3,981 matches
-
i se zdruncinau toate oasele, care...abia se țineau pe ea. Așa o vedea moș Ion și tot bălăbănea mâinile, bolborosind: Uș, uș...cu...mă...uș! Tocmai atunci a intrat și Ionică. Îi sclipeau ochii pentru că scăpase la damigeana de țuică pentru pomană. Văzându-l cum scutura mâinile, strigă: Faci vencilacie, tataie, faci vencilacie? Te-a luat căldura? Nu...Io..nică...moar...tea vrea...să mă ...ia. Lașă, bă, jmecheriile. Așa ne păcăleșci tu mereu. Abia aștept șă văj cum te
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
a zis înainte să moară? „Șcujaci, că mor!” Ha, ha, ha! Da, putea să mai aștepte câteva ore, mormăi Măcăială. Ca o vijelie intră și Ghiță Repezitu: Ce, bă, moș Ioane, plecași? Și nu-mi spuseși cum dai culoare la țuică!.. Spune, mă, amărâtule: Dumnezeu să-l ierte! Că așa se spune când intri la mort! îl repezi Rada indignată. Numai la băutură vă e gândul, nu v-ar mai răbda Cel de Sus! Ce știi, tu, Radă, continuă Ghiță. Făcea
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Dumnezeu să-l ierte! Că așa se spune când intri la mort! îl repezi Rada indignată. Numai la băutură vă e gândul, nu v-ar mai răbda Cel de Sus! Ce știi, tu, Radă, continuă Ghiță. Făcea nea Ion o țuică...Corcodușa era corcodușă...pruna era prună...para era pară. Și te-ntreba: „O vrei ca apa sau ca coniacul?” Și beai o pară...ca coniacul. Sau ca apa, râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
nea Ion o țuică...Corcodușa era corcodușă...pruna era prună...para era pară. Și te-ntreba: „O vrei ca apa sau ca coniacul?” Și beai o pară...ca coniacul. Sau ca apa, râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă. Hei, continuă Ghiță, ce țuică făcea. Ce arome...ce culoare...ca coniacul, bă, ca coniacul! Că l-am rugat: „Spune-mi, nea Ioane, cum îi dai culoare la țuică?” Și el mi-a spus: „Vino mâine să
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
era prună...para era pară. Și te-ntreba: „O vrei ca apa sau ca coniacul?” Și beai o pară...ca coniacul. Sau ca apa, râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă. Hei, continuă Ghiță, ce țuică făcea. Ce arome...ce culoare...ca coniacul, bă, ca coniacul! Că l-am rugat: „Spune-mi, nea Ioane, cum îi dai culoare la țuică?” Și el mi-a spus: „Vino mâine să-ți spun toate secretele.” Da´ n-am putut
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă. Hei, continuă Ghiță, ce țuică făcea. Ce arome...ce culoare...ca coniacul, bă, ca coniacul! Că l-am rugat: „Spune-mi, nea Ioane, cum îi dai culoare la țuică?” Și el mi-a spus: „Vino mâine să-ți spun toate secretele.” Da´ n-am putut, bă, că am treabă multă și sunt grăbit să le fac pe toate. Mereu îmi ziceam: Las´ că mâine! Și el...nu putea să
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Da´ n-am putut, bă, că am treabă multă și sunt grăbit să le fac pe toate. Mereu îmi ziceam: Las´ că mâine! Și el...nu putea să mai aștepte? Ee! Acu´ cine-mi mai spune secretu´ cu culoarea la țuică? Cucu! râse din nou Florea Târâială. Lasă-mă, bă, în pace! Am plecat, că am treabă, mă grăbesc. Tușă Radă, dacă n-aveți cu ce, vă dau cotiga cu măgarii mei să-l duceți la groapă! Nea Ioane, să trăiești
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
bă, ce dacă e mort! Sufletul lui moș Ion era tot mai mâhnit și-i părea atât de rău că plecase fără să-l ajute pe Măcăială cu aragazul și fără să-i spună lui Ghiță Repezitu secretele culorii la țuică. Doamne, de ce nu i-a spus nici lui Mihai!?. Însă lui Mihai nu-i plăcea să stea pe lângă el atunci când „moșmondea” la cazan. Nici Gica n-avea răbdare să-l vadă ce făcea el când prepara țuica. A-ncercat de
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
secretele culorii la țuică. Doamne, de ce nu i-a spus nici lui Mihai!?. Însă lui Mihai nu-i plăcea să stea pe lângă el atunci când „moșmondea” la cazan. Nici Gica n-avea răbdare să-l vadă ce făcea el când prepara țuica. A-ncercat de câteva ori să le spună cum face, dar ei l-au repezit: „n-avem timp, altă-dată!” Altădată...Doamne, câtă treabă au, cât de grăbiți sunt!...Cine să mai vadă sau să-l asculte ce bălmăjește... Mereu au
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
ca mort!.. Și ăștia care stau în jurul meu și discută despre treburile lor... uite cum i-am încurcat eu. Uite că a intrat și Florea Târâială cu Ionică. Le lucesc ochii și li s-au înroșit obrajii... Au scăpat la țuica de caisă. Ei, și? N-am făcut-o pentru pomana mea?” Băă! Strigă la cei din jur Florea Târâială. Am vorbit cu părintele Bărbuță. Mâine îl înmormântăm. Nu mai așteptăm rudele că e cald și se împute. Nu se poate
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
și mai primesc avansare în grad la dracul așteaptă! - Hai, spală putina și lasă-mă să mă odihnesc! - Precum ți-i voia, domniță! Dar la care dintre putini te referi, la cea cu varză sau la cea cu prune pentru țuică? - Mai bine te-ai spăla pe tine că miroși a hoit... - Nici o problemă, gârla-i aproape! Și drăcușorul țâșni peste gard cu direcția gârlă unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa și se
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului AZI E ZI DE SĂRBĂTOARE Azi e zi de sărbătoare, Ziua Sfântului Mihai, Voi primi în dar vreo floare? Măcar una de la scai! Am pregătit pentru voi, Friptură cu usturoi, Țuică este, e și vin, Pentru voi ca să închin. Vom fi cu paharul plin, Înfruntând asprul destin! Masa plină cu bucate, Altfel nici că se poate! Ne bucurăm de sărbătoare, Arhanghelii sunt o zi mare, De aia o sărbătorim, La mulți
AZI E ZI DE SĂRBĂTOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374172_a_375501]
-
cușme dacice pe cap, Și chiote pe care munții cât sunt de mari nu le încap. Pe pârtii se întrec schiorii în pluguri și în cristiane, Iar cozile la teleschiuri dau încasări de milioane. Miros de vin cu scorțișoară și țuică fiartă cu piper - Iar faptul că sunt la dietă, mă face-aproape să disper! E iarnă-n munți ca o poveste de pe tărâmul fermecat, Aș sta mai mult, dar timpul liber îmi e de slujbă ferecat - Mă-ntorc spre urbe cu
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai de producție pentru consumul propriu. Lasă că n-am trăit noi numai cu țuică. Să le ia și pe astea, că și ceilalți au vrut să ia totul. Și averea care nu
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai de producție pentru consumul propriu. Lasă că n-am trăit noi numai cu țuică. Să le ia și pe astea, că și ceilalți au vrut să ia totul. Și averea care nu era a lor, și pământul, și munca. A noastră, nu a lor. Și pe-ăla dinainte l-au împușcat că-i alerga
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
tablouri cu peisaje montane, iar ramele acestora erau decorate cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și rachete luminoase pe care să le aprindem în noaptea de Anul Nou! - zise Marius. - Iar aici avem vin de buturugă și țuică de prună!- adăugă John. Ady, pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și rachete luminoase pe care să le aprindem în noaptea de Anul Nou! - zise Marius. - Iar aici avem vin de buturugă și țuică de prună!- adăugă John. Ady, pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem slană, pulpă de porc, cârnați oltenești, cartofi de prăjit
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
o sărută pe frunte. - Să pregătim niște sandvișuri, propuse Caterina. Scoaseră untul, pateurile, dulceața, șunca presată, pâinea și în câteva minute gustarea era gata. Soția cabanierului le aduse ceștile cu ceaiul fierbinte. - Să bem repede ceaiul că ni se răcește țuica! - glumi John. - Nuntă fără lăutari nu se poate! - râse soția lui nea Binder și porni muzica. După cină se încinse dansul, iar într-un târziu când spiritele se potoliră, studenții trecură la culcare. Dimineața următoare anunța o zi minunată, plină
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
dans în mijlocul naturii! - chicoti Marius. Care mai de care în stilul său făcea eschibiții haioase. Veselia trona în regatul munților! Doar Gaby îi privea de pe margine și se amuza de ghidușiile lor. Marius găsi de cuviință ca să stropească dansul cu țuică! Sticla, după un scurt sărut, zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni. Cei doi dulăi
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
a imbolnăvit și maică-ta de inimă rea că nu poate sa-ți trimită scrisoare.Că noi îi dăm banii lui și el știe ce timbre trebuie să pună si cum să le trimită...Îi mai dăm și de o țuică , să fie omul mulțumit. Aflați despre noi că suntem bine.... binișor, ...putem zice numai că ne arde dorul de voi. Da’ arsura asta nu se stinge cu apa din fîntână...chiar daca apa e rece și bună... Ei! n-avem ce
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat că-l găsim tot acolo. Craiu s-a cocoțat pe chelnă, apucînd hățurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîntecele îngerești... Atît. M-am întors la sanie. Calul era nins și era cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu sînt artă o exagerare, nu înseamnă că trebuie s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
România își reconsidera poziția exprimată în documentul de poziție CONF-RO 9/04, privind solicitarea de recunoaștere și protecție a băuturilor spirtoase, în sensul următor: > România solicita recunoașterea și protecția denumirilor geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din alcool de prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț". * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv " vinars ". > România solicita recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă " pălincă ". ==> Lapte și produse din lapte > România solicita luarea în considerare a unui conținut de grăsime de referință
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
5% din suprafața totală cultivată cu viță de vie; * Dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogătirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor; * Recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț" * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv "vinars" * 7 tipuri de lapte * 3 tipuri de iaurt * un lapte bătut * 4 tipuri de caș * 21 de tipuri de brânză * 26 de tipuri de cașcaval * 8 tipuri de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele provocate lui Gheorghe V. Pop..." 5. Urmarea: Încă în aceeași seară, la cârciuma din comuna Poiana de Sus, atât Gheorghe V. Pop, cât și Gheorghe V. Pop au dat câte un rând de țuică în cinstea faptului că au câștigat procesul. După care, încurajați de actele oficiale, au început să se certe iarăși. Aceasta este prima cauză propusă spre analiză. Dar atenție: ceea ce nu a fost precizat de la început este că în această speță
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]