1,266 matches
-
3, este eliberat`: a) f`r` interval c@nd nu a fost eliberat certificat de import b) [n momentul eliber`rîi certificatului de import pentru cantit`\ile pentru care acest certificat a fost eliberat. 3. F`r` a prejudicia m`șurile de siguran\` luate [n aplicarea articolului 13, garan\ia vizat` la articolul 9, paragraful 1, este eliberat` atunci c@nd adjudec`torul aduce proba: - c` produsul importat a fost transformat sau folosit [n Statul Membru importator; aceast` prob` poate fi
jrc2845as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88000_a_88787]
-
practic` cu reducere de tax` r`m@n sub supraveghere vamal` sau sub control administrativ prezent@nd garan\îi echivalente, p@n` la momentul [n care a fost constatat` transformarea sau utilizarea lor. 2. Statul Membru interesat ia toate m`șurile necesare pentru asigurarea, dac` este cazul, ca supravegherea prev`zut` la paragraful 1 s` fie efectuat`. Aceste m`suri oblig` [n special importatorii s` se supun` oric`rui control considerat necesar ]i s` \în` o contabilitate specific`, permi\@nd autorit
jrc2845as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88000_a_88787]
-
importatorii s` se supun` oric`rui control considerat necesar ]i s` \în` o contabilitate specific`, permi\@nd autorit`\ilor competențe s` efectueze controlele pe care le socotesc necesare. 3.Statul Membru interesat comunic` Comisiei din momentul adopt`rîi lor, m`șurile luate [n aplicarea paragrafului 2. CAPITOLUL ÎI Cump`rărea direct` de pe pia\a mondial` Articolul 14 1. {n vederea realiz`rîi importurilor vizate la articolul 1 se poate decide, conform cu procedura prev`zut` la articolul 23 al reglement`rîi (CEE
jrc2845as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88000_a_88787]
-
provenind de pe ;ntregul teritoriu al Elve]iei < :n timp ce este necesar\ modificarea Deciziei 81/ 526/ CEE, 91/ 449 / CEE, 92/ 460 / CEE [i 93/ 199 / CEE [i revocarea ;n consecin]\ a Deciziei 93/ 504/ CEE < :n timp ce m\șurile prev\zute ;n prezenta Decizie sunt ;n conformitate cu opinia Comitetului Veterinar Permanent, A ADOPTAT PREZENTA DECIZIE > Articolul 1 Anexă A la Decizia 81/ 526/ CEE este modificat\ dup\ cum urmeaz\ > 1. sunt eliminate cuvintele aflate ;n parantez\ ce au
jrc2440as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87594_a_88381]
-
trateaz` avizele privind cererile de certificate de import, vor fi adoptate conform cu procedura fixat` de articolul 23 al reglement`rîi (CEE) nr. 1766/92 a Consiliului, modificat` ulterior prin reglementarea (CE) nr. 923/96 a Comisiei; consider@nd c` m`șurile prev`zute [n prezenta reglementare șunt conforme cu avizul comitetului de gestiune a cerealelor, A ADOPTAT PREZENTA REGLEMENTARE Articolul 1 Importul [n campania de comercializare a 10 000 tone de boabe de ov`z altfel transformate, relevate de codul NC
jrc3192as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88349_a_89136]
-
acesteia, :n timp ce Directivă 92/ 65/ CEE stabile[te cerin]ele privind s\n\tatea animal\ aplicabile comer]ului cu ovule [i embrioni de porcine < :n timp ce certificatul specimen aplicabil comer]ului trebuie elaborat < :n timp ce m\șurile prev\zute ;n prezenta Decizie sunt ;n conformitate cu opinia Comitetului Veterinar Permanent, A ADOPTAT PREZENTA DECIZIE > Articolul 1 Un certificat de s\n\țațe ce corespunde cu specimenul prezentat ;n Anex\ va ;nso]i ovulele [i embrionii de porcine
jrc2707as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87861_a_88648]
-
mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență limitată
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență limitată
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul domn. De asemenea, sașii au rămas ostili lui Mihai, în urma jafurilor întreprinse de armatele sale în orașele și satele lor (Ghimbav, Codlea, Merghindeal, Cincu, Șura Mică, Cristian, Câlnic etc.). Mihai nu reușeste să înfrângă revolta nobililor maghiari transilvăneni, sprijiniți de generalul Basta la (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) și astfel pierde Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviți intereselor polone. Mihai
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Săliște. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului. Municipiul Sibiu are șase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene. Programul acestora este extrem de bine organizat, existând
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică) și merge mai departe până la Deva, ocolind orașele Sebeș și Orăștie; și tronsonul Traian Vuia-Nădlac, de 143 km. Autostrada A1 a fost prima construită în România, în perioada 1967-1972 și refăcută în 2000, cu noi segmente adăugate între anii
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
prin care DN7 subtraversează DN7C, ce face legătura între Pitești și Curtea de Argeș, eliminându-se astfel, ambuteiajele de la această intersecție, care uneori se întindeau până la autostradă. Autostrada de 17,5 km, ce înconjoară Sibiul pe la nord și est, între Șelimbăr și Șura Mică, împreună cu un alt drum de legătură de 3,3 km, a fost inaugurată la 1 decembrie 2010. La mijlocul lunii noiembrie 2011 a fost demarat șantierul pentru construcția tronsonului de autostradă dintre Orăștie și Sibiu, în lungime de aproape 82
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
de melițat și o transformau în fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca asta, deloc ușoară, la care participau și copii mai mărișori, se prelungea uneori până noaptea târziu la
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în plit belciuge, uneori juguri triunghiulare pentru a nu putea ieși afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din vitele mari, așa ca un membru al familiei, mai rar doi
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de esență tare cu rădăcinile puternic înfipte în pământ și cu viață de câteva sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]