1,275 matches
-
snopi de paie pregătiți de treierat. Un miros greu de pene arse se răspândi În curte. Găinile cârâiră, ascunzându-se În tufișurile de coacăze ce mărgineau grădina. Celelalte păsări scoaseră și ele tot felul de sunete, căutându-și adăpost În șură. Mișcate de rafale puternice de vânt, clopotele bisericii Uspenia se tânguiră jalnic. Dangătele lor se sparseră-n ecouri, rostogoindu-se peste acoperișurile caselor. Berzele clămpăniră din ciocurile lungi, defăcându-și aripile largi, pregătite pentru zbor. Un stol imens de corbi se scurse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
întâi, pentru studiu, pentru dobândirea unei meserii sau a unei profesii. Prin studii (învățătură), fiecare fată sau băiat, trebuie să devină ceva: un meseriaș bun, un intelectual bun. Trebuie să învețe conștiincios, să nu treacă prin școli, ca vântul prin șură. Tinere, dacă ai învățat ceva în clasă, ai câștigat timpul. Dacă nu ai fost atent și nu ai învățat nimic, ai pierdut timpul. Baza învățăturii este studiul individual. Tinere, să citești de atâtea ori lecția, până o înțelegi și o
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
fapt foarte grav: unii absolvenți de facultate nu știu să se exprime în limba română, nu știu să formuleze propoziții sau fraze. Nu gândesc, nu știu ce vor să spună și cum să spună. Aceștia au trecut prin școală ca vântul prin șură. (Șura este o construcție din scânduri de lemn, montate distanțat, între ele, pentru a permite vântului să circule și să usuce furajele paiele, fânul și cocenii de porumb depozitate în ea). Nu au învățat nimic. Le lipsesc cunoștințele ce ar
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
foarte grav: unii absolvenți de facultate nu știu să se exprime în limba română, nu știu să formuleze propoziții sau fraze. Nu gândesc, nu știu ce vor să spună și cum să spună. Aceștia au trecut prin școală ca vântul prin șură. (Șura este o construcție din scânduri de lemn, montate distanțat, între ele, pentru a permite vântului să circule și să usuce furajele paiele, fânul și cocenii de porumb depozitate în ea). Nu au învățat nimic. Le lipsesc cunoștințele ce ar fi
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de usca. In rest, om de treabă. Intre actorii din piesă era și Vera Dimov, elevă de liceu. Neam tot scris până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (Șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar Șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și con stant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (Șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar Șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și con stant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul eleganței pe atunci. Nu știa prea bine românește dar a prins s-o folosească ceva mai bine târziu, când a ajuns
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu aibă complicații complicându-i pe cei din jur cu o atitudine mereu afirmativă. Și iată un desant de învățători puși pe șotii: Șura Bărgăuanu, Mișa Driga, Antoniu Malaxian, eu, Vasile Priceputu, Jenică Lepădatu și nelipsitul Petrică Tănase. Și pro și contra Cherciu, ajungem la pariu. E de credință și personalitate? Banii jos și în frunte cu Petrică, hai la Cherciu. Batem la ușă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
e-al vostru. Bună ziua ostași! Să trăiți domajur! Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa Vladimir, cu bilet în regulă și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la Șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La Șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la Șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La Șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
este vorba, Gladkov l-a privit cu atenție și a spus da din toată inima și din toate puterile. La patru zile după plecarea inspectorilor a sosit ordinul prin care se comunica înlocuirea lui Gladkov Alexandru, director fiind numit învățătorul Șura Bărgăuanu. Noi am început, ceva mai liniștiți, să ne gospodărim. Am cumpărat din piața Bolgradului un pat nou din scânduri de brad, vopsit în dungi ca să imite scândurile de esență nobilă. Am luat o putină pentru murături, o masă și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în care, oarecum inutili, se încadrau jandarmii trimiși pentru ordine de șeful de post. Autoritățile locale, învățătorii, preotul, familii prietene, toți erau prezenți. Au venit colegi de la Vaisal, Caracurt, Cairaclia, Tașbunar. Cumătrul Vulpe a sosit cu o mulțime de feroviari, Șura Bărgăuanu cu o altă ceată voioasă între care și fosta domnișoară Schimider, acum doamna Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți în cepuse să mijească spre noi gardul școlii. Dar mai era până la capăt
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
făceau simțită prezența În sufletul dreptcredincioșilor. Fiindcă fusese necinstită În fața Întregului sat, femeia cerea să fie recompensată cu jumătate din avutul vecinilor. Ca să scape de pacoste, vecinul se Învoi. Imediat Începură să Împartă lucrurile. Casa o Împărțiră În două. Cu șura și grajdurile făcură la fel. O parte din păsări și animale trecură dincolo de gard. Se Împotmoliră când ajunseră la mânz. Femeia ținea ca mânzul să fie Împărțit În două. Bărbatul se Învoi cu greu. Mai Întâi el Încercă să răscumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
doar cu diferite ocazii ceremoniale și una dinspre grădină. Peste curte mai avea o construcție mai mică formată din două camere cu hol pe mijloc numită de cei ai casei, bucătăria și unde stătea doamna Neli. El mai observă o șură mare cu grajd, cotețe, o grădină mare, dar ceea ce-i plăcu foarte mult era poarta din lemn sculptat. El o ajută pe doamna Neli la mulsul vacilor, hrănirea porcilor, lucru care îi plăcu mult și cu care crescuse. La
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
om... Toți se gândeau la viața lor, La dispariția lor. Muzica sentimentaliza Obositor, - Dor de tine, și de altă lume, Dor... Muzica sonoriza orice atom. Plouă Da, plouă cum n-am mai văzut... Și grele tălăngi adormite, Cum sună sub șuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh, plânsul tălăngii când plouă! Și ce enervare pe gînd! Ce zi primitivă de tină! O bolnavă fată vecină Răcnește la ploaie râzând... Oh, plânsul tălăngii când plouă! Da, plouă... și sună umil
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
în mine și nu i-ai lăsat Împăratului Verde nici dubletul tulburătoarelor fragi al despărțirilor din lumea cocotierilor și cocteilurilor, turnate în pahare de gheață ! În magazinul de jucării ai tresărit surprinsă vizitând potecile timpului; m-ai îmbrâncit neînduplecată în șura cu trifoi prea mirositor și floricelele multicolore din poiana stejarilor întunecați și nu mi-ai dat drumul decât să răsuflăm peste oceanele înghețate! Ai încurcat pașii șlefuiți de timp și am zburdat împreună, departe de Verde Împărat care pândea înverșunat
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
râdeau cu glasuri groase: Ho,ho,ho,ho!... Și din gâtlejuri, le ieșeau valuri de aburi grei. Ca să nu petreacă și el asemenea cazne, de a ședea ascuns în miasmele din groapa ritiratei strămoșești sau de a se pitula pe sub șură, în podul casei, în cotețul porcilor, cu miros la fel de asfixiant , ori dârlăind fugar prin râpele pline de omăt ale Baisei, Nicanor acceptă o altă cale, spre a fenta supliciul hărțuielii, exercitat de către droaia de găzari și de activiști ai stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
naștere. Prenumele Zoia fusese caligrafiat în catastif de mâna unui notar beat, la îndemnul lui taică-său, care era și mai beat și care în plus citise cu câtva timp în urmă romanul acela sovietic, plin de cruzime, "Zoia și Șura", povestea unor copii implicați stupid și inutil de către "Tătucul popoarelor" în absurditatea războiului. O luase, atunci, de după umeri, aproape părintește, pornind-o amândoi prin seara liniștită, pe sub teii bătrâni ai bulevardului botezat cândva, înainte de război, "Regele Ferdinand", murmurându-i la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sătenii în genunchi, ca de altă minune. - Hai, Grigore, n-ai văzut ce furtuni au fost, au zburat acoperișurile cât colo, s-a prăvălit chirpiciul, au fost și niște vârtejuri, au învolburat până și leațurile din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici grâul nu s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără spic, numai pai, stau oamenii suflecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
20 de drăcușori aliniați compact, gata să mărșăluiască prin artere, să moțăie în sălile de așteptare ala creierului, apoi să-și spele goliciunile în inimă. Țigări furate una câte una, să iasă la numărătoare. Lanul cu porumb din spatele casei, podul șurei, gârla cele mai intime ascunzișuri. Fumul nu-și recunoaște cenușa, flacăra nu-și motivează arderea, aroma nimic mai personal, inspira adânc, respira: Asta este pentru Dumnezeu, doar așa mă va cunoaște pe dinăuntru. Unde nu-și băga Moșul nasul? Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din Torino, lăsând doar câteva urme de copite pe ziduri, caii din basmele lui Ispirescu, molfăind jeratic direct din palmele fiului de împărat... roșcata. Bice, hamuri, șa, transpirație, respirație, excitație, cu pantalonii pe vene, după baloții de lucernă, în podul șurei, cavalerul trac, Heros Invinctus Eternus. Roșcata... Blonda, ascunsă sub putina cu varză, în beci. Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături, de fragă, de busuioacă, de căpșunică se despleteau din pagina împăturită, precum o scrisoare expediată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
electrică în loc de cruce... părintele Tatu, călare pe iapa lui badea Gheorghe, cânta dezamăgit, trist, cu jumătate de gură, despre un loc cu verdeață și răcoare. Hai, di, gloabelor, di, să o ducem pe țața Lențuca și vă sloboade tata în șură până trece potopul! Înfiptă până la brâu în lutul proaspăt, crucea pocnea muguri. Bunica Lențuca a urcat spre cer în genunchi, ca o sfântă. Când au ajuns acasă, în tindă, vecina Varvara a pus masa: borșul era sleit, sarmalele crude, mămăliga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o zarvă de parcă a luat foc schitul. Părinte stareț, una vorbim și alta facem, te-am rugat să ții labagii departe și, când colo, ei și-o freacă în vârful copacilor. Am văzut ieri unul cu un binoclu în podul șurei, altul își tot găsește de lucru pe lângă gard, a întors iarba de 8 ori de când sunt aici, îi curg balele pe coada furcii. Cel roșcat este de o obrăznicie rară, a venit cu o sticlă de apă. Auzi mata, nesimțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
se poate face, iaca n-am văzut. Da' nici nu zic ba! SMARANDA (iese, trece spre cuptor. Trebăluiește ceva): Nu zici ba! Mai bine n-ai zice nimica și-ai vedea ce-i de făcut. Iaca, plozii foiesc în dosul șurii și-așteaptă să-i chem la mâncare. Acu' zi și tu: ce le pun dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii. VASILICĂ: Apoi văd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fiind, cine știe? Da' nu despre asta-i vorba acu'. Mă uit împrejur și nu mă pot mira îndeajuns: de-atâta amar vreme, de când trăim noi laolaltă, ce-am înjghebat? Căsuța asta, care-i ca vai de lume, și-o șură mare și goală, unde ne-am aciuat boișorii. Și pe urmă? DĂNILĂ (leapădă din mână surcelele adunate): Da' fie, Smarandă, că boi ca ai noștri nu găsești să cutreieri șapte sate: porumbi la păr, nalți la trup, țapoși la coarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aduce, doamne iartă-mă... ISPAS: Da' taci, măi femeie, că nu ți-a fi degeaba. ANISIA: Apoi tac, da' nu vezi că dumnealui... ISPAS: Ei nu, că nu mai e chip de trăit! Ascultă, Anisie, ia-n du-te în șură și cată după ușă; vezi c-ai să dai acolo peste-o coadă nouă de topor, șlefuită de-a mai mare dragul. Ad-o-ncoace, s-o am la îndemână. Și de mai crâcnești mult, doamne, doamne, când te-oi lua la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]