4,105 matches
-
și nu prea pot să vorbesc, îmi pare rău. Dar e bine de menționat că e făcut mai demult. De ce a fost nevoie de apelul ăsta? Asta rezultă din text, dacă-mi amintesc eu bine textul. Dumitru Radu-Popescu, scriitor și academician, semnatar al apelului: „Eu habar n-am ce vrea fiecare să vadă” S9: Voiam să vă întreb în ce context a apărut acest apel. Dumitru Radu-Popescu: Dacă cel care a aflat nu știe despre ce e vorba, e treaba lui
Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/338898_a_340227]
-
Arseni, ci într-o poză pe Facebook. Bunicul cu perciuni era în metrou, cu o pungă în mâini. Și mi-am dat seama, după 6 ani, că eu nu i-am zis nici până astăzi „Mulțumesc” acestui om. Domnul Profesor - academician profesor doctor - este Leon Dănăilă, unul dintre cei mai mari neurochirurgi români, recunoscut la nivel mondial, cu 40.000 de operații la activ, unele dintre ele remarcabile. Potrivit Digi24, Leon Dănăilă este cel mai bun neurochirurg din Europa și figurează
Jurnalul suferinței. Bunicul cu halat alb care i-a dat de cap durerii mele () [Corola-blog/BlogPost/338465_a_339794]
-
educați la școlile care reies din CV-urile lor, multe cu lifting-uri fițoase, cosmetizate sau pontate(**), sunt aceia cărora trebuie să le mulțumim. Îți recomandăm Propunem încă o altă, nouă, mândră Academie. Nu mai putem răbda. Să nu fim academicieni? Școala care ne lipsește este școala comunicării. Noi nu mai știm să facem să ajungă sensul dorit prin cuvintele care ies din gură sau prin textele scrise. Formularea unui subiect pentru un examen ajunge o problemă. Numeroase gafe ale liderilor
Școala care ne lipsește () [Corola-blog/BlogPost/338521_a_339850]
-
din județ, lucru certificat de Clubul Român de Presă, Biroul Român de Audit al Tirajelor-BRAT, Biblioteca Națională a României sau Rodipet SA. Din Colegiul Director fac parte prestigioase personalități, majoritatea cadre didactice universitare, caz singular în Moldova, în frunte cu academicienii Constantin Gh. Marinescu - Cetățean de Onoare al Galațiului, directorul nostru onorific, colegul său basarabean Ioan Dediu sau o serie de profesori universitari doctori. Țin să le mulțumesc tuturor pentru implicare, alături de colaboratori, ca să reușim marea performanță de a fi desemnați
REALITATEA Galaţi – campioana presei românești de provincie! () [Corola-blog/BlogPost/339936_a_341265]
-
al nostru”, a afirmat d-l Pământ. Ca de fiecare dată, cu creionul în mână, am notat în scris spusele d-lui profesor. A doua zi cu notița pe masă am pornit căutările. Astăzi, datorită bunăvoinței și amabilității d-lui academician Alexandru T. Balaban suntem în măsură să vă prezentăm activitatea și gândurile domniei sale. Am structurat materialul următor într-o succesiune de confesiuni dedicate copiilor și tinerilor de pe colinele Tutovei ca să știe cine le-au fost înaintașii și care sunt exemplele
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
chimie teoretică susținute la Universitatea Politehnică București. Director al Centrului de Scientică și Scientometrie, București, 1996-1999. Din 2000 și până în prezent, profesor la Texas A&M University, Galveston, Texas, SUA. Ales ca membru corespondent al Academiei Române în 1963 și ca academician în 1990. Vicepreședinte al Academiei Române (1995-1998). Ales ca membru al Academiei Mondiale a Chimiștilor Organici Teoreticieni, Paris, 1983, al Academiei Europene de Știinte, Arte și Litere, Salzburg, 1997, președinte al Academiei Internaționale de Chimie Matematică, Dubrovnik, 2005-2008, și membru de
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
ai anulenelor; prezicerea conurilor grafitice; primele grafuri de reacție și descoperirea grafurilor minime cu circuite de 10 si 11 puncte, cunoscute sub denimirile “cuștile Balaban-10 și Balaban-11; noi descriptori moleculari, inclusiv indicele topologic cunoscut ca indicele Balaban). Mulțumim d-lui Academician Profesor Doctor Docent Alexandru T. Balaban pentru amabilitate, deschidere și informațiile furnizate. Vă dorim multă sănătate și vă așteptăm cât mai des printre noi, la Bălăbănești. Colaborarea cu d-voastră ne face o plăcere deosebită. echipa xpressbalabanesti, 28 Mai 2010
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
tragedie a poporului nostru. Argumentul vine din îndepărtatul an 1964 (sic!), când la Editura Academiei Republicii Populare Române vedea lumina tiparului un volum pe care scria: „K. Marx: Însemnări despre români” (un florilegiu de manuscrise inedite publicate și îngrijite de către academicianul A. Oțetea și profesorul S. Schwan. Asta da îndrăzneală pentru acele vremuri!). Lecturând atent opul din scoarță în scoarță, mai trecându-l în câteva rânduri cu privirea de la prima copertă până la cea de a patra (a-l înțelege pe Marx
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
nesocotiți, își vor face datoria. Este mai important să vorbești la televitzor despre nu știu ce borfaș sau despre nu știu care individă care și-a pus silicoane, decât despre istoricul Florin Constantiniu, care nu și-a găsit loc în Cimitirul Belu, în rândul academicienilor. Și a fost înmormântat undeva la margine de București. Eu am inițiat și am publicat în 1980 o istorie a Basarabiei de la începuturi până în prezent, care a apărut în cinci ediții, la cinci edituri diferite, inclusiv la Chișinău și în
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
zbuciumata din istoria literaturii române.“. Astăzi continuăm cu partea a doua a interviului pe care Constantin Barbu i l-a acordat lui Costin Cretu: - De ce vorbește Eugen Simion despre Eminescu drept „victima recentă a fanteziei negre“ dezlănțuite împotriva lui Maiorescu? - Academicianul Eugen Simion este obraznic și impertinent. Există câțiva eminescologi „țări“, care cunosc Eminescu și în opera și în viață. O chintesența de eminescologi. Cu care anti-eminescologul Simion nu poate polemiza niciodată. Pentru că nu știe carte și chiar dacă ar fi vrut
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
rememorări...). Eu am analizat și am adus la lumină [Autopsia lui] Mihail Eminescu (autor Suțu), Creerii lui Eminescu (autor dr. Al. Tălășescu), mărturia nepotului doctorului Suțu, o mărturie din arhiva A.C. Cuza. Cu puterea acestor probe, cer deshumarea lui Eminescu. Academicianul închipuit de azi și uitat de mâine (urmându-l pe necalificatul Manolescu) pune în discuție crimă împotriva lui Eminescu. Neștiind istorie literară, nu știe textul lui Eminescu despre fond și forma (în care îl desființează pe Maiorescu), despre ein aufgegebener
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
să i-o dedice, manuscris, lui Maiorescu, nu știe nici două scrisori foarte grăitoare din corespondență Slavici - Maiorescu și Maiorescu - Slavici. Dar, Eugen Simion, de fapt nu știe nimic. De aceea îl și obligă să se sinucidă științific pe modestul academician Aurel Ioan Pop. În articolul Mihai Eminescu. Repere biografice (Maladia lui Eminescu... pag. 30) Aurel Ioan Pop scrie stupefiant că pe vremea când Eugen Simion lucra la Lupta de clasă: „Am constatat că s-a scris destul de mult pe această
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
căruia să nu mai planeze dubii și controverse. Comisia de medici care au (sic!) studiat dosarul poetului au (sic!) ajuns la concluzia că acesta a suferit de psihoza maniaco-depresivă, cunoscută azi și sub numele de sindromul bipolar.“ Întâi de toate academicienii ar trebui să învețe limba română. Nu vreau să dau exemple ridicole din textul lui Aurel Ioan Pop. Vreau doar să știe și el și Eugen Simion că nu sunt ei savanții care pot stabili ceva pentru totdeauna. Băieți, dictatură
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
sinceritate și de prietenie. Îi spun prietenește lui Eugen Simion că este bine să recunoască superioritatea... A uitat că a coordonat un manual în care s-au furat peste 40 de pagini, chiar din ograda lui Liiceanu. Să-i amintim academicianului Simion textul lui Liiceanu, intitulat Un jaf cultural: „Am aflat de transplantul celor 40 de pagini din cartea dnei conferențiar Maria Catanescu, apărută la Editură Humanitas, în manualul de limbă română publicat de Editură Corint, punindu-mi cineva revista Observator cultural
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
Eminescu nu-i pasă!). Și nici Regele Carol I nu trebuie amestecat în crimă împotriva lui Eminescu, fiindcă rămâne Academia Română fără fondator. Să nu fi știut Nietzsche ce transmite când scria că „Hohenzollernii sunt o rasă de criminali stacojii“? Nu știu câți academicieni sub acoperire are această societate, dar știu că românii cei mai geniali: Eminescu, Brâncuși, Noica nu au fost membri ai Academiei Române în timpul vieții. Ar fi fost și greu fiindcă Statutul Academiei Române are greșeli de ortografie, ceea ce Eminescu și Noica n-
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
ceea ce Eminescu și Noica n-ar fi suportat. Brâncuși nu le-ar fi observat, fiindcă el însuși făcea greșeli de ortografie. Dar nu de artă! - Eugen Simion consideră o iraționalitate întunecată faptul de a investiga faptele lui Maiorescu, pe care academicianul de azi îl considera „legislatorul culturii române, creatorul criticii estetice, criticul care a impus pe Eminescu. I.L. Caragiale, Slavici și Creangă și a apărat ideea de adevăr în cultura“. - Eugen Simion vorbește ca să se afle în treaba. Tot așa cum știe
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
deosebită. De aceea, sunt folosite de specialiști străini ca material de referința și comparație, acțiune prin care, experții români, devin foarte respectați și apreciați chiar și în afara perimetrului național. Cercetători ca, Maria Dogaru, doctor în științe istorice, specialistă în heraldică, academician Dan Berindei, dr. Paul Cernovodeanu, dr. Adina Berciu-Drăghicescu, dr. G. D. Iscru, Aurel David, Tiberiu Velter, sunt personalitați care ne fac cinste atât prin cercetările și studiile pe tărâm național, cât și prin lucrările pe care domniile lor le prezintă
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
mase de manevră consistente, în timp ce protestele din ultimele zile au fost spontane și pașnice. 10. Tot mai mulți formatori de opinie și persoane publice aduc în discuție pericolul pe care-l reprezintă pașii făcuți de PSD și ALDE împotriva Justiției. Academicianul Mihai Șora atrage atenția că „Ceea ce au făcut guvernanții în această noapte pot face oricând, în orice moment, cu orice lege, nu doar în Justiție. Dacă acum pui lacăt pe independența Justiției, mâine poți interzice circulația persoanelor, poți suprima internetul
Diversiunea de azi noapte nu poate opri protestul oamenilor pașnici () [Corola-blog/BlogPost/339214_a_340543]
-
Ciurea, Vicepreședinte al Societății Mondiale a Neurochirurgilor, membru al Juriului Național (categoria Sănătate). Categoria Antreprenoriat Câștigător: Vlad Alexandru Boboc Premiul a fost înmânat de către Gabriel Manolache, Președintele Grupului Mega Auto - ATI Motors Holding Premiile speciale ale Campaniei OAMENII TIMPULUI 2015 - Academicianul Solomon Marcus Premiul a fost înmânat de către prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, Președintele Academiei Române - Filiala Iași. - Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom Premiul a fost înmânat de către jurnalistul Nicolas Don. - Părintele Mihail Jar (PS Longhin) Premiul a fost înmânat de către
Campania OAMENII TIMPULUI 2015 și-a desemnat câștigătorii! () [Corola-blog/BlogPost/339313_a_340642]
-
a fost înmânat de către prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, Președintele Academiei Române - Filiala Iași. - Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom Premiul a fost înmânat de către jurnalistul Nicolas Don. - Părintele Mihail Jar (PS Longhin) Premiul a fost înmânat de către preotul Cătălin Urserescu academicianului Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți. - șahista Paula-Alexandra Gîtu Premiul a fost înmânat de către conf. univ. dr. Cristina Gavrilovici, Președintele Comisie de Etică a Colegiului Medicilor din România. - (distincție IN MEMORIAM): muzicianul Adrian Rugină Premiul a
Campania OAMENII TIMPULUI 2015 și-a desemnat câștigătorii! () [Corola-blog/BlogPost/339313_a_340642]
-
regretatul profesor Aurelian Popescu de la Universitatea din Craiova, coleg de facultate cu Marin Sorescu la Iași care a fost arestat, la sfârșitul anilor ’50, pentru Ťvinať de a-l fi celebrat pe Ștefan cel Mare. Sau alți tineri cercetători, precum academicianul Alexandru Zub, conducătorul cercului de istorie al studenților ieșeni, care a fost condamnat la zece ani de închisoare politică din care a executat șase, pentru că în 1957 a organizat o manifestare, considerată ilegală de autorități, cu ocazia împlinirii a 500
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Sadoveanu. Modelul lui în proza românească e Caragiale. Preda n-avea mari studii, dar citise mare proză, prozatorii americani, prozatorii ruși. Mi-amintesc o discuție cu el despre Dostoievski și Tolstoi la care eu n-am făcut față...”, a spus academicianul, vorbind în același timp despre cantitatea de antipatie nemeritată pe care a acumulat-o Preda în anii de după Revoluție. „După 1989 a acumulat un mare grad de ură. M-am întrebat mereu de ce această antipatie. N-a fost prea iubit
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician și cărturar, rămas în memoria noastră „cu înfățișarea monahului păstor de suflete”, l-a acordat autorului în ianuarie 1990. Problemele discutate sunt despre „ce a însemnat credința întru Hristos, credința ortodoxă în această parte a lumii”, despre scrierile interlocutorului, despre
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
intervievați sunt: Nestor Vornicescu, Varujan Vosganian, Adrian Cioroianu, Gabriel Chifu, Horia Bădescu, Dinu Săraru, Carmen Firan, Constantin Zărnescu, Florea Firan, Gabriel Coșoveanu, Paul Aretzu, Jean Băileșteanu, Constantin Stan, Ion Hobana. Cartea se deschide cu un interviu pe care Nestor Vornicescu, academician și cărturar, rămas în memoria noastră „cu înfățișarea monahului păstor de suflete”, l-a acordat autorului în ianuarie 1990. Problemele discutate sunt despre „ce a însemnat credința întru Hristos, credința ortodoxă în această parte a lumii”, despre scrierile interlocutorului, despre
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
ivesc în calea invitaților la Festivalul ,,Romeo și Julieta la Mizil“. Acest mic oraș, Mizil, are o inimă mare și caldă, altfel cum să ne explicăm că sosesc aici, la sfârșitul lui ianuarie, de la distanțe considerabile, uneori de dincolo de granițe, academicieni, profesori universitari, poeți și scriitori din diverse generații, politicieni, ,,personalități uriașe“, după cum aprecia d-na deputat Ecaterina Andronescu, prezentă la cea de a VI-a ediție a festivalului. Și tot dânsa remarca faptul că dacă această extraordinară manifestare ar avea
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]