6,446 matches
-
referă. Este adaptat înțelesului tuturor, eruditul scriitor făcând lesne trecerea de la limbajul academic la limbajul suburban. Eroii romanului au fie accentul de „capitală”, fie pe cel „neaoș” al românului (uneori pur moldovenesc). În sens peiorativ, până și jivinele unor gospodării țărănești împrumută numele unor personalități politice ale momentului, din tagma foștilor nomenclaturiști. Modul în care comandorul împarte celor săraci alimente și bani amintește de legendele românești cu haiduci. Când spunem ordiscorieri, ne amintim despre faptele de vitejie ale unor vestiți haiduci
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ocazia pensionării acestora; ecourile din Coșbuc sunt mai adânci și mai interesante. Nu este vorba - ne grăbim s-o spunem - de pastișe literare ci de replici moderne sau postmoderniste la poezia tradițională coșbuciană: avem și la Veronica Oșorheian o Nuntă țărănească cu momentele ritualice, dar și cu plăcerea rostirii unor cuvinte și expresii locale și cu o versificare sprințar -umoristică, amintind de Topârceanu; avem o Răsplată care ar putea fi pusă în legătură cu Rea de plată, idila coșbuciană, cu mențiunea că aici
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
alimentăm zilnic: - iluzia dezvoltării României prin rapt: “România își va fi revenit când va avea nu cinci miliardari, ci 30.000 de croitori buni, nu când va avea cinci baroni ai impexurilor agricole, ci doar când va avea o economie țărănească prosperă și 200 de soiuri de vin bun” (Ce-a mai rămas de apărat? Micul întreprinzător); - iluzia democrației imaculate: “După cum observa Victor Davis Hanson, sistemul actual are încă de dat un răspuns la întrebarea dacă democrația e posibilă în lipsa existenței
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
ceara corpurilor lor până când se sting, mai devreme sau mai târziu. Printre copacii unui parc călărește un straniu Don Quijote și un încă și mai straniu Sancho Panza. Ciudat de tineri și cu trăsături deloc spaniole, poartă ca lance o furcă țărănească, apărați de eterna moară de vânt cu semnul Reginei de Inimă pe poartă sa. Jumătăți de ființe se pierd în propriile umbre, care se dizolvă la rândul lor, lăsând doar niște cizme, lebede pline de tentație și promiscuitate, care ating
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
deoarece aici regăsesc energia benefică sufletului lor. În a doua parte a cărții intilnim alte nobile suflete asemenea neînfricatului Vasile Blidaru,personalitate încă vie mai ales în rândul generației mai vârstnice,de obârșie din satul Odesti, simpatizant al Partidului Național Țărănesc, mereu animat de spiritul de dreptate, care, alături de alți codreni încerca să se opună noului regim comunist ori doctorul Alexandru Odesteanu, căpitanul Ciprian Gavris, preotul martir Ioan Robu , protopopul Vasiliu Gavris, născut în Chelinta, satul natal și al autorului cărții
POVESTI DIN TARA CODRULUI ,VOLUMUL II de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344010_a_345339]
-
înțelepciune gândurile, lumina regăsi înlăuntrul meu realitatea îndoielnică și deznădejdea divizată în raționamente răzlețe, incompetente dar statornice: „Hristos nu a venit să distrugă natura, ci să corecteze voințele.”, citesc pe Ioan Gura de Aur și reușesc să pășesc pe covorul țărănesc de la intrare. Printre florile de vară ce coboarau din arcadele șterse de vreme, fumul lumânărilor se ridica în coloanele dilatate, purificând atmosfera încinsă. Mă înconjurau pilonii maronii, din lemn masiv, șubred sentiment inconștient, trezit la viață de parfumul puternic al
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
divergențe ideologice, cum se despărțise anterior de Cuvântul lui Nae Ionescu și de tânăra generație de intelectuali coagulată în jurul acestuia (Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade și ceilalți). În anul 1929 este ales pentru scurt timp deputat independent pe listele Partidului Național Țărănesc. În anul 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frédéric Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
impresionantă, cu vocea sa melodioasă, plină de culoare știa să te convingă. Regizase multe piese de teatru și spectatorii veneau și pentru că domnia sa le regiza. Dar pe regizorul Dan Nasta îl cunoșteam și ca un împătimit colecționar de artă, autentic țărănească. În acel moment îl preocupa restaurarea Palatului brâncovenesc de la Potlogi. Ceea ce m-a fascinat era reconstituirea de către interlocutorul meu a atmosferei epocii. Avea atunci 88 de ani. Fiindcă regizorul Dan Nasta, despre care vorbesc, era în 2005, directorul onorific al
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
Cartea Elisabetei Iosif este însă și o carte de filozofie, plină de poezie. Cheile de boltă ale Eseului sunt conceptele de semn, semne și de insulă, insule. Luciditatea și transluciditatea textului, faptul că povestea cărții este brodată asemenea unei ii țărănești din semne și din insule, care sunt fante ce se deschid semantic în toate direcțiile, ca și haloul poetic și muzicalitatea textului care învăluie conținutul Eseului, toate acestea îi dau Cărții o savoare și o prospețime semantică fascinată și incitantă
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se bucure de priveliștea unei nunți țărănești. Aurel State, după școala primară, își continuă studiile la Școala Normală din Câmpulung-una dintre cele mai bune școli românești ale vremii, prin tradiția și prin absolvenții ei. Dotat cu o inteligență deosebită și cu curaj pe măsură, tânărul Aurel în
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
fi o dovadă a vechimii gavaonilor pe teritoriile românești, pentru că femininul romni a intrat în română veche prin intermediul unui dans rom numit „romnia”, substantiv despre care Șăineanu în Dicționar universal al limbei române, pag 553, 1929 explică : Romnia f. Hora țărăneasca împrumutata dela Țigani. (Lit. Țigăneasca (din țig. ROMNI, țiganca)). Dacă romii ar fi intrat odată cu gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
minciunile noastre? Sunt ale „NOASTRE” și ținem la ele! Președinți mai va ca hulitul Băsescu, parlamente și guverne menite să aplice dezideratele din 21 Noiembrie 89 stabilite în primul oraș liber Timișoara ne duc cu zăhărelul și instalează dictatura proletariatului „țărănesc”, carnea de tun electoral al noului partid neocomunist instalat la putere. Ce nu scrie în cartea de istorie (citat din Wikipedia sub titlul Mineriada din Iunie 1990): „13 iunie În dimineața zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 dimineața
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
dintre munții Neamțului, în lunca din zona Vasluiului, viața Nataliei nu a fost mai liniștită. Se vede faptul că ursitoarele au fost cu adevărat maștere față de ea, nicicum darnice și binevoitoare. Pe la vârsta de cinci ani trece prin dramatismul răscoalei țărănești din o mie nouă sute șapte, începută pe douăzeci și unu februarie în localitatea Flămânzi din zona Botoșanilor, dar care s-a răspândit foarte repede în toată țara, inclusiv în ținutul Fălciului din Podișul Moldovei. Tatăl său, fiind țăranul care își muncea petecul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
sa. Așa cum istoria consemnează, răscoala a fost înfrântă de către guvern, reprimarea ei făcându-se în forță de către armată, soldându-se cu uciderea câtorva mii de suflete de țărani. Părintele tinerei copile scapă de gloanțele armatei, trimisă spre a înăbuși revolta țărănească, dar nu și de arestare, unde a fost cercetat și bătut mai bine de două săptămâni, până când a fost eliberat alături de ceilalți țărani speriați de moarte de deznodământul mișcării lor revendicative. Peripețiile copilei continuă, ele încă nu au luat sfârșit
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
uriaș primit firesc în dar din seva adâncă a acestor locuri aproape necunoscute, puse în lumină prin nașterea sa, precum Humuleștiul prin nașterea lui Nică a lui Ștefan a Petrei. Însuși mărturisește cu mândrie că are ,,rădăcini adânci în lumea țărănească”, fiind obișnuit de mic cu muncile câmpului, cu greutățile vieții, că lucrul cel mai frumos a fost că s-a născut în România Mare (,,M am născut în Regat și tare mult mi aș dori să sfârșesc tot în Regat
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor[ Frontul Plugarilor = organizație politică de stânga a țăranilor români, înființată în ianuarie 1933, la Deva, de către Petru Groza, cu scopul de a mobiliza la luptă masele țărănești pentru apărarea drepturilor și libertăților lor. După încheierea celui de al Doilea Război Mondial, organizația a participat la constituirea Frontului Național Democrat (FND), împreună cu PCR și alte partide de stânga. S-a autodizolvat în anul 1953.(n.red.)] și această
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură[ Bătătură = teren bătătorit în fața casei țărănești, unde, de regulă, nu se cultivă nimic, ogradă. (DEX)], iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
anul 1444, Contele de Ludwig al Württembergului a preluat domnia peste Lupfen si Karpfen. În războiul de 30 de ani orașul a fost ars din temelii și făcut una cu pământul, rămânând nevătămate doar biserica, casa parohială și trei case țărănești. Orașul a suportat pagube foarte mari între anii 1673 și 1714, dar și în timpul luptelor revoluționare, ca de altfel și în campaniile franceze conduse de Napoleon. În a doua jumătate a secolului 17, datorita suferințelor prin care a trecut și
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
scut auriu și trei coarne negre de cerb suprapuse. Vulturul a aparținut orașului Imperial Rottweil, iar coarnele de cerb certifică apartenența orașului la statul de bază Baden-Württemberg. Muzicuța face din Trossingen orașul muzicii La începutul secolului 18, Trossingen avea caracter țărănesc, fiind locuit de meșteșugari, cizmari, olari, croitori și tâmplari. Începând cu secolul 19, s-a dezvoltat o asociație de case care au preluat dezvoltarea prelucrării textilelor. Din 1820, în zona Villingen-Schwenningen a fost inițiată o industrie de ceasuri. Industria ceasornicăriei
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
instrumente. Pe lângă muzică, în Trossingen există și alte locuri de distracție, culturale, dezvăluind turiștilor diferite obiceiuri specifice zonei. Heimatmuseum - Muzeul Satului si Muzeul armonicii germane „Aberlehaus und Deutsche Harmonikamuseum” În anii 70 s-a putut amenaja Muzeul Satului-Auberlehaus. În Casa Țărănească unde sunt expuse două schelete de mamifere cu origini de 200 milioane de ani. Mai sunt expuse colecții geologice și o mare paletă de exponate istorice, culturale, veritabile dovezi de 1200 de ani din istoria Trossingenului. Aici găsim cele mai
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
o colecție de peste 23.000 de muzicuțe din toată lumea, care sunt reprezentative și au o deosebită istorie culturală. În muzeul satului - Heimatmuseum, Aberlehaus, se mai găsesc vestigii descoperite prin săpături geologice, documente istorice, un vechi atelier de fierărie, o locuință țărănească. Muzeul Trenurilor electrice În muzeu sunt expuse și primele trenuri de călători a Trossingenului, care în 1990 au fost restaurate și readuse în starea originală. Anul 1998 a fost un an bogat în evenimente culturale. S-a sărbătorit împlinirea celor
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]