3,386 matches
-
experimentarea și inovarea. Creativitatea implică, însă, și riscuri și potențiale eșecuri. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru rezultate devine tot mai importantă, în prezent. Lumea contemporană este una a schimbărilor permanente. Ajustările impuse de aceste schimbări solicită demersuri inovative, care presupun abandonarea principiului precauției în favoarea asumării riscului. În circumstanțele actuale, există un puternic impuls pentru ca guvernele să-și asume riscuri și să inoveze, dar, pentru acesta, guvernele trebuie să renunțe la sistemul rigid al regulilor multiple. Abandonarea regulilor nu presupune renunțarea la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
solicită demersuri inovative, care presupun abandonarea principiului precauției în favoarea asumării riscului. În circumstanțele actuale, există un puternic impuls pentru ca guvernele să-și asume riscuri și să inoveze, dar, pentru acesta, guvernele trebuie să renunțe la sistemul rigid al regulilor multiple. Abandonarea regulilor nu presupune renunțarea la conformitate, ci înlocuirea modelului responsabilității bazate pe reguli cu modelul responsabilității bazate pe rezultate. Noul demers nu înseamnă, însă, renunțarea la reguli, care continuă să fie extrem de importante. De altfel, guvernele nu ar putea obține
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Managementul resurselor umane reprezintă o pârghie esențială în obținerea standardului de bună guvernanță prin motivarea diferențiată a funcționarilor executivi, recunoașterea performanțelor și contribuțiilor colective (Androniceanu și Ciobanu, 2012). Coproducția redefinește, în esență, relația dintre serviciile publice și cetățeni, în sensul abandonării relației de dependență în favoarea unei relații noi, de reciprocitate. Într-un astfel de context, cetățenii sunt percepuți, în principal, ca resurse pentru sistem și, doar într-un plan secund ca beneficiari ai acestuia. Cu alte cuvinte, utilizatorii aduc în sistem
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de membrii comunității și contribuie la crearea unui climat de cooperare în cadrul comunității. Noile aranjamente instituționale prin care este încurajată participarea cetățenilor și a actorilor nonstatali în procesul politicilor publice contribuie la creșterea capitalului social, dar, în același timp, favorizează abandonarea guvernării în favoarea guvernanței. Facem observația că deschiderea către comunitate și preocuparea pentru exploatarea acestei resurse este caracteristică doar organizațiilor publice mature și sofisticate, adică acelor organizații care: a) operează pe baza principiilor democratice; b) sunt mai mult flexibile decât birocratice
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cunoscut În mod evident cu ajutorul rațiunii sau al experienței. După cum spuneam, William de Ockham este cel care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a existenței lui Dumnezeu pe cale rațională cu ajutorul metodei demonstrative. Abandonarea acestei Încercări este desigur motivată În parte și de eșecul pe care l-a suferit argumentarea prin ceilalți susținători ai ei, dar mai ales de faptul că teologia putea produce oricând argumente irefutabile despre existența lui Dumnezeu, pe care nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-i urmez exemplul, să-i imit calmul Ă degeaba încerc, nu izbutesc” (I, 163). Oricum, dacă cu adevărat caută o soluție, Cioran o caută mai degrabă în sfințenie decât în înțelepciune. Înțelepciunea e, în viziunea lui, mai degrabă consecința unei abandonări: „Principalul atribut al înțelepciunii este dezabuzarea. În ea stă diferența dintre înțelepciune și sfințenie. Un sfânt nu e niciodată dezabuzat. Și, într-adevăr, ce noimă ar putea avea un sfânt dezamăgit?” (III, 35). Oricum, a deveni înțelept înseamnă pentru Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
toate mijloacele Ă iar singurul extaz adevărat nu se obține decât prin renunțare. Renunțarea nu e un «mijloc»; renunțarea e «totul»” (II, 100). Mai mult decât renunțarea la vanitate, e vorba aici de cucerirea Indiferenței; pentru aceasta, e nevoie de abandonarea eului social, dar și a prezenței în lume. Își spune la un moment dat, după cinci zile de stat în natură: „Ambiția mă istovește, competiția mă acrește. Contactul cu omul stârnește tot ce e mai rău în mine” (II, 177
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Luați o decizie cu privire la aspectul care să fie îmbunătățit, apoi faceți-o folosind felicitări. Nu vă țineți oamenii în întuneric. +++ Ideea 107. Ce înseamnă stimularea adevărată? Deseori, ceea ce mulți numesc stimulare este de fapt o simplă delegare sau chiar o abandonare. Toată lumea trebuie să înțeleagă că tehnicile de management nu reprezintă o mantra magică, ci doar instrumente care trebuie folosite la timpul potrivit. Unul dintre aceste instrumente este să vă stimulați cu adevărat oamenii. Dacă pretindeți că o faceți, dar le
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
fie șeful comisiei care a studiat comunismul din România. El a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de „Raportul Tismăneanu”. În acest raport au fost identificate următoarele crime principale comise de regimul comunist din România: 1. Abandonarea intereselor naționale după 1945 și sovietizarea țării; 2. Anihilarea statului de drept și a pluralismului politic prin fraude, mai ales după furtul alegerilor în noiembrie 1946; 3. Distrugerea partidelor politice, prin arestarea liderilor și a militanților; 4. Impunerea unui regim
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
intenționalitate, legată de substituirea unor nume, stări sau pentru a accentua taina. În unele versuri, barbizează corect, dând sentimentul unei poezii lipsite de zbucium, al unei poezii calme, într-un limbaj sever, ușor căutat, lucrat cu nostalgia unei neputințe de abandonare. Nicolae Dragoș "Moartea calului troian", E. P. L., 1968; "Coloană de-a lungul", Editura Eminescu, 1971; "Zăpezi fără întoarcere", Editura Cartea Românească, 1973; "Scut de etern", Editura Eminescu, 1974; "Scrisoare în sat", Editura Eminescu, 1975. Nicolae Dragoș este un poet care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și te duce pe multe tărâmuri neașteptate, negândite. Timpul a fost scurt, ideile multe, generoase. Nu au fost finalizate toate, dar au rămas semnele de întrebare, care vor determina căutări. Transdisciplinaritatea? Pentru mine, o mare provocare! Prilej de căutări, de abandonări, de teme, reveniri la grupul de lucru cu alte teme. Transdisciplinaritatea? O bucurie că am fost împreună cu colegii mei și elevii; că am schimbat idei, metode de lucru; că am aflat multe lucruri noi, iar atmosfera a fost deosebită, creativă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cele ale socialiștilor francezi, spanioli, germani și britanici, în timp ce Ciprul și Letonia nu sunt reprezentate. Opțiunea pro-europeană a socialiștilor s-a conturat încă din anii ’70, când aceștia s-au pronunțat pentru o Europă supranațională, care implică, pentru fiecare țară, abandonarea unei părți din suveranitatea națională. Social- democrații au cunoscut o perioadă favorabilă în anii ’70-’8095, reflectată și în faptul că, până în 1999, au fost grupul parlamentar cu cea mai mare pondere în Parlamentul European. Gruparea Alianței Liberalilor și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o literatură a autenticității care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încep prin acte de încântare si seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere", „cooperare" etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. în momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât si discursul se schimbă. B. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile indirecte si anularea eventualelor concesii verbale. Această metodă are si mai mult succes dacă reprezintă o variantă a „autorității limitate" (negociatorul face unele concesii de natură verbală, apoi, când „partea adversă" pare suficient de „prinsă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
să ierarhizăm punctele de vedere, eventual diferite, ale lui Dilthey. Iar despre evoluția epocii suntem tentați să vorbim cu atât mai puțin. Dacă la o adică maturizarea individului poate avea drept consecință clarificarea orizonturilor lui sau, în unele cazuri, chiar abandonarea lor în favoarea unor puncte de vedere noi, socotite mai temeinice -, iar în aceste condiții "evoluția" poate fi judecată axiologic ca un progres, așa-zisa "evoluție a epocii" se rezumă, după opinia noastră, la simpla înșiruire a unor stări, a unor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conotații mistice (vezi I, notele 179 și 193). Dar chemarea universalistă reprezintă până la urmă tentația majoră a filozofiei. Spiritualizarea existenței și sistematizarea lumii prin rațiune ("ordonarea și disciplinarea inteligențelor", după cum afirmă Comte vezi I, nota 181) nu înseamnă altceva decât abandonarea unui mod de concepere "intelectiv teoretic", inductiv, propriu cunoașterii științifice, în favoarea unui model rațional deductiv, propriu filozofiei speculative (vezi și I, nota 185). Noica sesizează foarte bine situațiile de acest tip: "Căci știința nu practică decât modurile intelectiv teoretice ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
organizarea medievală a catolicismului" (ibid., II, p. 117), aspect asupra căruia vom reveni. În acest sens, M. Florian citează chiar din Cours de philosophie positive, adică din principala lucrare pozitivistă a lui Comte, unde autorul nu poate fi suspectat nici măcar abandonarea pozitivismului în favoarea unei orientări mistice (această "discontinuitate" a fost contestată de Blaga în Fețele unui veac, p. 154 vezi infra I, nota 193): "Fiindcă am recunoscut în principiu că evoluția umană este caracterizată mai ales printr-o influență mereu crescândă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoricizarea conștiinței, de la care putem socoti în spiritul lui Dilthey că pornesc celelalte istoricizări 12. "Istoricizarea istoriei" înseamnă înțelegerea istoriei ca succesiune de forme ale vieții sociale și culturale cu particularități unice și irepetabile. Această "înțelegere modernă a istoriei" presupune abandonarea vechii idei că faptul istoric nu este altceva decât "ilustrarea unor determinații universale esențiale sau a unor legități precum <<eterna reîntoarcere>>, progresul, decăderea etc." Viziunea dogmatică a raționalismului tradițional este înlocuită cu un principiu romantic despre care am mai vorbit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
absolut care se întrupează în istorie și o călăuzește din exterior, în virtutea unei imanențe a gândirii, a reprezentat un puternic atac la adresa supraistorismului (în ce măsură acesta poate fi detașat de istorism vom vedea mai jos), ceea ce a avut însă drept rezultat abandonarea unui ideal major: deplina inteligibilitate a faptelor istorice interpretate prin grila raționalismului hegelian. Dacă există o rațiune în istorie, aceasta e imanentă, iar noi urmează s-o descoperim, astfel încât demersul nostru cognitiv trebuie să parcurgă drumul de la empirie spre teorie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
semnul îndoielii pretențiile științifice ale metafizicii tradiționale. De fapt, aici distingem o dublă relativizare: pe de o parte, o relativizare, să-i zicem, metodologică, provenită din "dedogmatizarea istoriografiei tradiționale" înțelese ca "simplă copie a realității istorice"91 (fapt ce implică abandonarea obiectivității istorice și tratarea istoriei dintr-un punct de vedere subiectiv retrăirea istoriei -, obiectivat la nivelul expresiei prin prisma unității structurale a sinelui nostru), iar pe de altă parte, o relativizare care i se impune autorului drept concluzie în urma repetatelor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în diversitate și o continuitate în discontinuitate. Toate aceste aspecte și evoluții din ultimul timp pledează răspicat pentru actualitatea modelului creator al pluralității în științele spiritului, model ce l-a călăuzit pe Dilthey spre elaborarea unei Weltanschauungs-philosophie și, implicit, spre abandonarea modelului clasic al metafizicii. Dar filozofia înțeleasă ca viziune despre lume nu este numai actuală, ci și perenă. Simplul fapt că am putut evoca mai sus condiția sisifică a filozofiei dintotdeauna e suficient de grăitor sub aspectul perenității modelului de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la 27 septembrie, cu ocazia încheierii lucrărilor Conferinței Internaționale a Partidelor Comuniste de la Slarska-Poreba fac în așa fel încît orice perspectivă de colaborare între cele două compozante politice ale mișcării muncitorești să fie perimată. Așa cum afirmă de Brouckère, devine imposibilă abandonarea socialismului german "în timp ce comunismul german este susținut de toate partidele comuniste din lume". Cercul s-a închis, iar în noiembrie 1947 la Conferința de la Anvers, SPD este admis cu 12 voturi contra 4, ca membru cu drepturi depline în conferințele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
folosească" de Internațională atît pentru a-și avansa analizele europene în cadrul mișcării socialiste, cît și pentru a-și cîștiga din influența pierdută în politica internă. Ea se pronunță, de asemenea, și pentru o Europă supranațională care implică pentru fiecare țară abandonarea unei părți din suveranitatea națională. Total opusă concepțiilor generalului de Gaulle, această poziție se lovește de numeroase obiecții în cadrul Internaționalei și în special de cele venite din partea Laburiștilor, al căror sprijin SFIO îl caută totuși pentru a-și duce la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Cu toate acestea, dezacorduri de fond mai există încă asupra chestiunilor politice, ceea ce face ca problema instituțiilor comunitare să nu fie niciodată evocată în cadrul IS. Diferitele refuzuri ale generalului de Gaulle la solicitarea britanică vor bloca orice evoluție pînă la abandonarea a responsabilităților guvernamentale. Un an mai tîrziu, ca urmare a înfrîngerii electorale din iunie 1970, Laburiștii reintră în opoziție și vor adopta în curînd poziții mai rezervate în legătură cu chestiunea europeană. Ca un semn al timpurilor, în cadrul Internaționalei, președintele va fi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
precum și începutul unei răsturnări de situație. Totuși, de-a lungul anilor '80, regresul său este mai puțin vizibil decît cel înregistrat de comunismul francez. Dar, spre deosebire de acesta din urmă, PCI se angajează într-un proces care va merge pînă la abandonarea siglei, mult mai radical, de schimbare a identității sale comuniste; în februarie 1991, Partidul Comunist devine Partidul Democratic de Stînga! Nu este sigur de altfel că acest demers îi poate stopa declinul, căci așa cum o arată alegerile municipale din mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]