7,853 matches
-
în acțiunea sa era sprijinit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române 60. Andrea Varga a constatat faptul că acuzele formulate împotriva lui Șerboianu au fost doar zvonuri lansate de către Lăzurică (referitor la dorința acestuia de a-i converti la greco-catolici pe țigani), însă Direcția Generală a Poliției le-au considerat ca fiind reale si a acționat împotriva inițiativei lui Șerboianu 61. Întrebarea care se pune este de ce anume forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române l-au preferat pe Lăzurică și nu pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
le-au considerat ca fiind reale si a acționat împotriva inițiativei lui Șerboianu 61. Întrebarea care se pune este de ce anume forurile superioare ale Bisericii Ortodoxe Române l-au preferat pe Lăzurică și nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea țiganilor înspre aceasta confesiune. De remarcat este faptul că pe coperta
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe Lăzurică și nu pe Șerboianu în acțiunile lor printre țiganii vremii. Conform lui Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea țiganilor înspre aceasta confesiune. De remarcat este faptul că pe coperta lucrării sale dedicate țiganilor, publicată în 1930 la Paris, Șerboianu apărea menționat ca profesor la Seminarul din Blaj și, mai mult, el îi mulțumea monseniorul greco-catolic Vladimir Ghica, pentru sprijin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Petre Matei 62 a fost preferat Lăzurică, deoarece Șerboianu era suspectat de simpatii catolice și, astfel, ar fi fost posibil ca el să lucreze pentru convertirea țiganilor înspre aceasta confesiune. De remarcat este faptul că pe coperta lucrării sale dedicate țiganilor, publicată în 1930 la Paris, Șerboianu apărea menționat ca profesor la Seminarul din Blaj și, mai mult, el îi mulțumea monseniorul greco-catolic Vladimir Ghica, pentru sprijin. Cercetarea biografiei sale nu confirma faptul că ar fi fost profesor la Blaj. Se
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în aceea vreme a determinat ca partidele politice să fie interesate de posibilele voturi dinspre această etnie. Prin urmare, Șerboianu și Lăzurică deveneau interesați de o colaborare cu Partidul Național Creștin, condus de Octavian Goga, pe când un alt lider al țiganilor, Gheorghe Niculescu, încerca să direcționeze voturile înspre Partidul Național Liberal. De altfel, ziarul Țara Noastră, condus de către Octavian Goga, edita un supliment și pentru țigani, înspre sfârșitul perioadei interbelice. Pe de altă parte, retragerea sprijinului Patriarhiei pentru acțiunile de misionarism
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o colaborare cu Partidul Național Creștin, condus de Octavian Goga, pe când un alt lider al țiganilor, Gheorghe Niculescu, încerca să direcționeze voturile înspre Partidul Național Liberal. De altfel, ziarul Țara Noastră, condus de către Octavian Goga, edita un supliment și pentru țigani, înspre sfârșitul perioadei interbelice. Pe de altă parte, retragerea sprijinului Patriarhiei pentru acțiunile de misionarism printre țiganii vremii ale lui Lăzurică și treptata orientare a forului conducător ortodox înspre Gheorghe Niculescu au reprezentat un alt motiv de apropiere a celor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Niculescu, încerca să direcționeze voturile înspre Partidul Național Liberal. De altfel, ziarul Țara Noastră, condus de către Octavian Goga, edita un supliment și pentru țigani, înspre sfârșitul perioadei interbelice. Pe de altă parte, retragerea sprijinului Patriarhiei pentru acțiunile de misionarism printre țiganii vremii ale lui Lăzurică și treptata orientare a forului conducător ortodox înspre Gheorghe Niculescu au reprezentat un alt motiv de apropiere a celor doi. Petre Matei a arătat că, în 1937, Șerboianu și Lăzurică au atacat concomitent atât Biserica Ortodoxă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu și Lăzurică au atacat concomitent atât Biserica Ortodoxă cât și pe Niculescu, manifestându-și deschis simpatiile catolice 64. Este totodată relevant faptul că mai târziu, în textele sale pro cremațiune, arhimandritul nu avea decât o singură mențiune legată de țigani. Aceasta nu se referea la activitatea sa ca misionar prin țigani, ci la un episod legat de activitatea sa monahală, când o țigancă în vârstă i se confesa, cu seninătate, că obișnuia să aprindă lumânări și "pentru" Dumnezeu și pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe Niculescu, manifestându-și deschis simpatiile catolice 64. Este totodată relevant faptul că mai târziu, în textele sale pro cremațiune, arhimandritul nu avea decât o singură mențiune legată de țigani. Aceasta nu se referea la activitatea sa ca misionar prin țigani, ci la un episod legat de activitatea sa monahală, când o țigancă în vârstă i se confesa, cu seninătate, că obișnuia să aprindă lumânări și "pentru" Dumnezeu și pentru Diavol, pentru că era necesar să te pui "bine" cu "amândoi"65
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru că era necesar să te pui "bine" cu "amândoi"65. Șerboianu invoca acest exemplu, arătând gradul de ignoranță care există în rândul multor credincioși ortodocși. Notorietatea de care s-a bucurat arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia 66. Activitatea publicistică a lui Calinic I. Popp Șerboianu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Notorietatea de care s-a bucurat arhimandritul, datorită preocupărilor sale științifice dar și organizatorice printre țiganii vremii făcea ca la 1933 să fie invitat la Radio România. Aici ținea, în cadrul celebrei emisiuni Universitatea Radio, în 14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia 66. Activitatea publicistică a lui Calinic I. Popp Șerboianu a fost una intensă, aceasta manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
14 iunie, o prelegere despre țigani, publicată mai târziu în revista Radiofonia 66. Activitatea publicistică a lui Calinic I. Popp Șerboianu a fost una intensă, aceasta manifestându-se de timpuriu. A publicat trei cărți, cea mai cunoscută fiind cea dedicată țiganilor, menționată mai sus. Cea de-a treia lucrare o publica în 1931 și se voia un ghid pentru posibilii vizitatori ai mânăstirii Cozia 67. Astfel, arhimandritul fructifica și publicistic perioada pe care o petrecuse la această mănăstire. Pe lângă aceste a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de poziție împotriva unor decizii ale Ministerului de Culte, apărute, de pildă, în ziarul Epoca 68. Astfel, el critica deschis măsurile luate de acest Minister în colaborare cu Prefectura Poliției București împotriva călugărilor vagabonzi. Șerboianu îi considera pe aceștia asemănători țiganilor nomazi sau beduinilor, care nu-și găseau nicăieri locul. Prin urmare, decizia ministerială și aplicarea de către autorități era considerată o imixtiune în treburile Bisericii, dar și o nedreptate făcută acestor oameni. În opinia lui Șerboianu, cei mai mulți dintre călugării vagabonzi fuseseră
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
articolului semnat de către preotul Gheorghe I. Drăgulin, publicat în 2010 în ziarul Lumina și din care am utilizat o serie de date în precedentul capitol. Drăgulin îl zugrăvea pe Șerboianu în termeni elogioși, privind activitatea sa de misionar ortodox printre țiganii vremii. Însă Drăgulin nu menționa nici un element privind implicarea lui Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România, deși bibliografia pe care o utiliza (menționată doar în text și nu în referințe explicite, cum ar fi fost și firesc) preciza acest lucru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Discurs la moartea Elisei Conta", în Flacăra Sacră, IV, 7, 1937, pp. 5. "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns]", în Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5. Bibliografie specială și generală Achim, Viorel, Țiganii in istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998. Arghezi, Tudor, Scrieri, vol 32: Proze, Minerva, București,1964. Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998. Breck, John, Darul sacru al vieții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Danciu, Lugoj, 1940. Cernăianu, Constantin, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu, București, 1920. "Despre Cenușari. Citim în "Cronica Românului", în Glasul Monahilor, XIII, 440, 10 martie 1935, p. 6. Drăgulin, Gheorghe I., "Arhimandritul Calinic Șerboianu, misionar printre țigani", în Lumina. Ediție de Transilvania, I, 156 (1745), p. 8. Encyclopedia of Cremation, Douglas J. Davies, Lewis H. Mates (eds.), Ashgate Publishing, Aldershot, 2005. Flacăra Sacră. Organ pentru propagarea ideii cremațiunii umane în România, București, 1934-1942. Grainger, Hilary, J., Death
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și minorități naționale din România secolului XX, vol. V, coord. Vasile Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. Mihălcescu, I., "Cenușarii și Biserica", în Glasul Monahilor, XI, 384, 31 decembrie 1933, pp. 1-2. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001. "Neajunsurile ce se pot întâmpla pretorului care slujește", în Liturghier, cuprinzând vecernia, utrenia Dumnezeieștile Liturghii ale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
com • http://www.euroinst.ro 1 Asupra cremațiunii în ultimele două secole în România vezi Marius Rotar, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. 2 De pildă Viorel Achim, Țiganii in istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, pp. 128-130; 132. 3 Într-un referat al Direcției Generale a Poliției din 16 noiembrie 1937 referitor la implicarea lui Calinic I. Popp Șerboianu în organizarea țiganilor din România se pomenește faptul că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
2011. 2 De pildă Viorel Achim, Țiganii in istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, pp. 128-130; 132. 3 Într-un referat al Direcției Generale a Poliției din 16 noiembrie 1937 referitor la implicarea lui Calinic I. Popp Șerboianu în organizarea țiganilor din România se pomenește faptul că la aceea dată acesta era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
țiganilor din România se pomenește faptul că la aceea dată acesta era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a desfășurat activitatea la crematoriu. Minorități etnoculturale. Documente. Țiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian Năstasă și Andrea Varga, cuvânt înainte de academician Alexandru Zub, Centrul de resurse pentru diversitate culturală, Cluj Napoca, 2001, pp. 99; 241. Cel care a vehiculat ca date de activitate la Crematoriul Cenușa, ca preot
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Death, Palgrave Macmillian, New York, 2006, pp. 50-51. 8 Lucian Predescu precizează data și locul nașterii (16 octombrie 1882), însă după alte surse anul ar fi fost diferit, precum și localitatea nașterii (Costești; 1883) (Gheorghe I. Drăgulin, "Arhimandritul Calinic Șerboianu, misionar printre țigani", în Lumina. Ediție de Transilvania, I, 156, 1745, p. 8.) 9 Viorel Achim, op. cit., p. 128. 10 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. 11 M. Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ciobanu; Sorin Radu "Lucian Blaga", edit. Universității, Sibiu, 2006, pp. 159-173. 63 Ibidem, p. 162. 64 Ibidem, p. 171. 65 Calinic I. Popp Șerboianu, "Mi-e frică de fericire", în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 3. 66 Idem, "Neamul țiganilor", în Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998, p. 407. 67 Idem, Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
H.; Hawkesworth, Mary E. (coord.), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Zamfir, Cătălin (coord.), Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999. Zamfir, Cătălin; Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Politici sociale. România în context european, Editura Alternative, București, 1995. Zamfir, Cătălin; Zamfir, Elena (coord.), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București, 1997. Zamfir, Elena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și cuminți ca două iconițe... Apoi vezi, poate că am avut noroc, trăiau într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate națiile, și unguri, și sași, și români, și țigani..., de toate, UE ar putea învăța de la noi... Mi-aduc aminte cu duioșie de Bujorel, țigănușul cu păr cârlionțat și cu față oacheșă oacheșă, de ziceai că-i un spiriduș din „O mie și una de nopți”, care m-a
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
încearcă să intervină vreun polițist, este stropit cu un jet de lapte țâșnit din tata de piranda” „Se încheie, așadar, o țigănie care s-a întins pe două luni, stricând vară națiunii române. Sigur că vor începe alte și alte țiganii, dar e greu de crezut că în viitorul apropiat va mai fi loc pentru una atât de mare”. În urma unei plângeri la CNCD făcută de către Asociația Jurnaliștilor Rromi, Alianța Civică a Romilor din România, Români CRISS și Asociația E-Civis, CNCD
Grigore Cartianu și Adevărul, sancționați pentru discriminare () [Corola-journal/Journalistic/80473_a_81798]