3,030 matches
-
03 martie 2013 Toate Articolele Autorului S-A MĂRITAT FECIOARA... S-a măritat fecioara care-mi umblă prin chica cu degete subțiri că litera de mână și mă strângea orbește la trupul ei o vară de iarbă-nrourată și reavăna țărâna S-a măritat fecioara ce n-a mai fost fecioara când după ce, nebuni, ca prinși într-o furtună am prefăcut o noapte de iarnă grea, cu luna în joc halucinant de umbre și lumină. S-a măritat fecioara, plângea sub
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
doctorii să nu șomeze, să plece în străinătate, uitând de umbre siameze, că e prea scump să ne trateze. de-aceea, dă-mi, de poți, iar, mâna, să ți-o sărut, cât mai ești vie, că simt, în carne, cum țărâna ne trage înspre veșnicie și-i anul nou, fir-ar să fie! Referință Bibliografică: și-i anul nou, fir-ar să fie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 730, Anul II, 30 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
ŞI-I ANUL NOU, FIR-AR SĂ FIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359112_a_360441]
-
de femeie tînără, care ascund, ca într-o tainiță, acel sipet cu miracole al lumii, de unde izvorăsc viața și iubirea, visul și fericirea ... “O fată frumoasă e o închipuire ca fumul, de ale cărei tălpi, cînd umblă, s-ar atîrna țărîna și drumul.” Crisli s-a lipit de mine și și-a culcat obrazul pe pieptul meu. Ce-i asta?! mi-a șoptit. Îl iubești și tu pe Lucian Blaga? Am zîmbit și am strîns-o la piept cu disperare. Știam că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
luat cu el, la plecare, întrega ființă a acestor ținuturi, poate emana. Prima poezie, initulată Rădăcini adânci, scrisă într-o prozodie aproape perfectă, constituie o analogie metaforizată, la fel de reușită, între rădăcinile poporului român, întruchipate de Zamolxis, de „oseminte plânse sub țărână”, de „capete de lup șuierătoare”, și rădăcinile molidului „falnic, ancorat în stânci”. Cea de-a doua creație lirică este, după cum anunță chiar titlul, un poem închinat Limbii române, în care cuvintele acesteia iau formă de frunze, flori, fluturi, raze, doine
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
colț de cameră, soțul - în alta, copilul - în camera lui... pe tabletă. Ochii tuturor sunt mereu înfipți în ecranul luminat. Nu mai avem timp să ieșim la aer, să privim cum firul de iarbă își face loc să iasă din țărână, cum îmbobocește liliacul și-și desface floarea, nici chiar mirosul anotimpului dragostei nu-l mai detectăm, la timpul potrivit. Dragostea, acest sentiment frumos care presupunea cândva o apropiere romantică, plină de fiori, dintre El și Ea, s-a dus... chiar
ROMANUL INTERNAUTIC-FEISBUCIST ÎN MREJELE VIEŢII de NINA GONŢA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340289_a_341618]
-
pe alt plan: poezia pentru copii! Să-ți netezească Cel de sus drumul! Semne bune sunt multe și mari! Adoptând stilul militant al poeziei, ai dat dovadă că pe la anul 1907 ai avut un înaintaș care a ridicat ochii din țărâna însângerată cerând dreptul de a trăi! Din poeziile de dragoste am dedus că ai fost, ești și vei fi mereu și pour toujour îndrăgostită! Descrii „sensibilos” sentimentul acesta pentru care s.au consumat mări de cerneală! Ataci „frumos” și suferința
ELENA SPIRIDON de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340310_a_341639]
-
noastră plină de vise tatăl meu a răstignit speranța și a legat-o de cumpăna fântânii din care ieșea apa ca aurul și noi o sorbeam în lunile secetoase când arșița verii ne muia oasele și călcam pe desculțe pe țărâna morților unde se jucase călușul din neam în neam și unde piciorul mamei lăsa urme de argint pe brumele toamnelor când aerul sub nori rămânea pustiu și mi se goleau ochii de imagini când încolonate treceu frunzele fluierând în vânt
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl meu Ce crește pâine din țărână... Dragoste de meleag Mi
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl meu Ce crește pâine din țărână... Dragoste de meleag Mi-i drag și scump meleagul meu, Cu holdele-i de pâine coapte, Să fiu la orice depărtare, zău, Revin acasă, chiar și după moarte. Visez pădurea cea bătrână, Cu floricelele ei toate, La melodia frunzelor ce
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
are ureti să-l audă, altu nu-l asculta, altu-l copere, altu nu-l suferă și-l scoate de tot. Ca să fii om, trăbuie să ai ingeru tare. Otiu ahăla să-i biruie pe-ahăștia doi! Am privit ochii oii-n țărâna, mi-am amintit de ochiul porumbelului, iar propriii ochi au început să-mi lăcrimeze. Nu de vreo emoție, ci din cauza traumei. Vederea mi s-a încețoșat și atunci m-am simțit (de fapt m-am văzut) privit din spate, de
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
neplata datoriilor. Nu pot să uit imaginea dintr-un birou vechi unde prospătul director norvegian îmi zice - „și, la urma urmei, de ce să plătim noi, dacă nimeni nu plătește în țara asta?”. Cam tot pe atunci, Mircea Ciumara, fie-i țărâna ușoară!, ajuns ministrul Industriilor după un an în care fusese la Finanțe în cabinetul tatălui reformelor-fără mamă-fără tată, Ciorbea (ăl de e acum avocatul poporului, asta apropo de absurd) ajunge pe la Târgu Jiu. Și vorbește ministrul de reformă, de treaba
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat () [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
acel frumos de la Starea Nației din februarie 2009 (revedeți imaginile). E grizonant și are prea mult fard de Washington, cum judecă astăzi o jumătate de Americă. Poate că, într-adevăr, e o pretenție exagerată să vedem politicienii că-și pun țărână în cap ori de câte ori poporul simte acea nevoie istorică să-și pună poalele în cap. Dar tocmai asta e, că nu vreau să vorbesc de orice politicieni, ci de Obama. Nu vorbesc de un Tsipras, spre exemplu, rebelul fără cauză și
„Domnule președinte Obama, vă simțiți responsabil pentru alegerea lui Donald Trump?” () [Corola-blog/BlogPost/338659_a_339988]
-
norocul nostru, în baza de date a Xpress-ului am gasit acest text. În amintirea lui publicam un extras ce-l creionează elocvent pe consăteanul nostru, pe omul și meseriașul Neculai Chelman. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească. Fiei țărâna ușoară. echipa xpressbalabanesti Portret Neculai Chelman (extras dintr-un articol publicat în Viață Liberă Galați): Modul în care țăranii privesc viața - cu bucuriile, dar și cu necazurile ei - este complet diferit de cel al orășenilor. Mulțumirea pe care ți-o
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
Și vei plăti. Rețină nu uită. Ai avut totul, și ți-ai bătut joc - de tine, de talentul tău, de încrederea și suportul pe care alții ți le-au oferit atunci cand lumânarea-ți tremura la cap. Păcat. Să le fie țărâna ușoară celor trei brașoveni nevinonați! Condoleanțe familiilor. Anual cretini iresponsabili, „zboară” pe șoselele din România curmând vieți nevinovate, mutilând fizic și psihic mii de suflete, producând panică și haos. Acești indivizi nu merită nici un dram de compasiune. Viteza și consumul
Ghinioniștii și tembelul () [Corola-blog/BlogPost/339941_a_341270]
-
nu l-a ascultat. Păcătos destin! N-a fost niciodată blând cu el! Iar acum, acum de l-ar înțelege, ar fi prea târziu. Anii îl împovăraseră, oasele-i ruginiseră, lumea nouă n-o pricepea ; nu mai putea schimba nimic. Țărâna străbună îl purtă zilnic pe un drum al robilor - al robilor liberi, căci n-o trădase ca alții. Zi de zi, sufletu-i aspira colb - codrul și imașul semănau dor. Palmele lui povesteau totul. Șlefuite de toporișca coasei plăteau tribut
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
fie harnice. Fiindcă, altfel, iau chelfăneală și muștruluială, iau pasul și lovitura de la bunica Maria, mama lor văduvă și demnă până la sfârșit. Nu prășesc alandala. Măsoară, din ochi, câte o postață, o duc până la capătul stabilit...și tot așa. Deoarece țărâna-i jilavă, sapele se încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
de boi, să mă uit în ochii lor mari și amari...și să mă văd crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu!... Sigur că da! și stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
păguboasă numită lene! Cu sănătatea șubredă, părinții mei și ai unor dumneavoastră nu prea “credeau să-nvețe a muri vrodată” într-o rânduială a căpătuielii, a raptului și a indiferenței. Nu credeau... însă au continuat să îndrepte, să netezească obrazul țărânii... până la ultima lor suflare dumnezeiască. Timp și vreme în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai ales că poporului alegător i se dăruise “libertatea de exprimare”, asta însemnând, cică, dorința ultimă a sfântului cu
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
Să scriu pe țărână? să scriu pe zăpadă? să scriu pe spinarea iubitei? să scriu pe femurul și pe glezna amantei?... Scriu, sigur că scriu! fiindcă pe țărână am citit prima oară, nu? fiindcă pe zăpadă am citit a doua oară, nu? fiindcă pe
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
Să scriu pe țărână? să scriu pe zăpadă? să scriu pe spinarea iubitei? să scriu pe femurul și pe glezna amantei?... Scriu, sigur că scriu! fiindcă pe țărână am citit prima oară, nu? fiindcă pe zăpadă am citit a doua oară, nu? fiindcă pe spinarea iubitei am citit a treia oară, nu? fiindcă pe femurul și pe glezna amantei am citit a o mie și una oară ce
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
scris marii romantici și marii îndrăgostiți ai timpurilor și ai vremurilor de la începuturile primei raze de lună și până acum, când, iată, luna trimite semne de adio și se pregătește să plece și să răsară în jurul altui pământ!... Scriu pe țărână, dar ce rămâne din aceste biete silabe desenate pe obrazul rotundului de lut? scriu pe țărână, dar vine ploaia și duce totul la vale, departe, în marea cea mică și în marea cea mare, și bate soarele, și se face
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
lună și până acum, când, iată, luna trimite semne de adio și se pregătește să plece și să răsară în jurul altui pământ!... Scriu pe țărână, dar ce rămâne din aceste biete silabe desenate pe obrazul rotundului de lut? scriu pe țărână, dar vine ploaia și duce totul la vale, departe, în marea cea mică și în marea cea mare, și bate soarele, și se face abur, și se ridică la cer, cu tot cu scris!... Scriu pe zăpadă, dar vine primăvara, și omătul
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
și pe glezna amantei, dar o voi abandona, și ea va citi, și va plânge, și va muri de atâta frumusețe, și se va sui la cer, cu tot cu scris!... Odată, fiind contemporanul vacilor și jocurilor copilăriei, am scris pe o țărână uitată într-o ogradă cu volbură și gherghine, lângă un șotron singur și bătut de vânt. Am scris cam așa (citez din memoria ogrăzii): “ce bună-i vremea când e vreme rea!/... (când plouă, fără milă, și când ninge).../ mă
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
că nu se mai poate merge așa, că ceva trebuie să se schimbe din rădăcini pentru a salva organismul moral al civilizației europene, că fără de această primenire morală din adâncuri „mâine, puii păsării cu clonț de rubin// vor ciuguli prin țărână// și vor găsi poate// urmele celei ce-a fost cândva //civilizația europeană”. Am parafrazat versurile notate de marele poet, Nicolae Labiș, pe patul spitalului, în clipa sfârșitului său pământesc. Continentul atlantic, adică popoarele Americii și ale Europei tocmai s-au
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
Să le arăți ce au a face, Să le sădești în suflet pace, Să-i dojenești să se unească Dușmanii să îți izgonească Unde le-o duce dracul carte, Că neamul nostru nu-i pe moarte. Ridică-ți fruntea din țărână, Sărmană țara mea bătrână, Din prea-curate seve scoate Un Om, un vector care poate În jurul lui să reunească Toată suflarea românească... Apoi s- arate lumii-ntregi Că-n țara noastră suntem regi. Referință Bibliografică: SĂRMANĂ ȚARĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]