15,776 matches
-
frați, care beneficiază de măsuri de protecție diferite. Exemple de caz De exemplu copilul A.M., adoptat la vârsta de 1 an și trei luni, mai are încă nouă frați. Șapte dintre aceștia sunt în grija părinților, unul este dat spre adopție într-o altă familie, iar altul este în plasament familial. Un caz similar, din aceeași categorie este cel al lui V.S, adoptat la vârsta de 2 ani și 5 luni. Acesta mai are 8 frați al căror istoric este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la vârsta de 4 ani de către o familie care, anterior a adoptat și un alt frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate. Tabelul 4.10. Categorii de părinți adoptatori Categorii Frecvențe relative 1. Infertilitate primară 69
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice pe care le prezentăm în rândurile care urmează. Precizăm că, acestea au fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice pe care le prezentăm în rândurile care urmează. Precizăm că, acestea au fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem dorul unui copil în viața noastră..." "...simțim un gol în suflet..." "...avem un suflet pustiit..." "...viața fără copii este lipsită de strălucire și fericire
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
știu cât de greu este să crești singur. Am vrut neapărat o soră pentru fetița noastră..." Având în vedere incidența într-o continuă creștere a ratei recăsătoriilor 295, precum și nașterea unui număr tot mai mare de copii în afara căsniciei 296, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau reconstrucția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai mare de copii în afara căsniciei 296, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau reconstrucția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea celor doi parteneri de a-l asigura pe copil, nu numai social și afectiv de dăruirea lor ci, de a-l face și din punct de vedere legal parte din noua familie. "...dorim
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost recunoscut de tatăl lui și ne-am dorit să-i ajutăm. Ei să-i oferim posibilitatea să-și continue și să-și termine liceu, copilului să-i oferim un cămin permanent". Un alt motiv care conduce adeseori la adopția unui copil de către cei care ar trebui să-i fie bunici este instabilitatea maritală a părinților biologici sau nașterea copiilor din legături extraconjugale. "Climatul familial conflictual existent în familia fiicei noastre a făcut ca încă de la naștere copilul să fie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este mult mai probabil să fi beneficiat de protecție specială, concretizată cel mai probabil în plasament familial, dar puțin probabil să fi beneficiat de plasament în centru de plasament, aspect expectat ca urmare a vârstei mici a copiilor în momentul adopției. Este interesant de specificat faptul că, majoritatea celor care au beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției. Este interesant de specificat faptul că, majoritatea celor care au beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției se practică în cel puțin două condiții: pe de o parte, când copiii sunt abandonați încă de la naștere, fără să ia nici un contact cu familia biologică. În aceste cazuri copiii sunt plasați în regim de urgență la familiile care doresc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
se practică în cel puțin două condiții: pe de o parte, când copiii sunt abandonați încă de la naștere, fără să ia nici un contact cu familia biologică. În aceste cazuri copiii sunt plasați în regim de urgență la familiile care doresc adopția unor copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nici un contact cu familia biologică. În aceste cazuri copiii sunt plasați în regim de urgență la familiile care doresc adopția unor copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către cupluri infertile; pe de altă parte întâlnim cazurile copiilor care o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității primare, manifestă interes
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este experiența maritală anterioară adopției. După cum se poate constata există două subcategorii de adoptatori cu o probabilitate mai mare de a adopta copii cu nevoi speciale, fie cei cu experiență de scurtă durată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]