9,181 matches
-
inovații semnificative în domeniu. Experiența internațională demonstrează că atunci când unitățile de sănătate sunt împuternicite să gestioneze eficient resursele, rezultatele sunt benefice atât pentru pacienți, cât și pentru întregul sistem de sănătate. În concluzie, revizuirea articolului 34 din Constituție, prin adăugarea alineatelor (4) și (5), reprezintă o evoluție necesară pentru a reflecta valorile și nevoile actuale ale societății românești. Aceste modificări ar pune România în rândul statelor care respectă și promovează drepturile omului în domeniul sănătății, totodată asigurând o finanțare adecvată
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
parte din partide politice și nu pot deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții. Textul inițial al alineatului (3) din articolul 40 din Constituția României a fost modificat prin adăugarea la categoriile profesionale care nu pot face parte din partidele politice și a membrilor serviciilor de informații. Această adăugare este necesară ca urmare a faptului că, potrivit prezentei legi de revizuire a Constituției, serviciile de informații au devenit instituții demilitarizate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de la încetarea exercitării acestor funcții. Textul inițial al alineatului (3) din articolul 40 din Constituția României a fost modificat prin adăugarea la categoriile profesionale care nu pot face parte din partidele politice și a membrilor serviciilor de informații. Această adăugare este necesară ca urmare a faptului că, potrivit prezentei legi de revizuire a Constituției, serviciile de informații au devenit instituții demilitarizate, situație care implică necesitatea completării și modificării alin. (3) din art. 40 în sensul indicării și a membrilor serviciilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nu doar bunăstarea individuală, ci și dezvoltarea colectivă. Însă în contextul actual, caracterizat de transformări rapide și provocări globale, legislația națională trebuie să fie nu doar adaptabilă, ci și anticipativă. În acest sens, revizuirea articolului 44 din Constituția României, prin adăugarea unui nou alineat, este menită să consolideze libertatea economică a cetățeanului român. Contextul actual și provocările economice într-o lume globalizată, unde tranzacțiile financiare și mișcarea capitalului sunt rapide și voluminoase; reglementările în domeniul economic trebuie să ofere securitate, dar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și internaționale, se confruntă cu diverse provocări: de la volatilitatea piețelor financiare la necesitatea atragerii investițiilor străine. În acest peisaj, cetățenii trebuie să fie capabili să își gestioneze averea cu maximă libertate, pentru a putea reacționa eficient la dinamica economică. Adăugarea alineatului (10) la articolul 44 din Constituția României este un pas esențial în direcția consolidării libertății economice. Acesta nu doar că răspunde la nevoia de a proteja dreptul cetățeanului de a dispune de bunurile sale, ci și de a asigura
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
legal stabil și previzibil pentru tranzacții economice. În esență, textul revizuit vine să garanteze că niciun factor extern - fie el statal, fie privat - nu poate impune restricții arbitrare asupra modului în care cetățenii își exercită controlul asupra resurselor financiare proprii. Adăugarea alineatului (10) la articolul 44 din Constituție a avut în vedere mai multe argumente: În primul rând, acest nou alineat reafirmă principiul autonomiei personale în sfera economică, un drept inalienabil într-o societate liberă. În al doilea rând, el asigură
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
proprietății private și interesul public. Prin adoptarea unei abordări similare, România ar putea beneficia de un cadru legal care să susțină inițiativele individuale și să asigure o piață liberă și echitabilă. În încheiere, propunerea de revizuire a articolului 44, prin adăugarea alineatului (10), reprezintă o oportunitate de afirmare a unui angajament ferm al României față de principiile libertății economice și ale democrației. Acest demers constituțional poate servi drept un impuls pentru a revigora economia națională și pentru a consolida încrederea cetățenilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
revizuirea articolului 44 pentru a reflecta aceste drepturi fundamentale nu este doar o chestiune de politică internă, ci și un mesaj puternic către comunitatea internațională despre valorile și viziunea României privind dezvoltarea economică și respectul pentru drepturile omului. În concluzie, adăugarea alineatului (10) la articolul 44 al Constituției României reprezintă un pas crucial spre consolidarea unui cadru legal care să respecte și să promoveze libertatea economică. Acest amendament constituțional poate oferi cetățenilor români siguranța că pot folosi resursele financiare în maniera
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Organizată și Terorism“. În prezent, articolul 65 din Constituția României reglementează atribuțiile Parlamentului, iar alineatul (2), care include până la litera k), acoperă o gamă largă de competențe. Însă, în contextul sociopolitic actual, se conturează necesitatea unei ajustări legislative prin adăugarea literei l). Această modificare propune ca Parlamentul să joace un rol decisiv în numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai celor mai importante direcții de investigații din țară. Acordarea acestei atribuții Parlamentului, aflată până la prezenta modificare printre atribuțiile și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și judiciară trebuie să funcționeze independent, fiecare având atribuții bine definite și niciuna neputând interveni în domeniul celeilalte. Din această perspectivă, o importanță majoră pentru arhitectura puterii judiciare din România o are revizuirea textului articolului 65 din Constituție, în vederea adăugării unei noi litere, litera l). Articolul 65 din Constituția României se referă la rolul și atribuțiile Parlamentului, instituția supremă de reprezentare a poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. Propunerea de revizuire vizează adăugarea unui nou punct, litera l
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
65 din Constituție, în vederea adăugării unei noi litere, litera l). Articolul 65 din Constituția României se referă la rolul și atribuțiile Parlamentului, instituția supremă de reprezentare a poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. Propunerea de revizuire vizează adăugarea unui nou punct, litera l), care stipulează că, în ședință comună, Camerele Parlamentului „desemnează procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
măsură care previne stagnarea și promovează dinamismul în cadrul instituțiilor judiciare. Această limitare ar putea de asemenea descuraja eventualele tendințe de acumulare a puterii pe termen lung în mâinile unui singur individ. În concluzie, revizuirea articolului 65 din Constituție, prin adăugarea literei l), este o măsură care merită luată în considerare serios din perspectiva fortificării statului de drept și a alinierii la standardele europene. Este un pas necesar pentru a asigura că structurile-cheie ale sistemului judiciar sunt conduse de persoane competente
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
tratat cu o importanță egală și să fie evaluat independent, fără a fi influențat de altul. Organizarea simultană a unui referendum cu alegeri poate induce în eroare electoratul, poate dilua mesajele și poate reduce semnificația fiecărui vot în parte. Apoi, adăugarea alineatului (3) este menită să clarifice și să limiteze domeniile în care Președintele României poate solicita referendumuri consultative. Aceasta aduce un plus de claritate în cadrul legal și împiedică inițierea unor referendumuri pe teme care, conform Constituției, nu pot fi
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sa actuală, articolul nu prevede limitări clare în ceea ce privește durata mandatelor sau numărul de reînnoiri ale acestora pentru funcțiile numite, aspect care poate genera o stagnare și o lipsă de dinamism în administrație. Propunerea de revizuire, exprimată prin adăugarea alineatului (3) la articolul 116, vine să aducă o soluție la această problemă. Prin introducerea unui mandat de maximum 4 ani, reînnoibil o singură dată, se urmărește creșterea responsabilității și a performanței funcționarilor publici prin perspectiva unui orizont temporal bine
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un orizont de timp clar pentru fiecare rol. Acest lucru ar putea crește diversitatea și calitatea candidaților, promovând meritele și competențele ca principale criterii de selectare în funcțiile publice. În concluzie, revizuirea propusă a articolului 116 din Constituția României, prin adăugarea alineatului (3), reprezintă un pas important spre o administrație publică mai responsabilă și mai performantă. Limitarea mandatelor la o perioadă de maximum 4 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, este o măsură care poate ajuta la prevenirea stagnării în administrație
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
depăși 2% din bugetul național al anului respectiv. În ultimii ani, discuțiile privind alocările bugetare pentru apărare au devenit un subiect fierbinte pe agenda politică și socială. În contextul acestor dezbateri, propunerea de revizuire a articolului 118 din Constituție, prin adăugarea unui nou alineat care să limiteze bugetul apărării naționale la 2% în timp de pace, este parte dintr-un curent mai larg de reevaluare a cheltuielilor militare la nivel global. Motivele sunt multiple și complexe, începând cu nevoia de echilibru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din funcție. (5) Judecătorii în funcție nu pot fi membri în asociații și societăți oculte, secrete sau discrete. Judecătorii în funcție pot fi exclusiv membri ai unor asociații profesionale, iar activitatea desfășurată să vizeze domeniul justiției. Cele două propuneri de adăugare la textul articolului 124 a alineatelor (4) și (5) vizează clarificarea și delimitarea statutului judecătorilor în relație cu serviciile de informații și apartenența la asociații sau societăți. Alineatul (4) stipulează că judecătorii nu pot fi lucrători operativi, acoperiți, informatori sau
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nivel internațional. Acest pas nu numai că ar consolida statul de drept în România, dar ar și contribui la creșterea încrederii partenerilor internaționali în sistemul judiciar românesc și, implicit, în stabilitatea politică și economică a țării. În concluzie, propunerea de adăugare a alineatelor (4) și (5) la articolul 124 din Constituția României este o măsură necesară pentru a întări independența justiției și pentru a asigura că judecătorii sunt liberi de orice influență externă care ar putea compromite imparțialitatea și corectitudinea lor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
drepturile inculpaților. În context economic, acest aspect ar putea reduce riscurile asociate cu investițiile și ar putea încuraja inițiativele de afaceri, întrucât companiile caută un cadru legal predictibil și un stat de drept consolidat. ... 7. Supravegherea cetățenilor și protecția datelor - adăugarea alineatelor (14) și (15) la articolul 23 consolidează protecția împotriva supravegherii neautorizate și a interceptărilor ilegale. Această schimbare ar putea avea un impact pozitiv asupra industriei tehnologice și a serviciilor digitale, creând un mediu mai sigur pentru dezvoltarea și implementarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și alianțe internaționale se face cu aprobarea expresă a populației. Această măsură poate influența direct direcția de dezvoltare economică a României și poate consolida poziția sa pe scena internațională. ... 43. Tranziția la mandatul Președintelui României - articolul 154, cu noua sa adăugare, pregătește tranziția la mandatul de 4 ani pentru Președintelui României, asigurând o aliniere cu ciclurile electorale și o mai mare coerență în politica internă. Acesta poate avea un impact benefic asupra continuității și stabilității politicilor macroeconomice, factori importanți în menținerea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ar putea încuraja o diversitate mai mare de opinii și interese în procesul legislativ. În acest mod, mediul de afaceri ar putea beneficia de o reprezentare mai largă și de oportunitatea de a influența mai eficient politicile economice și legislative. Adăugarea literelor k) și l) la alin. (2) al art. 65, care se referă la desemnarea procurorului general și a procurorilor-șefi ai unor direcții importante, va conferi Parlamentului un rol crucial în procesul de numire a acestor de vârf ai justiției
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
modificări reflectă angajamentul statului român față de valorile europene și internaționale, contribuind la consolidarea unui climat de respect față de demnitatea umană. Aceasta poate avea un impact pozitiv în relațiile internaționale, precum și în percepția cetățenilor asupra statului de drept. Adăugarea alineatelor (4), (5) și (6) la articolul 22 aduce în discuție aspecte sensibile precum identitatea sexuală și integritatea fizică și mentală a persoanei. Prin protecția identității sexuale biologice până la vârsta de 18 ani se asigură un cadru legal care
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cetățenilor. Această măsură poate avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt percepute și respectate drepturile fundamentale în România, stabilind un cadru mai clar și mai strict pentru autoritățile care efectuează astfel de activități de supraveghere. La articolul 32, adăugarea alineatului (8) privind finanțarea educației naționale stabilește un prag minim de alocare bugetară, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea calității sistemului educațional. O pondere mai mare din PIB destinată educației înseamnă resurse semnificative pentru infrastructura școlară, pentru salariile cadrelor didactice
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și de restricțiile postocupare a funcțiilor publice. Această schimbare poate avea ca scop creșterea încrederii în neutralitatea și imparțialitatea anumitor funcții și instituții, precum și asigurarea unui grad mai mare de integritate și independență pentru persoanele care ocupă aceste funcții. Adăugarea alineatului (10) la articolul 44, care consolidează dreptul de proprietate și libertatea economică a cetățenilor, poate avea consecințe pozitive asupra mediului de afaceri din România. Prin garantarea dreptului de a dispune de averea proprie și de a folosi orice monedă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și la o potențială stabilizare a ciclurilor electorale. În plus, această modificare poate îmbunătăți coerența și eficiența procesului legislativ prin reducerea perioadelor de coabitare între Președinte și un Parlament cu o majoritate diferită. Revizuirea legislației privind organizarea referendumurilor, stipulată în adăugările la articolul 90, poate avea un impact semnificativ asupra exercitării suveranității naționale și a democrației participative. Prin interzicerea organizării de referendumuri simultan cu alegerile și prin clarificarea temelor care pot fi supuse consultării populare se urmărește evitarea suprapunerii sau confuziei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]