1,110 matches
-
ajuns să aibă în franceză aceeași formă (să se pronunțe la fel), adică să devină omonime. Pentru înlăturarea omonimiilor supărătoare, s-a apelat la împrumutarea unor cuvinte străine. Exemplul devenit clasic se referă la doi termeni latinești, carrum (forma de acuzativ a lui carrus) „căruță“ și carnem (forma de acuzativ a lui caro) „carne“, care, în urma transformărilor fonetice suferite, ajung să aibă aceeași formă în dialectul loren din Vosgi. Pentru evitarea omonimiei, au fost împrumutați, pentru ambele semnificații, termenii francezi literari
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pronunțe la fel), adică să devină omonime. Pentru înlăturarea omonimiilor supărătoare, s-a apelat la împrumutarea unor cuvinte străine. Exemplul devenit clasic se referă la doi termeni latinești, carrum (forma de acuzativ a lui carrus) „căruță“ și carnem (forma de acuzativ a lui caro) „carne“, care, în urma transformărilor fonetice suferite, ajung să aibă aceeași formă în dialectul loren din Vosgi. Pentru evitarea omonimiei, au fost împrumutați, pentru ambele semnificații, termenii francezi literari: voiture, respectiv viande. Același raționament a fost aplicat de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei mișcări“ are la originea îndepărtată lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui venter), care s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. ventre, sp. vientre, it., port. ventre). Cuvântul apare într-un text de la începutul secolul 17, dar în prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt date în DEX ca sinonime ale lui abdomen, definit în același dicționar ca „parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele“. Pântece este moștenit din lat. panticem (forma de acuzativ a lui pantex), la fel ca în multe alte limbi romanice (italiană, franceză, catalană, spaniolă, portugheză). Există și în dialectele sud dunărene (aromână și meglenoromână). Este cel mai vechi, fiind atestat în Psaltirea Hurmuzaki (secolul 16). Despre burtă, în DEX
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română, așa cum o dovedesc derivatele bucate și a îmbuca. Sensul actual de „obraz“ din română apare și în derivate ca bucălat, bucos. Tot evoluție pe teren românesc este și sensul de „fesă“ al lui bucă. Falcă < lat. falcem (forma de acuzativ a lui falx), care la origine însemna „seceră“, sens cu care s-a moștenit cuvântul în unele limbi romanice: it. falce, fr. faux. În română, rezultatul normal (conform legilor fonetice care au acționat în trecerea de la latină la română) îl
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a împrumutat un cuvânt pentru sensul netransmis din latină. Important de reținut este însă că evoluția de sens de la „șold“ la „coapsă“ există și în alte limbi romanice. sânge, crunt, pancreas Rom. sânge vine din lat. sanguinem (forma de acuzativ a lui sanguis), iar termenul latinesc s-a transmis tuturor limbilor romanice. În latină, existau însă două cuvinte pentru noțiunea de „sânge“: sanguis, -inis „sang qui se trouve en circulation“ (DEL), în opoziție cu cruor, -oris „sang répandu ou coagulé
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
substantivul lat. casa a deve nit fr. chez „la (cineva)“, adică o prepoziție cu un regim special: se întrebuințează numai cu privire la persoane. Cuvântul fr. maison, care are sensul de „casă“, este o creație galoromanică: este urmașul lat. ma(n)sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
merces cu sensul de „plată, recompensă, salariu“). Seria poate continua cu mercerie, merceolog(ie), marșandă (înv.) „modistă, femeie care ține un magazin de modă“ (< fr. marchande de mode). Termin cu mersi, împrumutat evident din fr. merci, continuatorul cuvântului lat. mercedem, acuzativul lui merces „salariu“, care a căpătat în latina vulgară sensul de „preț“, de unde s-a ajuns la „favoare“ (atestat în latina merovingină) și apoi la „grație, favoare, păsuire acordată la un împrumut“, sens păstrat în expresii ca être à la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]