1,598 matches
-
în mijlocul unei revoluții tehnologice care impunea noi tipuri de conținut și noi obiceiuri de consum. O revoluție care răsturna un model de business ce funcționa, de bine de rău, de destulă vreme încât unii să-l creadă inamovibil și infailibil. Aglomerație în spațiul public Semnele erau, însă, clare. Jurnaliștii constatau că trebuie să împartă spațiul public și atenția cititorilor nu doar cu utili zatorii pasionați, care scriau pe forumuri și în subsolul articolelor din ziarele online, ci și cu bloggerii, care
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
demers curat - iar asta îi va scuza, până la urmă, majoritatea stângăciilor“. Într-adevăr, conceptul revistei trebuie să fi jucat un rol în succesul DoR, manifestat, între altele, printr-o audiență impresionantă în social media încă înainte de primul tipar și prin aglomerația de la petrecerea de lansare. Dar, pentru ca o asemenea idee să prindă, ea trebuie comunicată, vehiculată, popularizată. Lansarea unei publicații presupune de regulă o investiție substanțială în promovare - spoturi TV și radio, machete în presa scrisă, panouri stradale etc. Însă toate
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
el și când am avut distanța optimă am declanșat focul, însă armele mele nu au tras decât câteva cartușe și s-au oprit. Rămăsesem fără muniție. L-am avariat puțin, dar a continuat să zboare. Nici acum nu pot realiza aglomerația de avioane ce se afla în acea zonă, la joasă altitudine, între 70-90 m, unii chiar sub această cotă. Erau cel puțin 12 P-38 și 25-30 de Fw 190, toate într-un perimetru foarte restrâns. Erau avioane care zburau
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la DSQ la DSU a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între 1994-1999 s-a urmărit simplificarea procedurilor de contractualizare: în 1994 au fost semnate programele de amenajare concertată a teritoriilor (PACT), în 1995 Fondul interministerial pentru politica orașului (FIV), iar circulara din 31 decembrie 1998 afirma obiectivul de a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Reînnoirile la scara orașului au vizat: refacerea spațiilor și volumelor urbane existente, precum și expansiunea urbană în afara limitelor prezente 1. La ora actuală sunt analizate avantajele și limitele: Planurilor privind Deplasarea în Oraș (PDU), Planurilor privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane (DVA), Directivelor Teritoriale de Amenajare (DTA), Planurilor Locale de Urbanism (PLU), Programelor Locale privind Habitatul (PLH), ale conferințelor intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în vigoare în acest domeniu: Legea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Urbanism (PLU), Programelor Locale privind Habitatul (PLH), ale conferințelor intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în vigoare în acest domeniu: Legea Voinet (privind dezvoltarea durabilă), Legea Chevènement (care a creat comunitățile aglomerațiilor urbane, a redistribuit competențele actorilor astfel încât să facă "corp" cu instituțiile financiare interesate de devenirea orașului), Legea SRU (privind proiectele ce vizează orașele și "ariile urbane"). 3. În ce fel de oraș trăim și cum îl privim? Oamenii s-au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și caută să promoveze o imagine dinamică, dătătoare de speranțe locuitorilor. Ea este promotoare a economiei solidare, a exprimării directe a cetățenilor și suscitării creativității lor, fiind un loc de dezvoltare a vieții asociative. Cartierul gării face parte dintr-o aglomerație urbană. Este un spațiu cu dens habitat colectiv, constituit în majoritate de HLM (locuințe pentru care se plătesc chirii moderate) și în maniera "clasică" a "orașelor noi": o stradă principală ce duce spre gară, având de o parte și de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la ora actuală: acțiunile de mediere culturală, acțiunile poliției de proximitate, "les petits frères des pauvres", crearea de noi ocupații (adesea sezoniere), precum: "agenții ambianței", "benevoli ai susținerii participării școlare" etc. Cartierul LUTH este situat în bucla de nord a aglomerației urbane, are circa 42 700 locuitori, cu o mare zonă industrială, o frumoasă primărie din anii '70 etc. Cartierul construit între 1968-1980 are circa 10 000 locuitori. Populația este tânără (40 % are sub 25 ani), rata șomajului, mare, nu sunt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
piedici în calea dezvoltării -, aleșii locali sunt cei mai sensibili la pericolele pe care le tăinuiește procesul de separare urbană pentru competitivitatea orașelor lor. În Franța, revoltele din 2005 au arătat ce răsunet inter-național pot avea acestea asupra imaginii unei aglomerații urbane, deci asupra capacității sale de a atrage investiții. Și este vorba de tulburări rămase, totuși, geografic restrânse. O flacără a violenței la intersecția unei comune din periferie, contagiunea în alte câteva locuri au putut acredita ideea că Parisul era
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și urbană să se întemeieze pe dezvoltarea democrației în jurul unui proiect (Partea a treia: "Proiectul orașului, aglomerația urbană în căutarea cetății"). Conducerea orașului se înfățișează astfel ca o prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disimetria est-vest, pusă cu claritate de monarhia din Iulie, a rămas fără răspuns. Renunțând la a o pune în discuție, cel de-al Doilea Imperiu a agravat-o atât de mult încât rămâne și astăzi una dintre principalele probleme ale aglomerației pariziene"3. Haussmanizarea a creat două orașe: un Paris burghez și un Paris muncitoresc. Fără îndoială, ea a impulsionat formarea unei conștiințe de clasă a victimelor lucrărilor sale. Între orașul bogat și orașul sărac, între cartierele elegante și cele fără
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periculoase ale întreprinderilor industriale. Annie Fourcaut rezuma astfel situația: "În regiunea pariziană erau 16 000 de loturi care găzduiau 350 000 de locuitori la începutul perioadei interbelice, 700 000 de locuitori la sfârșitul perioadei interbelice, adică cvasitotalitatea creșterii demografice a aglomerației urbane. Această împărțire în parcele, fără nici un fel de amenajări, a terenurilor provenite din deprecierea ruralului a permis parizienilor, și mai ales imigranților, provincialilor sau străinilor aflați în trecere prin Paris, să locuiască în pavilioane construite de către ei, în proprietate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au fost așadar problemele create de parcelările defectuoase via propensiunea statului spre încrederea în piață pentru a rezolva problemele locuinței familiilor precare -, care vor transforma radical peisajul periferiei pariziene. Această formă de urbanizare s-a derulat și în ansamblul marilor aglomerații teritoriale din provincie, în proporții mai mici însă și, în general, cu mai puține probleme 17. Nu au existat programe ample de construire a locuințelor în perioada interbelică, dar s-au conturat deja nevoile cărora trebuia să le răspundă reforma
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Această resurgență a igienismului este o expresie a lipsei unei politici efective a locuirii, înlocuită de lamentări privind situația habitatului. Ea alimenta o viziune fantasmagorică a orașului. Eugène Claudius-Petit ne dă un exemplu în faimoasa sa comunicare ministerială: "În marile aglomerații, pe lângă loturile pentru locuințe, pe care mișună o populație atrasă de industrie și noile centre industriale, există suprafețe mai îndepărtate de centrele culturale și locurile de muncă, constrângând oamenii la deplasări obositoare care le dezorganizează viața de familie. Pentru a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marilor orașe se făcuse în detrimentul întregii populații a Franței. Diagnosticul stabilit de mi-nistrul Reconstrucției și Urbanismului relua termenii bilanțului întocmit de către Jean-François Gravier privind inegalitățile populării regiunilor și denunțările lui Le Corbusier în privința "putreziciunii" marelui oraș vechi 88. Suprapopularea anumitor aglomerații urbane și depopularea satelor costă excesiv de scump populația, avertizau ei. Acest dublu fenomen crea condiții de viață insuportabile atât pentru locuitorii înghesuiți în orașe, cât și pentru aceia abandonați de la sate. Parisul era în mod special acuzat pentru că orchestrase o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în majoritatea lor puțin sau deloc calificate, au plecat să-și caute un loc de muncă la oraș. Această migrație a constituit factorul decisiv al crizei de locuințe. Emigrația rurală a luat, în primul rând, calea Parisului și a marilor aglomerații franceze, acolo unde era rezonabil să spere că va găsi de lucru. În această perioadă de expansiune a economiei franceze, dezvoltarea industriei și a sectorului terțiar era focalizată în metropole. Adăugat tinerilor care căutau locuințe pentru a nu mai sta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților din marile aglomerații urbane, exact acolo unde terenul era foarte scump. Mai mult, nici împrumuturile de la Creditul Funciar, mobilizate în virtutea acestui Plan, nu permiteau să se construiască atâtea locuințe. Astfel, evaluând efectele Planului curent, Paul Chombart de Lauwe critica indignat faptul că "toți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a se ajunge la o adevărată participare. "Mai rămâne scrie Olivier Guichard să facem oamenii să participe. Acesta este domeniul în care ar trebui căutate empiric soluții, incitând, nu constrângând. Restrângerea numărului celor din administrație, dezvoltarea mijloacelor financiare ale aglomerațiilor, promovarea elitelor locale și a tehnicienilor municipali, lupta împotriva speculanților funciari și imobiliari, acestea sunt condițiile unei politici urbane armonioase și eficiente"235. În cadrul acestei organizări administrative, în care funcția consultativă căpăta o dimensiune din ce în ce mai complexă, se operează trecerea de la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al V-lea Plan au optat în mod explicit pentru creșterea urbană împotriva influenței electorale a unei lumi rurale a cărei importanță era de excepție printre celelalte mari țări industriale. Investițiile industriale, sociale și în infrastructură au fost îndreptate spre aglomerațiile urbane, cu toate că Franța rurală reprezenta încă partea cea mai importantă a populației franceze. Focalizat împotriva mârșăviilor unei societăți franceze rămase la dangătul clopotului natal, efortul modernizării vieții publice avea în vedere destabilizarea sistemului de relații între stat și societate pus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
preconiza raportul Guichard și descentralizarea așa cum va fi aceasta pusă în act începând cu 1982 rezidă în special în faptul că acest raport condiționa transferul competențelor de regruparea prealabilă a comunelor în "comunități de comune". Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Capitolul 5 Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Perceptibilă în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și privați ai urbanului (ultimii așteptând reînnoirea planificării urbane), retorica proiectului (proiect de oraș, proiect strategic, proiect urban etc.) este simptomatică pentru maniera de a conduce care valorizează mobilizarea actorilor urbani în jurul unor obiective de dezvoltare împărtășite. A conduce orașul, aglomerația urbană, aria urbană înseamnă a-i valorifica potențialitățile de dezvoltare, miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil să pună în act strategii. În practică, o bună guvernare urbană, în măsura
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă problema de a afla terenuri la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orice preț să-ți iei o casă cu grădină?)2". În plus, orașele de care aparțin asemenea cartiere cu case făcute prin credite nu sunt nici ele bine integrate în formule intercomunale care ar putea să le sprijine în fața autorităților aglomerației urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case. "Aleșii apar ca niște țapi ispășitori care au un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar trebui deliberate. Ar trebui de asemenea regândite modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestora, renegociate și puse în act angajamentele reciproce considerate sustenabile, chiar sub spectrul aplicării de sancțiuni, evaluate efectele. Atâta timp cât perimetrele adecvate aplicării politicii locuințelor (aglomerații urbane, bazine de habitat) nu vor beneficia de autoritate politică suficientă, atâta timp cât autoritățile nu vor fi reprezentative pentru ansamblul indivizilor implicați, inclusiv pentru cei expulzați din locuințe, aceste măsuri nu vor fi însă decât prevederi de la care diferiții operatori ai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]