16,458 matches
-
speriată de ideea unei competiții. Dintr odată, mă simțeam lipsită de orice talent, mediocră, urâtă și cu încrederea fugită de acasă. Ce să aleg? Țigările, sau înscrierea? Bani aruncați pe un viciu, sau bani băgați în buzunarele organizatorilor? Savoarea unei țigări sorbite cu nesaț, sau lumina reflectoarelor pe scena unui teatru cu renume? Am ales înscrierea. Am intrat ultima pe scenă, sau cel puțin așa am crezut. M-am prezentat onorabil, aș spune, deși la un moment dat mi s-a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
talie, cu părul castaniu, des pletit, și buzele rujate cu roșu, te făcea să uiți că vocea nu prea o ajută. A ieșit de pe scenă în aplauzele mulțimii, iar eu am știut că mai bine îmi cum păram pachetul de țigări. După cum anticipasem, nu mă aflam printre cei selectați. Însă Mili reușise. Era mândră, cu ochii scânteietori, sfidând privirile sfredelitoare ale prietenelor mele. Eu n-am putut s-o urăsc, deși eșecul mă tulburase. Aș fi dorit măcar să o disprețuiesc, în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
le șterg și pun în locul lor un zâmbet. Mirela-Ionela Petcu La Ostrov Motanu își șterge transpirația de pe frunte și înjură cu sete, luând la rând dumnezei, mame, viticultori și cosoare. După ce se răcorește de năduf, îi vine cheful de o țigară: — Hai, bă, Popică, să băgăm o pipă, dă-i în paștele mamii lor de struguri! Mi s-a acrit de ei! Hai, că am io una și-o poștim! Adevărul e că m-am săturat și eu. De când a început
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
deța! Todor Jivkov! Nu zaieț, nu pagadi! urlă Motanu spre ei. Ăia se opresc. Unul, în pantaloni scurți și cu o mutră de pițigoi, zbiară și el ceva, arătându-ne degetul mijlociu. Motanu dă din mână a lehamite, scoate o țigară boțită dintr-un buzunar și-o aprinde cu gesturi de expert. Trage adânc în piept de două ori și mi o întinde. N-apuc să trag nici un fum. În spatele lui Motanu apare, ca din pământ, plutonierul Ciocoiu, cu cascheta într-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
îmi permit să mă joc de-a inconștientul cu ei. Ăștia se foiesc un pic pe scaunele lor. Pentru că, printre steroizi și ce dracu mai au între urechi, nu reușesc să înțe leagă ce se întâmplă. Io îmi aprind o țigară cu încetinitorul și îi fac semn unuia din barul de vizavi să îmi aducă o halbă rece. Ăla cu freza de punkist mic nu mai poate: Băăăă ești șmeeeechier?! Se în vârte în jurul scaunului meu pe care io deja sorb
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
e frică să clipesc, să nu mă doară. Sub neon, în baie, la oglindă, nu pot să duc mașina de ras la tâmplă. Marian Dumitrașcu Poker Primesc cinci cărți și-mi vine să râd. Dincolo de ele se ridică fumul unei țigări. Îmi dreg glasul ca să-mi camuflez starea de spirit. Privesc cărțile de parcă vreau să mi le imprim pe retină. Decartez trei. Primesc alte trei și le combin cu ce am în mână. Ritmul pare a fi înviorat de chicotelile prietenei
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pisica în rucsac. Am intrat într-un bar din Piața Mică, am comandat o vodcă. Am rămas în jur de o oră și am hotărât să mă mai plimb un pic, deși afară era frig și cenușiu. Nu mai aveam țigări de ceva timp, nici bani și trebuia să înnoptez undeva. Mi-am luat ceva de mâncare de la un chioșc, am împărțit fără cuvinte o țigară cu un vagabond în parc. Am găsit niște oase mici de pui lângă un copac
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să mă mai plimb un pic, deși afară era frig și cenușiu. Nu mai aveam țigări de ceva timp, nici bani și trebuia să înnoptez undeva. Mi-am luat ceva de mâncare de la un chioșc, am împărțit fără cuvinte o țigară cu un vagabond în parc. Am găsit niște oase mici de pui lângă un copac, le-am luat și i-am dat pisicii să mănânce și ea ceva. După ce le-a ros leneș, a țâșnit dintr-odată printre tufișuri direct
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Deasupra porții stătea scris amenințător: Spitalul de psihiatrie. — E pisica ta? m-a întrebat femeia, jucându-se cu pisica. — Da, a fugit de mine în parc, i-am răspuns. — Aha. — Știți vreun magazin pe aici, de unde să-mi cumpăr niște țigări? am întrebat-o aproape umil. Hai mai bine înăuntru, am eu un pachet de Marlboro de la un pacient, mi-a spus prinvindu mă senin. Ținea pisica strâns în brațe, m-a luat blând pe după umeri și m-a poftit înăuntru
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tonomat plin de fise: „Frun zuliță mușețel, la umbră de ste jărel, frumos doar me un artiler“. Tre nul s-a oprit la un mo ment dat în câmp și, cum ter minasem euge niile, ne-am aprins câte o țigară, uitându-ne tăcuți în întuneric, prea obosiți să vorbim. În de părtare, o lu mină stin ghe ră se căznea să răzbată prin noapte. Când am sosit în București, după zece jumate, nu mai aveam cum să prindem nici o mașină
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
când un om fără o mână mi-a spus: Șefu’, dă-mi o țigare. N-am, nu fumez, i-am azvârlit. Am tras apoi de sub scaunul șo ferului o geantă și am scos un pachet în care mai erau două țigări. Știu că o să vi se pară ciudat, dar am țigări, deși nu sunt fumător, am spus. Ai văzut, șefu’, că ai? I-am întins pachetul, dar s-a în tors imediat cu umărul drept înspre mine și am înțeles că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
dă-mi o țigare. N-am, nu fumez, i-am azvârlit. Am tras apoi de sub scaunul șo ferului o geantă și am scos un pachet în care mai erau două țigări. Știu că o să vi se pară ciudat, dar am țigări, deși nu sunt fumător, am spus. Ai văzut, șefu’, că ai? I-am întins pachetul, dar s-a în tors imediat cu umărul drept înspre mine și am înțeles că nu doar stânga îi lipsea. (Nu avea cu ce să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
la fugă. Strecurându-se prin locuri dosnice, fugi până în apropierea pieței din fața depoului, unde se uneau toate drumurile ce duceau și ieșeau din oraș. Piața și depoul, cu intrările și ieșirile, erau păzite de jandarmi. Văzu doi agenți aprinzându-și țigările și intrând în bufetul gării. Sări câteva pârleazuri din fugă, nici nu simți parii sub el, parcă zbura -, apoi se tupilă pe lângă garduri, prin grădini, ocolind strada circulată, cu huruitul motoarelor mașinilor militare. Sări zidul prin spatele casei și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
adică eu în timp ce mă ocup de afacerile tale neplăcute, tu... Nu sunt afacerile mele neplăcute, spuse ea cu voce schimbată, și-o înstrăinare ostilă se așeză între ei. Bine, bine, se precipită el, căutându-i ochii prin întuneric. Își aprinse țigara, inspirând fumul zgomotos. La spital! strigă el șoferului. Vii cu mine sau te las undeva? Păi n-o să știi să nimerești singur. Asta voiam să-ți spun și eu. Bineînțeles că... Vin cu tine, hotărî ea. E departe? Să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acasă. Sper că nu te deranjează că nu te-am consultat înainte. Va fi bine, vei vedea. - Sunt convinsă. Mă bucur de invitație. S-a așternut liniștea. Kilometrii dispăreau unul după altul, înghițiți sub roți. Câte un popas scurt, o țigară fumată în grabă. Drumul șerpuia printre dealurile pline de vii care încă mai păstrau parfumul aromat al strugurilor. - Cum l-ai cunoscut pe Mihu? - Întâmplător. Știi ce se spune, cele mai frumoase lucruri în viață sunt cele care apar din
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lași totul în urmă și să te pierzi în lume? Necunoscut și neștiut de nimeni. Doar tu și cerul... Și uneori, ploaia... Maria XXIV. - Fumezi? Nu m-aș fi gândit. Cu ce-o să mă mai surprinzi data viitoare? - E prima țigară după 20 de ani. În drum spre tine, am intrat în localul de lângă redacție și am cumpărat cafelele astea. Nu era aproape nimeni, dar se simțea un ușor iz de fum amestecat cu cel de cafea proaspăt măcinată. Pe loc
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cele bune, iubind-o cu patimă. Uite acolo, lângă perete, era locul ei preferat, la masă. Iată și vaza pe care el n-o folosea la nimic, dar căreia îi găsise ea o întrebuințare, ascunzând în interior un pachet de țigări, pentru momentele când rămânea în pană... Clipe dulci, ale unei iubiri venite la apus, se transformaseră încet, încet în amintire. Omniprezentă, dar numai o amintire. Paradisul unor clipe trecute prea devreme, în numele... În numele cui? Și de ce? De fapt, nu mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
rog...insistase Andreea. Este ultima porcărie și nu are nici o aromă. Parcă țigarea are... fă și tu o dată ce-ți cer eu. Ți se pare că până acum nu am făcut nimic? Colecția Cărțile Dunării 68 Ocazional...poate, dar cu țigările chiar nu sunt de acord, Înțelege exact ce-ți cer; câte mame am eu? Gândește-te la mine dacă pentru tine spui că nu mai contează. Ești o teroare...scoate rebusul poate reușesc să mă deconectez cu el , dar mă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
un domn și o doamnă mă iau în primire, dau date, pașaportul mamei, buletinul tatălui și în jumătate de oră sunt gata toate documentele. Îl iau pe cel mic și cobor pe terasa de la parter să mă relaxez la o țigară. Pe terasă mai multe persoane la fumat. După vreo 5 minute apare copilotul elicopterului care se pregătea s-o ducă pe Raisa (venise din nou la chemare) la Linz, privește în jur și apoi mi se adresează: - Dumneavoastră sunteți doamna
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
îl întrebă acesta cînd Virgil dădu să intre. Păi... m-a chemat dom' Nicanor. Aha!... făcu Potîngă, ca și cum ar fi fost în cunoștință de cauză. Imediat după aceea însă strîmbă din buze de parcă ar fi mîncat aguridă, scoase capătul de țigară din colțul gurii și întrebă: Ce? M-a chemat domnul Nicanor, repetă mai rar și mai tare Virgil, crezînd că paznicul n-a înțeles, ori n-a auzit. Așaaa... Te-a chemat, vasăzică... Pe tine, mă? Pe mine. Nu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și ce-ai făcut. Evelin, în timp ce consumă sucul special: M-am plimbat pe străzi, prin parcuri; am văzut mulți căini și cerșători. Apoi, am intrat într-o discotecă. Mi-a plăcut numărul fetei de la bară, dar prea mult fum de țigară și mare zgomot. Aurora: Ai văzut un număr de striptis și n-ai dansat? Evelin: Ba am dansat, am primit și aplauze... Aurora: Uite Casanova, unde era? Auzi, dar cu ce-ai plătit tot ce-ai făcut la discotecă? Profesorul
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
duc la domiciliu și după amiază trec să vă iau. Darwin: Cred c-o să fie o noapte de pomină. Onorabile, unde mergem, în afară de fete, să fie și lăutari. îmi este dor de căteva melodii: „Deschide gropare mormăntul”, „în fumul de țigară” și căte alte melodii cu care am pansat mereu rănile sufletului meu atăt de încercat de-o lume invidioasă, duplicitară, capabilă de orice josnicie pentru a nu fi altul mai fericit decăt ea. Evelin: Domnul Darwin, vă cred, asta-i
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
foșnetul mătăsii care o îm brăcase în ziua nunții. Poate că nu. Poate că, totuși, nu. — Trebuie să pleci. Cât timp a trecut? — Poftim? — De când a dispărut. Cât timp? — Un an și ceva. Cel mai mare clișeu al tuturor timpurilor. Țigara de după. Și conversația despre el, în cazul lor. — Vrei o cafea? — Nu, mulțumesc. Se ridică într-un cot, bâjbâind după telecomandă. Tăcerile pe muzică sunt mai puțin personale. — David? — Da? — Vrei să ieșim puțin? Pescuitul tricoului de pe calorifer. Găsitul șosetei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
opriți aici. Mai departe. 120. — Uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! — Să merg mai încet? Primele trei săptămâni ale unui ménage à trois aproape perfect. — Mai zi-mi de el. — Poftim? — Mai zi-mi de Alex. Uși care se trântesc și telefoane nocturne. Din ce în ce mai multe țigări. Prea bătrân pentru lacrimi, zice David. Prea bătrân pentru lacrimi, își zice David în barbă și-și promite să nu. Peste două zile ea-i plânge pe umăr și el savurează fiecare moment. E un test de putere. Inexplicabile senzații
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să uit lucruri, în ultimul timp. Sau poate că tu uiți să mă întrebi și atunci ochii lui Musa rămân negri până la proba contrarie... Și Omalissan? Cine încearcă s-o omoare? Ah, nu acum... am obosit... și aș fuma o țigară... Save Installing updates. You will need to restart your computer. Ok Remind me later Nordul are întotdeauna gust de hering. Iată o realitate imposibil de ignorat. Sigur, poate părea o platitudine, dar la ora 5 dimi neața, când nu ți-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]