3,265 matches
-
confecționat ori procurat cu multă ușurință de către educatoare (uneori cu ajutorul părinților copiilor), prin abilitate și fantezie, cu atenție și interes de reușită a activității. Astfel de resurse pot fi: hârtie colorată, jetoane, carton, zaruri, materiale textile și din piele, scotch, ață, obiecte de îmbrăcăminte, creioane colorate, semințe, sâmburi etc. Ingeniozitatea unei educatoare nu trebuie să aibă opreliști, dar trebuie să se limiteze la ceea ce e necesar, altfel atenția copilului se disipează iar competențele nu apar. Modul de organizare, strategia derulării jocului
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
piatră, sau ca și cum ai căra un bagaj greu, o găleată cu apă sau o păpușă, sau ca și cum ai transpira, ai tremura de frig, te-ai spăla pe dinți, cum te îmbraci, îți legi șireturile, cum te trezești dimineața, cum pui ața în ac, cum croșetezi, cum pui haine la uscat, sau cum dai telefon.” Variante: Să reproducă pantomimic sentimentele: te invită prietena la ziua de naștere; te trimite mama la dentist; deschizi un cadou uriaș; vezi la TV ceva trist, vesel
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
draperii de diferite tipuri etc.; diferite materiale valorificabile ca materie primă în confecționarea a diferite obiecte (cifre, litere, figurine, imagini, măști etc.) de către copii: plastilină, cablu, sârmă, coli de hârtie de diferite tipuri, creioane colorate, pixuri, stilouri, carioci, pensoane, acuarele, ață de diferite grosimi/culori, bucăți de carton, semințe, material textil, lipici etc. Rolul acestei a treia categorii de mijloace (fără a minimaliza importanța coroborării cu primele două subclase de mijloace de învățământ) este, așadar, preponderent cel de a facilita punerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fi, zilnic, asistentul doamnei educatoare în notarea semnelor P = prezent, A = absent în catalog, a cifrelor corespunzând numărului de buline albe primite de fiecare copil etc.); * compartimentele corespunzătoare diferitelor materiale utilizate de copii la grădiniță: culori, cărți, caiete, jucării, foarfece, ață etc.; * calendar cu numele zilelor și, eventual, cu activitățile propuse; * graficul responsabililor 288 cu îngrijirea florilor, așezarea scăunelelor/mă-suțelor, pregătirea diferitelor materiale etc.; * tabloul sărbătorilor: Sărbători naționale, Sărbători religioase, zilele de naștere ale copiilor etc.; * harta timpului/meteo (dimineață, la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din 23 august 1968, "Lecția Istorică din Cehoslovacia", precum și a altor articole pe această temă. Ele au fost atribuite "unor ziariști" și catalogate ca "nereprezentând poziția oficială a autorităților". O asemenea "explicație" se vede de la distanță că este "cusută cu ață albă" mai ales dacă avem în vedere că, în R.P.D. Coreeană, presa precum și toate celelalte mijloace de informare în masă au fost și sunt strict controlate și cenzurate de autorități. Schimbări de poziție au apărut și față de România. Astfel, partea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cazuri Însă, el corecteză greșelile cosmogonice ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă de mari amândouă. Pentru aceasta și-a luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
caracteristică a tulburării este consumarea acestora în mod regulat și persistent de-a lungul unei perioade de cel puțin o lună. În funcție de stadiul de dezvoltare, substanțele ingerate diferă. În general, sugarii și copiii mici mănâncă vopsea, păr, textile, gips și ață. Copii mai mari consumă, de obicei, excremente de animale, nisip, insecte, pietricele sau frunze. Adulții sau adolescenții mănâncă lut sau pământ (APA, 2000). Având în vedere că, în unele culturi, ingerarea de substanțe necomestibile este permisă, diagnosticul de pica trebuie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tocmai această lipsă de „măreție de simbol”, pentru a reproduce o formulă ironică, dă măreție poemului bacovian, simplu și cutremurător ca un bocet șoptit. Scenariile, modelele, în fine, pozele luate de la alții și care se văd, ca o cusătură cu ață albă la un costum de gală, nu strică tonalitatea și nu falsifică mesajul poemului. Un mesaj care comunică, de cele mai multe ori, o sugestie despre tragicul existenței mărunte, solitare, fără orizonturi. B. transmite de o sută de ori aceste semnale de
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Tu ești în lume singur căruia m-aș încrede, Tu ești în lume singur ce nu mă înțelegi. ROMAN O, vino-ți în simțire, și-mi spune-anume neted: Ce vrei tu de la mine? IUGA Vezi tu? Unde vezi firul De ață ca se trage tu cată că, la capăt, Găsi-vei ghemul. Tată, demult am firu-n mână, Dar ghemul cel de intrigi, de pismă, răutate, Nu am ochi ca să-l caut, nici mână să-l găsesc. Ce îmblă căi întoarse în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-aș face așa. Eu aș îmbla cu cocie cu 12 ar-măsari, ca un împărat... ca Vodă al nostru... M. Fus! Fus! {EminescuOpVIII 193} [PETRE] Ce e? M. Da'de-mi pare rău că s-apropie funia de par și ața de fus? Poate c-aș vrea să te văd cum zici tu - de-aceea... Dar orcum... multă apă pe Dunăre și multe fuioare pe fus aș toarce să văd una ca aceea. Da' daca Sf. Vinere ar fi ascuns straie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
auzi un jalnic țipet? Răsună lung din noaptea străvechiului Egipet. (Ei intră-n luntre. Aceasta e trasă de lebede... CĂLUGĂRUL șade țiind de mână CHIPUL, ce stă în picioare) REGELE SOMN Nu știi cine e dînsa? Un capăt e de ață Din sufletul naturei care ni dă viață. În orice ființă este, deși nu știi, ascete: Nu poți să ștergi viața cu a gândului burete... Reneag-a ta viață, disprețuiește-o-n piept... Din raze se încheagă și-ți vine înderept. Renunți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Fi, zău!... Eu eram cogemite om de nimica... 25 de ani... și ea... vro șapte, opt ani avea numai... ședea toată ziua pe picioarele mele și mă silea să inventez basme, minciuni, să-i îmbrac păpușile... îmi punea hățuri de ață în gură și mă mâna c-un bici de ață prin casă... Și eu, măgădău mare, le făceam toate pentru că iubeam pe mumă-sa. Se-nțelege că mumă-sa era cuminte... nu mi-a acordat nimica... Din contra... cu tact
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ani... și ea... vro șapte, opt ani avea numai... ședea toată ziua pe picioarele mele și mă silea să inventez basme, minciuni, să-i îmbrac păpușile... îmi punea hățuri de ață în gură și mă mâna c-un bici de ață prin casă... Și eu, măgădău mare, le făceam toate pentru că iubeam pe mumă-sa. Se-nțelege că mumă-sa era cuminte... nu mi-a acordat nimica... Din contra... cu tact și politeță i-a arătat domnului poet și literator ușa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un bărbat... Unul prost. [ȘTEFAN] Prost!... Vai! E[MMA] Prost! Nu așa cum gândești... Dar prost ca tine. [ȘTEFAN] Ei, bravo! [EMMA] Cum erai tu... când eram mică. Ba nu cumva aveai minte când te 52r mânam c-un bici de ață prin casă? Când mințeai toată ziua, din capul // tău, niște basme cari de cari mai proaste... de râdeam într-ascuns ca nebunele de neghioabe ce erau? Ce, gândești că nu-mi aduc aminte? Vezi!... așa un bărbat mi-ar trebui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai gândesc și la băiașii mei, ca să văz ce fac. Ei se întoarseră la mine, țiind unul un lighean sau copaie largă de lemn în care pusese și făcuse un clăbuc mare de sopon, iar cellalt cu un mototol de ață subțire, nu știu de ce vor fi fost. Deodată mi se păru că mii de ace [î]mi intră-n cap, prin ochi, prin nas și prin gură. Procletul de băiaș, ce-i dăduse dracul în gînd! să răstoarne peste mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
14, p. 9). Dar imaginea cea mai apropiată de cea în discuție o găsim în legendele cosmogonice românești. Dumnezeu și ajutorul său, ariciul - el însuși un „ghem țepos” sau „ un ghemotoc” de animal (125) -, „urzesc” lumea cu ajutorul unui ghem de ață. „Dumnezeu urzea [lumea] pe după araci. Ariciul, care ajuta la urzit, ferindu-se de un araci, a scăpat ghemul mare ; din această cauză pământul nu a ieșit neted, ci accidentat” (11, p. 78). Pentru mentalitatea populară, urzirea lumii de către Demiurg nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Demiurg nu este o simplă figură de stil. El „țese” lumea cu „două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură” (12, p. 112). Asocierea cosmogenezei cu actul țesutului își are explicația în calitatea demiurgică a țeserii (99). Ghemul de ață (massa confusa) este o prima materia în mâna Demiurgului, care o transformă - printr-o acțiune ritmată și repetitivă (rând după rând) - într-o materie perfect orânduită, cartezian ordonată (lat. ordo = rând, șir). Mânuirea inabilă a ghemului, ca în legendele românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legat un capăt al firului de piciorul unei furnici, a împins apoi furnica pe gura labirintului, iar în partea cealaltă a picurat câteva boabe de miere. Când a mirosit mierea, furnica a alergat spre ieșire, ducând cu ea firul de ață, străbătând astfel întregul labirint (18, p. 158). Având în vedere cele de mai sus, aș putea fi tentat să o consider pe Ariadna un personaj secundar (cvasiinutil chiar) în economia mitului. La prima vedere, rolul ei mito-simbolic pare să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n șase”, aceste „legături” subtile nu pot, evident, să supună forța oarbă și stihială a monstrului decât în măsura în care ele sunt de natură magică. Finețea, subtilitatea, chiar imate-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această idee : De-mi aduce leu legat, Leu legat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere după „firul” de pietricele, de mălai sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o „legare” similară, tot cu ajutorul unui ghem, într-o veche și celebră saga irlandeză, Peripețiile lui Brain, fiul lui Febal. Eroul mitic celt Brain rătăcea pe mare în căutarea Insulei fericirii. „Regina [insulei] aruncă în el cu un ghem de ață. Atunci Brain prinse în mână ghemul, care i se lipi de palmă. Capătul aței era în mâna reginei, așa că ea îl trase pe Brain la țărm cu tot cu luntrea lui” (51, p. 381). în final, voi observa și schița doar analogia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Peripețiile lui Brain, fiul lui Febal. Eroul mitic celt Brain rătăcea pe mare în căutarea Insulei fericirii. „Regina [insulei] aruncă în el cu un ghem de ață. Atunci Brain prinse în mână ghemul, care i se lipi de palmă. Capătul aței era în mâna reginei, așa că ea îl trase pe Brain la țărm cu tot cu luntrea lui” (51, p. 381). în final, voi observa și schița doar analogia (în unele privințe, chiar identitatea) dintre cuplurile legendare Tezeu-Minotaur și Oedip-Sfinx. Între Tezeu și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu furcile/ Să gonească gâlcile/ Ele la goană le lua/ Pe furcă le- nșira/ Și cu druga le-apăra/ Și cu fusul le-nțepa” (30, p. 307), sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p. 124), sau (de „soare sec”) „Cu nouă fuse te-oi toarce,/ Cu acul te-oi cârpi” (15
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu omul iscusit! Cum află el, așa ca din senin, vindecare la toate relele, cum află oricărui sac petecul ca și care nu se mai poate! Așa bunăoară vestitul Nastratin [î]și cârpea într-o zi giubeaua, fără nod la ață. Dar, fiind ața răsucită tare, s-a 'nnodat de la sine și Nastratin a cunoscut numaidecât că-i vine mai bine astfel și, îngîmfat de născocirea sa cu totul nouă, a pus crainic prin oraș să strige, ca să afle cu toții, mic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]