, ce sunt grupate în 23 de familii. Pot trăi în orice mediu, majoritatea preferând zona intertropicală. Datorită iuțelii și a capacității de a se cățăra (pot urca până la 4000 m altitudine), șopârlele pot evita mulți prădători. Dimensiunea șopârlelor variază în functie de specie și de sex. Astfel, există specii care au o lungime mai mică de 2 cm, la polul opus aflându-se "Dragonul de Komodo", a cărui lungime poate ajunge la
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
3000 de specii, ce sunt grupate în 23 de familii. Pot trăi în orice mediu, majoritatea preferând zona intertropicală. Datorită iuțelii și a capacității de a se cățăra (pot urca până la 4000 m altitudine), șopârlele pot evita mulți prădători. Dimensiunea șopârlelor variază în functie de specie și de sex. Astfel, există specii care au o lungime mai mică de 2 cm, la polul opus aflându-se "Dragonul de Komodo", a cărui lungime poate ajunge la 3 m. În general, coada șopârlelor
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
șopârlelor variază în functie de specie și de sex. Astfel, există specii care au o lungime mai mică de 2 cm, la polul opus aflându-se "Dragonul de Komodo", a cărui lungime poate ajunge la 3 m. În general, coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
coada șopârlelor este mai lungă decât corpul, care este acoperit cu solzi mărunți. Solzii dorsali sunt dispuși pe 8-12 rânduri, au forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete fiecare, dar există și specii fără picioare. În general, șopârlele prezintă 10-17 pori femurali de fiecare parte și între 6-8 siruri longitudinale. Pliul gâtului este mai mult sau mai
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
forma ovală sau hexagonală și sunt bine diferențiați de solzii dorso-laterali. Coada este acoperită de solzi înguști și drepți. Șopârlele au patru picioare scurte, aduse pe lângă corp, cu câte cinci degete fiecare, dar există și specii fără picioare. În general, șopârlele prezintă 10-17 pori femurali de fiecare parte și între 6-8 siruri longitudinale. Pliul gâtului este mai mult sau mai puțin vizibil, iar limba se termină cu 2 lobi scurți, rotunjiți. Față de șerpi, șopârlele prezintă deschizături pentru urechi, pleoape mobile și
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
există și specii fără picioare. În general, șopârlele prezintă 10-17 pori femurali de fiecare parte și între 6-8 siruri longitudinale. Pliul gâtului este mai mult sau mai puțin vizibil, iar limba se termină cu 2 lobi scurți, rotunjiți. Față de șerpi, șopârlele prezintă deschizături pentru urechi, pleoape mobile și maxilare mult mai putin flexibile, strâns articulate cu craniul. În cazul capturării, multe specii sunt gata să muște, dar există specii ce nu au dinți veninoși. Înainte de împerechere, masculul de șopârlă își poate
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
Față de șerpi, șopârlele prezintă deschizături pentru urechi, pleoape mobile și maxilare mult mai putin flexibile, strâns articulate cu craniul. În cazul capturării, multe specii sunt gata să muște, dar există specii ce nu au dinți veninoși. Înainte de împerechere, masculul de șopârlă își poate schimba culoarea sau își ridică faldurile ce sunt dispuse în jurul gâtului. Reproducerea are loc în luna iunie, prin depunerea a 5-14 ouă de culoare alb-gălbui, ușor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea durează în jur de 2 luni
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
de 2 luni, chiar 90 de zile în cazul în care temperatura este devaforabilă. Ouăle cresc în volum în timpul clocitului, devenind cenușii, iar prin august-septembrie ies puii. Femelele sunt apte pentru reproducere după 3 ani, pe când masculii după 2 ani. "Șopârlele inelate" sunt reptile strâns înrudite cu șerpii și se hrănesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurtă, iar plămânul scurt dezvoltat. Ele trăiesc în Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud și se hrănesc cu râme, muște, omizi. Cea mai mare specie
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
sunt reptile strâns înrudite cu șerpii și se hrănesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurtă, iar plămânul scurt dezvoltat. Ele trăiesc în Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud și se hrănesc cu râme, muște, omizi. Cea mai mare specie de șopârlă este "Dragonul de Komodo". Cu toate că are o greutate de până la 125 kg și o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid. Animalele prinse nu au nici o șansă de viață, deoarece Dragonul de Komodo are maxilare puternice
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
părinților săi. El o cunoaște pe Gwen Sacy și se îndrăgostește de ea. Apoi, treptat, Peter își descoperă și își exercită puterea în oraș oprind infracțiunile. Aceste puteri îl vor ajuta să câștige în lupta cu Dr. Connors ce devine Șopârlă. Pe parcursul aventurilor sale din seria animată, Omul Păianjen întâlnește mulți inamici. Cei mai periculoși sunt considerați: Dr Octopus, Venom și Spiridușul Verde. Printre ceilalți se numără: Spiridușul, Masacru, Electro, Sandman, Craniul Roșu, Scorpionul, Cameleonul, Rino, Misterio, Shocker, Vânătorul Kraven și
Omul Păianjen () [Corola-website/Science/307957_a_309286]
-
două broaște "Pelobates fuscus", comună în toată țara și "Pelobates syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
punct de vedere științific aceste animale nu au fost dinozauri propriu-ziși. Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de către savantul englez Richard Owen în 1842. Termenul este un cuvânt compus din cuvintele grecești δεινός ("deinos", "de groaza", "formidabil") și σαύρος ("sauros", "șopârlă" sau "reptilă"). Owen a ales această combinație lingvistică cu referire la proporțiile impresionante ale acestor animale, precum și la arsenalul lor formidabil de dinți și ghiare. De fapt dinozaurii erau extrem de diverși, făcând parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori (în
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]