1,632 matches
-
concluzii, precum abducția) și, pe de altă parte, că ea realizează un transfer al valorii de adevăr de la propozițiile în care este recunoscut (sau verificat) la o altă propoziție, prin relația cu ele. Pe terenul pragmaticii lingvistice, noțiunea "inferență" primește accepții ce pot fi puse în legătură cu cea din logică, dar care se îndepărtează totuși de ea, avînd o sferă mai extinsă și, în același timp, un conținut cu alte note caracteristice. Se depășește în acest caz interpretarea propozițiilor antrenate în procesul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului are loc în cadrul unei instituții discursive, iar fiecărei instituții îi sînt atribuite în mod tradițional anumite genuri discursive, și, reciproc, unitatea unui gen discursiv este dată de identificarea lui cu o instituție a cuvîntului, noțiunea de "instituție discursivă" în accepția ei de "ansamblu de practici discursive și de aparate validate" aflîndu-se astfel în strînsă legătură cu cea de "gen discursiv". Instituția discursivă garantează validitatea și sensul fiecărui act din exercițiul discursului, într-o configurație în care a vorbi și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Majoritatea lingviștilor recunosc în cuvînt o unitate lingvistică fundamentală, căreia i se atribuie însușirea de universalitate. Cuvîntul există mai întîi ca invariantă și apoi ca variantă a nivelului lexical, ca unitate de denumire, fiind corelat cu noțiunile. Cu această primă accepție, cuvîntul a fost numit în lingvistica modernă lexem (invariantă), respectiv alolexem (variantă). Ceea ce definesc dicționarele explicative ale unei limbi sînt lexemele, titlul unui articol de dicționar avînd rolul de simbol arbitrar al unui lexem. V. cuvînt, morfem, termen. COSERIU 1964
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a studiat sinecdoca, figură prin care, prin relația parte - întreg, se valorifică posibilitatea unor substituții metaforice. V. logosferă, nominație, praxem, sinecdocă, tipizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO METACOMUNICARE. În teoria comunicării, cuvintele metacomunicare, metadiscurs și metalimbaj se utilizează frecvent cu accepții similare sau comune, deși fiecare dintre ele ar trebui, pe terenul științei să funcționeze cu semnificații distincte. O departajare a conținutului și întrebuințării lor este însă dificil de realizat, întrucît sferele noționale corespunzătoare vizează realități afine, consubstanțiale sau interferente, toate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adică aceea specifică ipostazei verbale a comunicării. Interacționismul american, teorie de orientare psihologizantă a comunicării, dezvoltată începînd cu deceniul al cincilea al secolului trecut, consacră (prin G. Bateson, apoi prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu accepția de relație (conținutul fiind mesajul informațional propriu-zis) dintre locutori, care poate fi implicită, manifestată prin joc, gestică etc. sau explicită (E doar un joc!). Ca determinant, un derivat adjectival al termenului, apare mai recent în sintagme precum competență metacomunicativă, enunț
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistemul central al gîndirii, realizînd interpretarea pragmatică a enunțului, oferă forma propozițională a lui. În cadrul analizei tipurilor de interacțiune, între care și conversația, s-a introdus termenul modul pornind de la semnificația "unitate constitutivă a unui ansamblu", dar atribuindu-i altă accepție decît cea stabilită în 1983 de J. A. Fodor. Modelul modular al Școlii de la Geneva (avînd între reprezentanți pe R. Vion) nu postulează că modalitatea este un reflex al funcționării minții, dar admite această perspectivă ca ipoteză metodologică adaptată descrierii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN NEOLOGIE v. NEOLOGIZARE NEOLOGIZARE. În limbile romanice occidentale, există termenul neologie cu semnificația de bază "proces de formare a elementelor noi într-o limbă", adică ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin creație lexicală. O altă accepție a acestui termen este aceea de "îmbogățire a limbii cu cuvinte noi", indiferent dacă acestea sînt create pe terenul limbii sau împrumutate din alte idiomuri, pentru ca italiana să adauge și înțelesul "exces de neologisme (întrebuințate de un autor)". Pentru limba
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nume predicativ), substantivele (cu funcția de nume predicativ, predicativ suplimentar și apoziție), unele adverbe - relaționale (asemenea, aproape, departe, alături) și modalizatoare (desigur, firește) și clasa prepozițiilor. V. predicație, predicativitate COSERIU 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN PREDICAȚIE. Accepțiile termenului predicație diferă în funcție de domeniul cunoașterii în care își găsește aplicarea. Din perspectivă logică, predicația constă în capacitatea unei unități logice de a atribui proprietăți obiectelor (non)animate sau de a stabili o relație dintre obiecte (non)animate. Din perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cu aceeași încărcătură operațională se întîlnește noțiunea de "prediscurs" și la M. Pêcheux. Mai recent și, mai ales, grație unei perspective înglobante socio-cognitive asupra discursului, Marie-Anne Paveau propune termenul prediscurs pentru a soluționa problema determinărilor pre-lingvistice ale limbajului. Prediscursul, în accepția lui M.-A. Paveau, se apropie de interdiscursul lui M. Pêcheux, luînd în considerare un interdiscurs delimitat de frontiere nespuse, dar cunoscute, de ceea ce trebuie spus și de ceea ce nu trebuie spus. Totuși, prediscursul lui M.-A. Paveau se distanțează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să o actualizeze, în interiorul unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, reformularea, este o relație de echivalență conjuncturală, variabilă, la care locutorul recurge, răspunzînd unei anumite intenții de comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În cazul pieselor de teatru, replica este fiecare intervenție în vorbire a personajelor. Din acest motiv, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i dramatic, acest termen are o accepție specială, ce poate fi însă uneori extinsă și în referirea la texte sau la fragmente de texte realizate în formă dialogală. V. conversație, intervenție, schimb. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REPREZENTARE. Semnificația cea mai cuprinzătoare a cuvîntului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
filtrul verbal și social în construirea discursului; 5) postulatul construcției obiectelor, căci obiectele discursului constituie referenții schematizării, iar construcția este o co-construcție ce rezultă din conjugarea punctelor de vedere ale interlocutorilor. Pornind de aici, J. -M. Adam a subliniat patru accepții ale noțiunii "schematizare" pe care o integrează cadrului lingvisticii textuale și a n a l i z e i d i s c u r s u l u i: 1) o schematizare este în același timp o acțiune și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sens sînt observabile, în vreme ce sensul care stă la baza acestor efecte este o construcție lingvistică ce nu poate fi obiectul unei observații directe, fără însă ca aceasta să-l împiedice de a fi real, ca mișcare naturală a gîndirii. V. accepție, conotație, denotație, semnificat, semnificație, valoare. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; COȘERIU 1994; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SILOGISM. Dintre speciile raționamentului, silogismul s-a bucurat de cea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mihail Sadoveanu în care se regăsesc etichetări ale comunităților etnice, de exemplu). Stereotipul (stereotipismul), în general, este definit, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se banalizează exprimarea. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii clișeu, șablon - repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model. De la cuvîntul șablon s-au format derivatul șablonard cu sens adjectival, verbul a șabloniza, substantivele șablonism și șablonizare. În condițiile existenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
șablon s-au format derivatul șablonard cu sens adjectival, verbul a șabloniza, substantivele șablonism și șablonizare. În condițiile existenței mai multor cuvinte care se referă la realități apropiate prin conținut, funcție sau geneză, considerăm că sînt necesare unele distincții între accepțiile termenului stereotipie, pe de o parte, și că, pe de altă parte, se impun unele reevaluări ale raportului dintre noțiunile stereotip, clișeu și automatism, vehiculate în cerecetarea limbii. În sens larg, stereotipiile vizează tot ceea ce repetă, preia, multiplică un anumit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și cu efectele pe care le dezvoltă, prin intermediul unor coduri concepute ca forme impuse de limbaj realității, capabile să prescrie și să impună un mod stereotip de interpretare a ei, în acord cu exigențele determinismului social și cultural. O primă accepție a termenului text ar trebui să clarifice identitatea unității funcțional-comunicative în raport cu suportul material al obiectului-text, cu alte cuvinte, o precizare preliminară de tip ontologic impune ca sensul său restrîns să se limiteze la scriere, înțeleasă ca rezultat al creației individuale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nivel terminologic, prin confuzia dintre coeziune și coerență, ultimul termen fiind inițial rezervat pentru desemnarea celeilalte dimensiuni a textului, semantică, pentru unele orientări, pragmatică pentru altele. De exemplu, la R. A. de Beaugrand și W. U. Dressler coerența nu are numai accepția de proprietate semantico-cognitivă a textului, materializată în relații de cauzalitate, de referință, de timp etc., ci semnifică și mijlocul sintactic de constituire a sensului. Cele mai multe cercetări converg spre admiterea ipotezei că știința textului trebuie să conceapă obiectul de studiu ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale sistemului. Această valoare a cuvîntului se stabilește prin raportarea la elementele lexicale care au un conținut apropiat, căci numai astfel se poate realiza o raportare, lipsa oricărui element comun nefiind în măsură să realizeze opozițiile. Prin urmare, valoare, în accepția lui F. de Saussure, este un sinonim pentru semnificație sau pentru sens. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, cuvîntul valoare poate fi antrenat în variate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a enunțului la realitate, fiind atît un produs, cît și un fundament al discursului. Verosimilul ține de opinie, lucru care îl opune adevărului și face din el o noțiune relativă. Luat în calitatea de concept intracultural, verosimilul devine legat de accepția discursului ca reprezentare mai mult sau mai puțin conformă cu "realitatea" socioculturală și corespunde reprezentărilor sau acelor moduri de a acționa și de a vorbi considerate a fi obișnuite într-o comunitate (rutine, scenarii, topoi, stereotipuri). Ca atare, de la o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoric, Apocalipsa reprezintă o reafirmare vizionară a puterii cosmice a lui Dumnezeu, opusă genului profetic în care puterea lui Dumnezeu este percepută ca desfășurându-se în istorie 5, am putea conchide că profeția este specifică evreilor, în timp ce viziunea apocaliptică, în accepția sa actuală, este dăruită creștinilor. Desigur, această constatare este relativă și aleatorie. În concepția ortodoxă există o eschatologie particulară, axată pe mântuirea personală, și una universală, urmare directă a Judecății de Apoi. Elementele eshatologiei universale în această viziune ar fi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
-și dă seama celebrul Michiko Kakutani de la „The New York Times“, criticul oficial al revistei, nu avem de-a face cu două novelete, ci cu o noveletă și o fabulă. Noveleta, Cucul, o urmărește pe drăguța de Carol, o ființă realmente drăguță, în accepția britanică - de fată de la țară ușor emancipată. Nenorocul ei face să-l cunoască pe Dan, care îi produce primul orgasm (de fapt, îl au împreună), după 3... mișcări. Se căsătoresc: „Atunci când era cu Dan, Carol se simțea mereu cumva mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
în interacțiunea dintre oameni; de aceea, sfera noastră de interes trebuie delimitată destul de riguros. Cum indică subtitlul, această carte se vrea o introducere critică, și sper să fie cu adevărat critică și cu adevărat introductivă. Cu toate acestea, într-o accepție mai limitată această introducere critică tratează cu deosebire perspectivele asupra narațiunii orientate spre limbă sau centrate lingvistic: moduri de a privi narațiunea ce se preocupă sistematic de limbajul povestirilor, și modele de analiză a narațiunii care își îndreaptă atenția asupra
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a însușit automat termenul "clivaj" cu tot succesul mediatic pe care-l cunoaștem spaniola și italiana au împrumutat direct originalul englez, ceea ce sporește ezoterismul care aurolează cuvântul. E adevărat că în limba lui Shakespeare nu există riscul de a confunda accepțiile savante ale termenului cleavages cu cele ale vocabularului popular; acestea din urmă au o conotație picantă sau chiar mai rău, evocând în cel mai bun caz munca unui măcelar; există o ireductibilă absență a gravității care evită orice contaminare între
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
profunde, acesta desemnează dispozițiile opuse principiului realității care coexistă în cadrul eului intim al ființei. Tot în cazul phihanalizei, cât și în cel al bijuteriilor, termenul clivaj corespunde cu ceea ce specialiștii științelor privitoare la scoarța terestră numesc "falie geologică". Aceasta este accepția termenului pe care o adoptă Rokkan, adică un dispozitiv cu caracter conflictual care se înscrie în zona politicului pe o durată lungă de timp. Nu ar trebui să existe niciun echivoc în această privință, iar definiția pe care o dă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de cibernetică, așa cum considera Parsons, pentru a pune bazele celor două dimensiuni conflictuale la Rokkan: axa funcțională care traduce temporalitatea, în timp ce axa teritorială este în mod evident spațială. Ne găsim astfel în fața referențialului spațiu/timp, adică structurile spiritului uman în accepția cea mai strictă a termenului structură. De asemenea, clivajele corespund unor cupluri de opoziție în sensul pe care îl dădea Claude Lévi Strauss sau identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]