2,088 matches
-
situațiilor de frusttare sunt aceste datorate, prin urmare, diversității structurilor psihologice individuale, nivelurile diferite de maturizare afectivă și etică a persoanei. Analiza frecvenței și felului specific de a se ajunge în situații de frustrare ne va oferi posibilitatea evaluării capacităților adaptative ale persoanei respective. Altfel spus, plecând de la formula cunoscută: R=f(P S), distingem trei perspective în analiza „fenomenului de frustrație”: a) putem prevedea conduita de frustrație, pe baza cunoașterii structurii personalității și a situației obictive de frustare; b) putem
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cele două extreme: reacții directe și reacții indirecte, ultimele exprimându-se sub formă de „simbol” și „fabulație”. 3) Referitor la caracterul, mai mult sau mai puțin, adecvat al reacțiilor la frustrare, S. Rosenzweig precizează că orice reacție la deposedare este adaptativă, din punct de vedere biologic, deoarece organismul urmărește, în toate situațiile de privațiune, să-și restabilească echilibrul homeostatic (echilibrul interior). Avem, afirmă S. Rosenzweig, răspuns adaptiv atunci când individul stăruie progresiv în direcția realizării scopului, în ciuda obstacolelor existente, și răspuns neadaptiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în capacitatea de a înfrunta agenții frustranți) etc. Pentru a putea prevede modalitățile de adaptare ale unei persoane la diverse situații frustrante trebuie cunoscute, pe lângă condițiile frustrante, și trăsăturile stabilite ale personalității subiectului frustrant, care determină formarea unor anumite „stiluri adaptative”. Evidențierea, de pildă, a unor trăsături specifice personalității „introvertite”, „autiste”, ne va pune în fața unor anumite modalități adaptive, caracteristice tipului de personalitate respectiv, care se vor deosebi în mod curent de personalitățile „extravertite”, „flexibile”, „permeabile” pentru ideile noi. 3) Strategia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
descărcări ineficiente ale unei energii excesiv mobilizate, ale unei tensiuni provocate de un conflict care nu și-a găsit o rezolvare adecvată. Este firesc ca în aceste condiții, când emoția este concepută ca o stare de mobilizare excesivă, fără modalitate adaptativă de descărcare, efectul ei să fie oboseala; omul emoționat obosește fără să fi prestat o muncă social-utilă, efectivă. „Emoția” poate fi, totuși, și un factor de înnoire a vieții psihice interioare, un factor catalizator pentru distrugerea unor structuri afective rigide
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
relațiile cu colegii, părinții și profesorii, cât și felul de a munci, de a te relaxa. Se știe că în condițiile unei tensiuni emoționale, examinarea lucidă a situațiilor, evaluarea adecvată a avantajelor și riscurilor este dificilă; elaborarea de noi „tehnici adaptative”, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor / solicitărilor este îngreuiată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor) — toate acestea reprezintă condiții psihologice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
așa cum am văzut în capitolul IV al lucrării de față, de o serie de particularități ale „ situației frustrante”, dar mai ales de unii factori psihici interni, între care trăsăturile relativ stabile ale personalității pot impune formarea chiar a unor „stiluri adaptative” la acțiunea unor agenții conflictuali și frustranți. Ne propunem să ilustrăm, în continuare, această idee prin urmărirea felului cum, de exemplu, trăsăturile specifice unor personalități „obsesive”, sau „megalomanice”, structurează anumite modalități de răspuns la frustrare, comparativ cu posibilitățile de răspuns
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prezente. Tendința de a fi mereu vesel, optimist, sau invers; după cum unii tind mereu să aibă aceeași dispoziție, pe cănd alții și-o schimbă cu ușurință. Încrederea exagerată, oarbă, neargumentată, întreținută de propria infatuare, și indiferența, nu susțin însă eforturile adaptative. În tratarea acestei probleme vom face referiri, în special, la integrarea socio-profesională a tineretului școlar. Prin urmare, atât considerațiile de ordin general referitoare la problema „integrării”, cât și cele care se referă la profilaxia „frustrației”, vor viza mai ales frustrarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizat dacă nu se are în vedere interpretarea pe care o dau indivizii acestor fenomene. Orientarea pozitivista presupune cercetarera cantitativa, după modelul științelor naturii. Theodor D. Kemper (1987Ă, care ia în considerare primordial elementele fiziologice subiacente ale emoțiilor și funcția adaptativa a acestora, este unul dintre cei mai reputați reprezentanți ai orientării pozitiviste în cercetarea din domeniu. Pe cealaltă poziție (antipozitivistăă se situează Norman K. Denzin (1990, 86Ă. 1.4. Interesul pentru managementul emoțiilor versus interesul pentru explicarea emoțiilor. Studiile care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
modelul incrementalismului fragmentat sau dezvoltarea progresivă a deciziilor prin confuzie sau modelul lăzii de gunoi care de asemenea subliniază caracterul limitat al rațiunii umane, autorul exprimându-și un punct de vedere cu privire la necesitatea acestor abordări opuse în vederea înțelegerii identității raționalității adaptative și a realității proceselor decizionale. Ținând cont de faptul că din modelele elaborate până acum nu transpar mecanismele psihologice ale deciziei,autorul descrie în cele ce urmează un model propriu pornind de la modelul psihologic al comportamentului motivate elaborate de March
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de iraționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognitons) (vezi infra). Cognitiții raționale - cu referire la cogniții evaluative (hot cognitions - cogniții calde): au susținere emprică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de funcționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de raționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognition) (vezi infra). Cogniții disfuncționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): nu au
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de disfuncționale. Cogniții funcționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de raționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de funcționale. Cogniții negative - cogniții cu valență negativă; pot fi funcționale sau raționale, respectiv disfuncționale sau iraționale. Cogniții pozitive - cogniții cu valență pozitivă; pot fi funcționale sau raționale
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
se numește comportament operant discriminat. Comportament respondent - un comportament exteriorizat, înnăscut, experiențiat ca involuntar/automat; dacă este determinat de un stimul necondiționat, se numește și răspuns necondiționat; dacă este generat de un stimul condiționat, se numește și răspuns condiționat. Comportamente adaptative - comportamente asociate cu cogniții funcționale și raționale; se mai utilizează și termenii de raționale/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de adaptative. Comportamente dezadaptative - comportamente asociate cu cogniții disfuncționale și iraționale; se mai utilizează și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dacă este generat de un stimul condiționat, se numește și răspuns condiționat. Comportamente adaptative - comportamente asociate cu cogniții funcționale și raționale; se mai utilizează și termenii de raționale/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de adaptative. Comportamente dezadaptative - comportamente asociate cu cogniții disfuncționale și iraționale; se mai utilizează și termenii de iraționale/disfuncționale/nesănătoase/neadecvate, dar cu referire la comportament se preferă cel de dezadaptative. Consecință comportamentală - orice consecință a comportamentului care influențează apoi ocurența acestuia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
un răspuns condiționat, similar răspunsului necondiționat. Condiționare operantă - procesul prin care un organism produce un comportament operant ca urmare a contingențelor sale (stimuli: antecedente și consecințe). Emoții funcționale - emoții asociate cu cogniții funcționale/raționale; se mai folosesc termenii de raționale/adaptative/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la emoții și stări afective se preferă termenul de funcționale. Emoții disfuncționale - emoții asociate cu cogniții disfuncționale/iraționale; se mai folosesc termenii de iraționale/dezadaptative/disfuncționale/nesănătoase/neadecvate, dar cu referire la emoții și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
stări afective se preferă termenul de disfuncționale. Mecanisme de coping - cu referire la (a) mecanisme de apărare/defensive (angajate automat și inconștient) și la (b) cele de adaptare (angajate voluntar și conștient) prin care modulăm trăirea afectivă; ele pot fi adaptative (de exemplu, reduc distresul) sau dezadaptative (de pildă, cresc distresul); alți termeni utilizați sunt raționale/funcționale/sănătoase/utile, respectiv iraționale/disfuncționale/nesănătoase/inutile; cu referire la mecanisme de coping se preferă însă termenii de adaptative, respectiv dezadaptative. II. TEHNICI ȘI
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
trăirea afectivă; ele pot fi adaptative (de exemplu, reduc distresul) sau dezadaptative (de pildă, cresc distresul); alți termeni utilizați sunt raționale/funcționale/sănătoase/utile, respectiv iraționale/disfuncționale/nesănătoase/inutile; cu referire la mecanisme de coping se preferă însă termenii de adaptative, respectiv dezadaptative. II. TEHNICI ȘI PROCEDURI CLASICE COGNITIV-COMPORTAMENTALE Proceduri de restructurare cognitivă - modificarea cognițiilor prin înlocuirea celor disfuncționale și iraționale cu cele funcționale și raționale (de exemplu, prin tehnici empirice, logice, pragmatice, filosofice, metaforice, spirituale, umoristice și ironice etc.). Proceduri
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
autocontrol emoțional și comportamental etc.). Proceduri de rezolvare de probleme - modificarea problemei practice prin influențarea situațiilor din mediu (de pildă, prin tehnici de luare a deciziilor, prin experimente comportamentale etc.). Proceduri de inoculare a stresului - învățarea de mecanisme de coping adaptative care înlocuiesc mecanismele de coping dezadaptative (de exemplu, prin tehnica de autodialog etc.). Proceduri de relaxare - echilibrarea balanței vegetative (reducerea stării de activare fiziologică, adeseori cu dominanța parasimpatică, prin răspunsul de relaxare) prin tehnici psihologice (de pildă, tehnica antrenamentului autogen
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fi un eveniment trecut, prezent sau viitor Printre emoțiile negative dezadaptative se numără: Frica-Anxietatea Depresia Furia-Mânia Rușinea Gelozia Vinovăția etc. B-CDI (COGNIȚII DISFUNCȚIONALE/IRAȚIONALE) D (RESTRUCTURAREA CDI) B-CFR (COGNIȚII FUNCȚIONALE/ RAȚIONALE) E (NOUL EFECT) Emoții negative sau pozitive funcționale: Comportamente adaptative: Pentru a identifica CD urmăriți: GÂNDURILE AUTOMATE (de pildă, bazate pe: gândirea alb-negru/totul-nimic; generalizarea excesivă; minimizarea informației pozitive și maximizarea informației negative) COGNIȚII INTERMEDIARE (de exemplu, reguli absolutiste, catastrofarea) COGNIȚII CENTRALE (de pildă, evaluarea globală: Eu sau ceilalți/lumea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a depresiei (Beck, 1967). Aceasta este o abordare terapeutică activă, structurată, focalizată pe problemă și de scurtă durată, care pornește de la asumpția că depresia este menținută de procesări informaționale negative și de distorsiuni cognitive. Tratamentul vizează învățarea pacienților să gândească adaptativ, ameliorându-și astfel trăirile afective, comportamentele și motivația. Numeroase studii arată că terapia cognitivă în depresie are efecte superioare tratamentului medicamentos, terapiei comportamentale, listei de așteptare, precum și altor forme de terapie. Mai mult, terapia cognitivă s-a dovedit a fi
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
al mișcărilor, să înțeleagă și să pătrundă mecanismul de bază. În acest stadiu, se solicită pacientului să descrie senzațiile pe care le are în timpul efectuării mișcării, eventual momentele-cheie în care este posibilă apariția unor stări de disconfort local. 2. Învățarea adaptativă. Prin repetarea mobilizărilor pasive, pacientul se obișnuiește cu structura noilor mișcări, formându-și o reprezentare corectă asupra modului în care poate acționa voluntar, în cadrul respectivei scheme de mișcare. În acest stadiu, utilizând ca sistem de lucru mobilizările pasivo-active, KT parcurge
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în viață, relațiile sociale solide, menținerea angajamentului social fac din vârsta a treia o reușită. O „bătrânețe optimală” înseamnă menținerea capacității fizice și a funcțiilor cognitive, dar și a unui tonus motivator ridicat, precum și a capacității de a avansa comportamente adaptative (Fontaine, 1999). Scăderea unor funcții este considerată un efect al subutilizării rezervelor personale și, până la urmă, un efect al educației greșite. Predictorii unei bătrâneți optimale au fost identificați a fi următorii: menținerea angajamentului social (relații sociale și activități productive, apelul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu putem omite efectorii sistemului neuromuscular (specificitatea contracțiilor în mediul acvatic) și sistemul osteoarticular, care acționează convergent cu legile biomecanicii în manifestarea distinctă a tehnicii. Acestor componente caracteristice efortului li se adaugă intervenția axei cortico-hipotalamo-hipofizare, care comandă în mare reacțiile adaptative la efort, pe baza informațiilor primite de la organele efectoare. În aceeași măsură trebuie luat în considerare sistemul endocrinovegetativ, reprezentat pe de o parte de cuplul adrenergic-colinergic, iar pe de altă parte de tiroidă, pancreas, suprarenale, glande care reglează pe cale umorală
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
că ”la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, fapte, atitudini”. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și clasic, asigurând programul social - adaptativ al subiectului. Genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele din aceste mecanisme sunt amplificate și reconstituite, altele suspendate, astfel că la un anumit nivel al dezvoltării subiectului ele poartă amprenta unei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
motive inhibitive (situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia ș. a.), funcționalitatea lor fiind condiționată de nivelul de vârstă al elevilor, de structura și particularitățile personalității acestora, de relațiile socio - afective din colectivul școlar; 3. motive adaptative (de semn pozitiv) și dezaptative (de semn negativ), caracterul lor polar fiind dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ; tipul și structura metodologiei educaționale; gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare. Mai precis, pentru o învățare continuă, care produce modificări în calitatea, durabilitatea și profunzimea cunoștințelor, sporește rezistența la uitare și la transfer negativ, micșorează efectul de deteriorare a legăturilor din sistemul de cunoștințe, abilități și atitudini creative, mărește capacitatea adaptativă a elevului la situații - problemă care cer operativitate, mobilitate cognitivă și decizională în situații complexe, ca și disponibilitățile de folosire creativă a achizițiilor cognitive și instrumentale. 2. Analiza modului în care funcționează și se manifestă motivele învățării școlare ne-a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]