1,552 matches
-
calitatea lor necorespunzătoare,generează „imaturizarea lingvistică” constată la majoritatea celor instituționalizați. Pornind de la ipotezele: La însușirea limbajului și evoluția limbajului își aduc contribuții o serie de factori ca: mediul de viață, preocupările adulților pentru stimularea vorbirii, capacitatea intelectuală a copilului, afectivitatea și personalitatea acestora, eficiența procesului instructiv-educativ. Diferențele marcante din structura psihofizică a copilului, influența educativă și mediul de viață diferit, acțiunea unor factori nocivi pot genera și menține un handicap de vorbire care se poate prelungi și la vârsta școlară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
permanentă pentru sesizarea esențialului. Acest fenomen apare firesc dacă ținem seama de faptul că prin exprimarea verbală copilul își reflectă, în fond, particularitățile activități intelectuale, care la ei e deficitară (comunicarea verbală presupune și posibilitatea unei înțelegeri coerente). * Sindrom interesând afectivitatea și comportamentul sub forma unui sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv. La debilul mintal, după 3-4 ani de școală, tocmai când ar trebui să treacă la curiozitatea epistemică se observă o schimbare radicală în atitudinea față de învățătură
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
montator, tinichigiu, forjar, instalator, zugrav-vopsitor, zidar, constructor, mozaicar faianțar, ipsosar, betonist, sobar, teracotist, tâmplar, tapițer, parchetar, culegător, în agricultură și industrie etc. Bineînțeles că pregătirea profesiei trebuie să aibă un caracter individualizat, în funcție de nivelul intelectual, de particularitățile motricității și ale afectivității. Trebuie evitată urmărirea cu precădere a rezultatelor cantitative, cât și supra specializarea, având grijă ca pregătirea profesională să le stimuleze deprinderi utile după plasare: acomodarea cu orarul, pontajul, retribuția cât și utilaje corespunzătoare, ca în producție. Toate aceste măsuri prevăzute
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte ale întârzierilor, simple și grave, sunt privite etiologic, simptomatologic, prin prisma diagnosticului diferențiat între ele și față de tulburările distincte de limbaj, cât și din punct de vedere al prognozei. De asemenea se fac referiri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
om la adăpost față de vacarmul său lăuntric." (A.Pleșu, Minima moralia) (Ibidem, p.498) Este adevărat că atât elementele incidente (sau fenomenul incidenței), cât și celelalte categorii luate aici în discuție (elipsa, repetiția, anacolutul) au un element comun: poartă marca afectivității și spontaneității subiectului vorbitor și reflectă o predominare a dimensiunii stilistice a textului asupra dimensiunii sintactice. Dar, între „cuvintele și construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta, există deosebiri esențiale: a. Fiecare din „fenomenele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcționează mai multe tipuri de raționalitate și pretenția de a ne mișca numai în matricea raționalității de tip scientist științific, cred că trebuie puțin depășită sau privită cu anumită rezervă. Sunt oameni pentru care raționalitatea se împacă bine cu valorile afectivității, mă gândesc la cei care realizează un echilibru între credință și cunoaștere și care este dominantă, cred, în societatea noastră. Cred că și în rândul tinerilor sunt asemenea fenomene. Ceea ce mi se pare mie interesant în aceste discuții este acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
treptat, vorbirea dialogata. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine dezlânata, cu inversiuni, cu reveniri, intercalari, ezitări. Topica în propozițiile și frazele mai complicate se realizează cu greutate, fiind supusă și influentelor afectivității și dezorganizării gândirii. În momentul intrării în clasa I, copilul trebuie să fie pregătit pentru învățarea de tip școlar. Pregătirea implică și dezvoltarea limbajului la un nivel corespunzător. Micul școlar are o exprimare mai coerentă, măi logică, măi diversificata comparativ
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
practicieni, deoarece intervine problemă ritmului diferit de dezvoltare: fiecare copil își are ritmul sau, indiferent de dezvoltarea intelectuală pe care o atinge. În consecință, este necesar să se ia în considerație limitele variabilității sub aspectul ritmului de dezvoltare intelectuală, al afectivității, al activității voluntare etc., compatibile cu normalitatea înțeleasă drept capacitatea de a răspunde adecvat exigentelor mediului. În esență, existența unui număr mare de tulburări de limbaj, pe de o parte, și deficitul gândirii, pe de altă parte, dau vorbirii copilului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
70): . într-o viziune pe care o consideră schematizată, autoarea stabilește trei mari categorii de factori: psihologici, biologici și sociali, în cadrul cărora apar și alte diviziuni: 1) Factori psihologici: intelectuali (gândirea divergentă, gândirea convergentă, stilul perceptiv aprehensiunea), non-intelectuali (motivația, caracterul, afectivitatea, temperamentul, rezonanța intimă), aptitudini speciale (organizatorică - de conducere, matematică, pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în procesul de creație este mediată de climatul creativ. Un climat favorabil le poate stimula, în timp ce unul nefavorabil le inhibă. între factorii de personalitate cu impact deosebit asupra creatorilor, autorii includ și motivația: Multe dintre dimensiunile caracteriale sunt energizate prin intermediul afectivității. în 1946, Rene Zazzo (apud A. Munteanu, 17, p. 83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne. în lumea contemporană s-a impus sistemul triadic, format din mamă, tată, copil/copii, în care funcționează trei principii: al autorității (tatăl), al afectivității (mama) și al rivalității (când sunt mai mulți frați). Influența acestui sistem minisocial, nucleoid, se exercită asupra copilului în direcția formării complexe a personalității sale, stabilindu-i, în paralel, și coordonatele valorice ale fondului său social. Această influență cunoaște modalități
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prilejul, am căutat să acord o atenție deosebită acestor copii, să desfășor cu ei activități individuale, dar și cu colectivul clasei, să manifest interes, să am o atitudine pozitivă față de ei și o relație bazată pe respect reciproc, colaborare și afectivitate. întotdeauna au fost încurajați în dorința de afirmare și autodepășire, în a avea un bun raport cu învățătura, o conduită civilizată, punctualitate, ținută decentă, și deseori mă așteaptă aclamând cu bucurie: „Vine Doamna!”, iar eu, din puținul meu, am mereu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
parte a celor deprimați rămâne necunoscută. Medicii de familie se lovesc de manifestările persoanelor depresive care sunt neîncrezătoare în capacitatea de vindecare a medicamentelor, a medicilor, si chiar a forțelor proprii. În manuale, depresia este descrisă ca o tulburare a afectivității . Afectivitatea este formată la rândul ei din totalitatea trăirilor noastre plăcute sau neplăcute, intense sau slabe, fugitive sau durabile în raport cu situațiile de viață și mediu social. Trăsăturile afective conturează unicitatea și subectivitatea omului. 140 Sunt stări afective: emoțiile, dispoziția, sentimentele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
a celor deprimați rămâne necunoscută. Medicii de familie se lovesc de manifestările persoanelor depresive care sunt neîncrezătoare în capacitatea de vindecare a medicamentelor, a medicilor, si chiar a forțelor proprii. În manuale, depresia este descrisă ca o tulburare a afectivității . Afectivitatea este formată la rândul ei din totalitatea trăirilor noastre plăcute sau neplăcute, intense sau slabe, fugitive sau durabile în raport cu situațiile de viață și mediu social. Trăsăturile afective conturează unicitatea și subectivitatea omului. 140 Sunt stări afective: emoțiile, dispoziția, sentimentele și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
lor de grație a efemerului. Libertatea de a participa la dialogul cu natura fără prejudecăți formale face ca din fiecare lucrare iscată din jocul imprevizibil al culorilor o tehnică de comunicare și, mai mult, o atitudine. Este de presupus că afectivitatea mobilizează energiile sufletești iar raționalitatea pe cele ce țin de rigoarea structurii imaginii. În arta ei se află subtil dozate elanurile inimii și impusurile fertile ale reflecției. Această navetă între senzorial și intelectiv permite lecturi plastice diverse, incitante, seducătoare prin
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
rețelelor sociale la nivel diadic implică avansarea unor explicații cu privire la emergența legăturilor sociale dintre actori. În acest sens, așa cum voi arăta în continuare, sunt propuse ca explicații homofilia (tendința actorilor de a interacționa cu alteri similari), proximitatea (fizică, temporală, socială), afectivitatea (actorii care se plac tind să reproducă interacțiunile) etc. Un alt nivel la care analiza rețelelor sociale se poate realiza este cel al structurilor sociale cognitive (CSS - cognitive social structure). Acestea fac referire la percepțiile subiective ale actorilor referitoare la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a modului în care apar relațiile sociale. În cele ce urmează, voi introduce câteva dintre acestea. Krackhardt (1994) consideră că formarea rețelelor sociale stabile în spațiile organizaționale poate fi explicată cu ajutorul unui model compus din trei elemente: dependența, intensitatea și afectivitatea. Procesul de interacțiune dintre aceste trei elemente explică atât legăturile care se păstrează de a lungul vremii într-o organizație (legăturile stabile), cât și legăturile sociale care se dovedesc extrem de instabile sau volatile. Altfel spus, modelul propus de Krackhardt oferă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale care se dovedesc extrem de instabile sau volatile. Altfel spus, modelul propus de Krackhardt oferă o perspectivă explicativă cu privire la specificitatea organizațională și la gradul de stabilitate a anumitor legături intraorganizaționale. Înainte de a explica procesul de interacțiune dintre dependență, intensitate și afectivitate, voi prezenta fiecare dintre cele trei elemente. Astfel, prin dependență Krackhardt are în vedere gradul de autonomie a unei persoane în raport cu o alta în realizarea sarcinilor sale de muncă. De exemplu, cu cât i este mai dependent de j în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
existența unei relații între i și j în cadrul organizației (dacă i are probleme de acces la j, atunci relația dintre i și j nu există). Intensitatea este gradul în care interacționează doi actori, atât ca frecvență, cât și ca durată. Afectivitatea se referă la modul în care o persoană evaluează ceea ce simte față de o alta cu care are o legătură socială. Evaluările variază de la afectivitate puternică (cum este cazul iubirii sau al conflictului) până la indiferență. În contextul celor trei elemente, Krackhardt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
există). Intensitatea este gradul în care interacționează doi actori, atât ca frecvență, cât și ca durată. Afectivitatea se referă la modul în care o persoană evaluează ceea ce simte față de o alta cu care are o legătură socială. Evaluările variază de la afectivitate puternică (cum este cazul iubirii sau al conflictului) până la indiferență. În contextul celor trei elemente, Krackhardt (1994: 219) vorbește și despre legea proximității (The Law of Propinquity), potrivit căreia probabilitatea ca doi oameni să comunice este invers proporțională cu distanța
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
persistă, atunci interacțiunea dintre A și B este de așteptat să crească în intensitate în viitor. Al doilea determinism din cadrul modelului se referă la faptul că interacțiunea prelungită duce la apariția unor legături emoționale între actorii implicați. Adică, intensitatea determină afectivitatea. Astfel, dacă A și B interacționează repetat în decursul timpului, această experiență îi poate conduce către dezvoltarea unor sentimente fie pozitive (respect, încredere, prietenie etc.), fie negative (neîncredere, ură, dispreț etc.). Krackhardt evidențiază în acest context faptul că, indiferent de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
respect, încredere, prietenie etc.), fie negative (neîncredere, ură, dispreț etc.). Krackhardt evidențiază în acest context faptul că, indiferent de natură, sentimentele devin tot mai puternice pe măsură ce crește frecvența interacțiunii. Al treilea determinism propus de Krackhardt se referă la faptul că afectivitatea determină dependența. Altfel spus, afectivitatea puternic pozitivă va reîntări nu doar legătura dintre actori, ci și percepția cu privire la dependența care fundamentează nevoia de interacțiune. Consecința directă este aceea că legăturile care implică afectivitate pozitivă vor tinde să devină stabile în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]