3,869 matches
-
numită adaptare primară, înscrierea comportamentelor într-un sistem de cerințe neoficiale, mutuale, poate fi considerată adaptare secundară. Jocul de rol, impunerea ca personaj în fața celorlalți presupune acest tip de adaptare; g. relațiile informale se sprijină pe schimbul de servicii, pe afinități reciproce, preocupări comune într-un anumit domeniu (un hobby, de exemplu), un țel comun, derivat din țelurile organizaționale (dobândirea unui prestigiu de „specialist” Ă matematician, poet al clasei etc.); h. la rândul lor, relațiile informale se pot formaliza, în sensul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Boorstin (1992) consemnează: Chivotul a avut un impact decisiv asupra conștientizării de către om a capăcității sale de a crea. A stabilit că, prin credința lor în Creator și Creație, oamenii formează o comunitate. Ei și-au confirmat forța creatoare prin afinitățile și calitățile lor comune dumnezeiești, prin relația lor intimă și conștientă cu un Creator - Dumnezeu (p. 42). Această viziune asupra creativității a continuat până în secolul al II-lea î.Hr., după care a fost disputată și demontată de unii scriitori creștini
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
toate acestea atitudini antiliberale și de sprijin pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era mai familiar, și, ulterior, a Partidului Național Țărănesc (PNȚ), pe care l-a considerat un partener mai de Încredere și cu adevărat interesat de elaborarea unor politici În domeniul sănătății publice, În special prin liderul acestui partid, Iuliu Maniu. Afinitățile dintre Moldovan și PNȚ nu au devenit vizibile până În 1928, când acesta a fost numit Secretar General al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, dar ele existaseră cu siguranță și Înainte. Maniu, În particular, era deja familiarizat cu viziunea eugenistă a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viață și asupra relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În special Alfred Grotjhan 72
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența politică a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel din țările industriale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
minoritate conducătoare, de tipul anumitor partide politice evocate de Maurice Duverger (1951), poate, în acest caz să capete caracteristicile unei „ordini” devotate unei puteri de tip „charismatic”. La polul opus al relațiilor superficiale ce caracterizează „masele” sau non-elita, găsim niște afinități în principal afective, tipice pentru categoria Bund („ligă”, „alianță”), noțiune pe care Duverger o împrumută de la Hermann Schmalenbach (1922) și pe care el o traduce prin „ordine”, gândindu-se la ordinele de inspirație religioasă, cum ar fi, de exemplu, Ordinul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pervers al organizării. Așadar, numai analiza proceselor care generează această tendință se pretează la discuții, și nu existența însăși a tendinței. Variabila „număr” joacă un rol important în schema explicativă a lui Michels. În această privință, vom nota o nouă afinitate a raționamentelor referitoare la elementul cantitativ cu sociologia formală a lui Simmel. Într-adevăr, acesta din urmă a analizat influența numărului asupra formelor de interacțiune socială. Încă de la început, experiența noastră cotidiană ne obligă să recunoaștem că, de la o anumită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o cultură aristocratică explicită aceasta nu înseamnă că nu au și un sentiment de responsabilitate unii față de alții. Coincidența structurală a intereselor lor, ca elementele psihologice complete ce țin de originea și de formația lor, cariera și frecventările lor creează afinități între ei, afinități care le permit să spună unii despre alții: „Bineînțeles, este de-ai noștri”. Toate acestea constituie proba unei conștiințe de clasă în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de clasă” mai evidentă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
explicită aceasta nu înseamnă că nu au și un sentiment de responsabilitate unii față de alții. Coincidența structurală a intereselor lor, ca elementele psihologice complete ce țin de originea și de formația lor, cariera și frecventările lor creează afinități între ei, afinități care le permit să spună unii despre alții: „Bineînțeles, este de-ai noștri”. Toate acestea constituie proba unei conștiințe de clasă în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de clasă” mai evidentă decât aceea din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a „serviciului public” și fac apel cu și mai mare dezinvoltură la argumente de ordin tehnic decât la considerente politice sau ideologice. Nou-veniții se identifică rapid cu interesele și punctele de vedere ale administrației lor și tind să se suprapună afinităților politice. Așadar, totul s-a petrecut ca și cum „forța instituțiilor, caracterul decisiv al funcționării structurii statale” ar fi limitat considerabil „ponderea evenimentului”; totuși deloc neglijabil provocat de „schimbarea majorității politice”. Mai general vorbind, noua majoritate nu a răsturnat ierarhia cadrelor din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care nu poate apărea decât dintr-o acceptare cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel, ne este posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare ar fi obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși există o anumită afinitate între capitalism și democrație (Friedman, 1962; Hayek, 1944), teoriile liberale presupun, mai degrabă decât demonstrează sau explică, aceste legături sau afinități și, ca atare, rămân un ghid inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a căror caracteristică centrală este tocmai această reașezare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși există o anumită afinitate între capitalism și democrație (Friedman, 1962; Hayek, 1944), teoriile liberale presupun, mai degrabă decât demonstrează sau explică, aceste legături sau afinități și, ca atare, rămân un ghid inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a căror caracteristică centrală este tocmai această reașezare a raporturilor dintre economie și politică. Teorii neoinstituționaliste Științele economice evoluționiste și studiul neoinstituționalist al politicii modifică presupozițiile despre comportamentul agenților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vulnerabile, în acest context proliferând cazurile de deturnare. Creșterea semnificativă a sferei potențiale de audiență a televiziunii le-a oferit teroriștilor mijloace eficiente de propagandă și, în același timp, i-a ajutat să răspândească frica în rândul populației. În sfârșit, afinitățile de interese și convingeri au stimulat cooperarea între diverse organizații teroriste (Kiras, 2005, p. 482). Se apreciază că, în ceea ce privește terorismul internațional, organizația teroristă islamică Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, a făcut trecerea de la palierul transnațional la cel al rețelei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
timp de pace; alianțe formate în timp de război. Din acest punct de vedere, trebuie să ținem seama de faptul că alianțele nu se creează numai în timp de război, ci și preventiv, pe timp de pace, fie datorită unor afinități politice sau culturale mai adânci între aliați, fie datorită unor amenințări comune. Atenția deosebită ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu tradiție, bere cu prietenii, trăiește cu pasiune, tu și berea etc.). De acum înainte, pentru segmentul mediu, analizele de poziționare devin foarte complicate și costisitoare, acest segment aflându-se deja la un nivel ridicat de structurare în materie, de afinitate a consumatorilor la brand (Bododea, cf. Bârligă, 2003, p. 27). Marca de bere Tuborg a adoptat ca măsură publicitară genul oratoric epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
le induc sentimentul că propriile opinii sunt corecte. duritatea inițierii într-un anumit grup sporește atractivitatea acestuia pentru membri. mărimea grupului Grupurile mici permit o interacțiune mai frecventă între membri decât cele mari, context în care aceștia își pot descoperi afinități în domeniul personal și profesional. Acest fapt sporește coeziunea. îndeplinirea cu succes a unor sarcini amenințarea externă și competiția intergrup Amenințările externe moderate la supraviețuirea și funcționarea eficientă a unui grup și situațiile de competiție cu alte grupuri de lucru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poezie politică, e totdeauna poezie de dragoste. Cine nu-și poate iubi, dar cu nesfârșită putere, femeia, copiii, prietenii, acela nu poate iubi până la capăt nici cetatea. Principiul generator al cetății e cuplul la treapta umană (în romanul lui Goethe Afinitățile elective, personajul Herr Mittler spune același lucru: căsnicia e temeiul civilizației). Iubirea înseamnă mângâiere, tandrețe, răbdare, dar deseori și asprime, necruțare, mânie. Și totdeauna curaj. Ea se exprimă în elegii sau imnuri, dar niciodată în tămâiere și flagornerie. Ea presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai ales în ultimii zece, câțiva din bunii noștri prozatori de azi au fost în mod fericit influențați de proza unor Steinbeck, Hemingway, Faulkner etc. Dar Marin Preda, la epoca debutului său, nu învățase de la aceștia în mod direct nimic: afinitatea lui cu ei este funciară, congenitală. Asta nu înseamnă deloc că opera lui Marin Preda, mai ales în principalele ei realizări, ar reprezenta la noi o literatură de „tip american”. Dar asta ar trebui să amendeze judecățile ce s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
la Bacovia vitrine luminoase, turnuri de „catedrală” și alienați „gesticulând pe bulevarde”) este o circumstanță necesarmente specifică, așa cum e pentru altul un burg din Flandra, un orășel din nordul Italiei sau Londra, ori Parisul. Poezia lui Bacovia nu are nici o afinitate cu Însemnările lui Neculai Manea, ci cu o cu totul altă carte, anume, cartea lui Iov, dar un Iov fără Dumnezeu, deci fără dezbatere cu absolutul, ci doar cu o mare absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fără Dumnezeu, deci fără dezbatere cu absolutul, ci doar cu o mare absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De asemenea, deși se fac mereu apropieri între Bacovia și Eminescu, nu pot câtuși de puțin să le întrevăd. Nici o afinitate nu-mi pare a exista între Eminescu și geniul afazic și disparent al lui Bacovia, cu obsesiile și nuanțele lui insidioase, involutive. Faptul că un critic merge până la a vedea în Bacovia un „tip titanic”, „luciferic”, având ca erou pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de paradox, având ca rezultat aceeași neașteptată enormitate. Iar faptul că alt critic citează drept convingătoare asemenea... cum s-o mai numesc?... asemenea fantasie, înseamnă doar a admira fără a cugeta. Poetul cu care în adevăr are Bacovia o structurală afinitate este, așa cum tot Svetlana Matta o spune cea dintâi, Georg Trakl.* Iar această afinitate apare mai evidentă în perioada ultimă a lui Bacovia, în special, în Stanțe burgheze, când, emancipat de modelele simboliste, poetul ajunge la acea poezie a stagnării
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
drept convingătoare asemenea... cum s-o mai numesc?... asemenea fantasie, înseamnă doar a admira fără a cugeta. Poetul cu care în adevăr are Bacovia o structurală afinitate este, așa cum tot Svetlana Matta o spune cea dintâi, Georg Trakl.* Iar această afinitate apare mai evidentă în perioada ultimă a lui Bacovia, în special, în Stanțe burgheze, când, emancipat de modelele simboliste, poetul ajunge la acea poezie a stagnării și a implicitului. De altminteri, cartea Svetlanei Matta, de o concizie și o pătrundere
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în chestiune, rău înțelese și răstălmăcite tendențios, erau invocate de turiferarii și sicofanții opresiunii, intoleranței și crimei, izbucnirea lui Ralea e nu numai de înțeles, dar capătă chiar sensul unui act protestatar. Ca și Paul Zarifopol, cu care avea multă afinitate, Ralea nu înțelegea clasicismul și nu-l frecventa. Nici Racine, nici tragicii greci nu încăpeau în sistemul lui de referințe. Dincolo de obligatorii mențiuni didactice, nici Piston, nici filosofia greacă în genere nu-l reținea. Aș fi ispitit să regret faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]