3,907 matches
-
Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia nu o cerea", recurgând la o confiscare a averii optanților și încălcând astfel articolul 250 din Tratatul de la Trianon . Nicolae Titulescu aprecia reforma agrară ca un eveniment cu baza în realitățile istorice românești prin intermediul căreia s-a urmărit “nu o operă de colonizare națională ci de consolidare socială” . La ședința Consiliului Ligii Națiunilor de la 5 iulie 1923, contele Appony a reafirmat pretențiile formulate în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
n-au făcut altceva decât să demonstreze incompetența acestei instanțe , refuzând să se ocupe de fondul problemei respective. Guvernul român a depus în anul 1925, la aceeași instanță, cereri excepționale, negându-i competența în judecarea acestui caz, pentru că prin reforma agrară nu se încălcase nici un articol din Tratatul de la Trianon 20. În urma unei uzurpări de putere, la 10 ianuarie 1927 Tribunalul Mixt s-a autodeclarat instanță competentă să judece chestiunea optanților unguri. Hotărârea aceasta care a admis punctul de vedere maghiar
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a găsit înțelegerea Ungariei. La 20 ianuarie 1930 au fost semnate patru acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acorduri. Acestea erau: acordul general care fixa punctele principale ale înțelegerii; acordul privind creanțele speciale, care stabilea sumele de plată ale Ungariei după anul 1943; acordul pentru Fondul agrar A optanți; acordul pentru Fondul B, destinat celorlalte reclamații maghiare. Fondul agrar pentru plata optanților unguri (Fondul A) era alimentat din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia și Japonia le aveau asupra reparațiilor datorate de Ungaria și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
din renta de împroprietărire pusă de România, Cehoslovacia și Iugoslavia la dispoziția optanților; din creanțele pe care Anglia, Franța, Italia, Belgia, Portugalia și Japonia le aveau asupra reparațiilor datorate de Ungaria și pe care aceste țări le-au cedat Fondului agrar; din sumele ce se cuveneau României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca beneficiare ale anuităților datorate de Ungaria precum și din alte sume. Statele implicate până atunci în procesul optanților unguri fiind scoase din cauză. Prin articolul 9 al Acordului III, România se
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
statul român câștiga pe această cale redarea cupoanelor ajunse la scadență și neplătite. După semnarea acordurilor de la Haga și Paris nu s-a mai vorbit despre optanții unguri deoarece orice pretenție ridicată de optanți urma să se îndrepte împotriva Fondului agrar (Fondul A) care fusese investit cu personalitate juridică și nu împotriva României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei.România era scoasă din cauză, conform Acordului II, articolul 1. Astfel lua sfârșit îndelungatul proces al optanților unguri, cu câștig de cauză pentru România. După
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
mult optanților decât cetățenilor români; că pentru a pune capăt litigiului întreținut de maghiari era dispusă la gestul de bunăvoință asupra reparațiilor date de Ungaria și că ea nu putea accepta sub nici o formă competența tribunalelor arbitrale mixte asupra reformei agrare care era de domeniul deplinei suveranități a României. Capitolul al IV-lea Nicolae Titulescu președinte al Ligii Națiunilor Bucurându-se de un prestigiu deosebit în viața politică internațională, Nicolae Titulescu a fost ales de două ori consecutiv, în 1930 și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153 C)Religie și Știință / 162 PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A) SIMBOLIZAREA METAFIZICĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
morală, acest aspect nou, duce în schimb la pericolul confruntării cu o dificultate de înțelegere, care rămîne insurmontabilă atît timp cît psihologia nu a elaborat instrumentul traducerii: analizarea diferitelor instanțe psihice. b) Cele două faze ale politeismului 1)Prevalența semnificației agrare În virtutea faptului că soarele va simboliza întotdeauna mai clar supraconștiința umană, astfel încit soarele real va fi în cele din urmă înlocuit prin simbolul spiritului idealizat, prin simbolul "Spirit", epoca mitică se împarte în două perioade principale: politeism și monoteism
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
faze clar diferențiate (el puțin în privința culturilor care au influențat Occidentul) prin ciclurile miturilor prezente în Vechiul și în Noul Testament. În conformitate cu cele afirmate mai sus, este inevitabil să discernem și în perioada politeistă două faze, caracterizate prin diferențe considerabile. Sensul agrar al primei faze reprezintă mai curînd o alegorie. Semnificația etică a celei de a doua faze,care se referă la conflictele funcționării motivante intime, esle trăsătura cea mai caracteristică a simbolismului. Acest lucru justifică grija de a sublinia pe scurt
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
curînd o alegorie. Semnificația etică a celei de a doua faze,care se referă la conflictele funcționării motivante intime, esle trăsătura cea mai caracteristică a simbolismului. Acest lucru justifică grija de a sublinia pe scurt faptul istoric al transformării alegoriei agrare în simbolism etic. Divinitățile solare, centru și apogeu al miturilor păgîne, simbolizează într-o primă fază așa cum am afirmat deja binefacerile reale și sezoniere ale soarelui: fecundarea pămîntului; ele simbolizează într-o a doua fază, care pregătește monoteismul, binefacerile cotidiene
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sublimare-spiritualizare). Discernerea celor două faze ale politeismului este prea importantă ca să nu merite o ilustrare mai detaliată. Mitologia greacă, de exemplu, reușește să creeze un cult cu o înaltă semnificație simbolică: misterele din Eleusis. Cele două faze ale culturii păgîne agrare și etice se întrepătrund în acest context, dar ele pot fi totuși diferențiate. În centrul misterelor eleusine se află istoria mitică a răpirii Persephonei, fiica Demetrei, de către Hades. Demetra (pămîntul mamă) este divinitatea care veghează asupra fecundării terestre și sezoniere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
refularea și sublimarea ei. Iată ce relatează mitul: Hades, divinitatea infernului, o atrage pe Persephona în lăcașul lui subteran (subconștientul) în timp ce aceasta asculta cîntecul Sirenelor (simbol al exaltării imaginative). Pornind de la această semnificații dublă -bobul îngropat și dorința refulată -, imaginile agrare și psihologice se amalgamează ca să facă în final loc semnificației etice, sensul și obiectivul inițierii în aceste mistere. La intervenția lui Zeus (Soarele), Hades este constrîns să renunțe parțial la prada sa. Persephona (care reprezintă la nivelul mitului agrar bobul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imaginile agrare și psihologice se amalgamează ca să facă în final loc semnificației etice, sensul și obiectivul inițierii în aceste mistere. La intervenția lui Zeus (Soarele), Hades este constrîns să renunțe parțial la prada sa. Persephona (care reprezintă la nivelul mitului agrar bobul îngropat) părăsește timp de o jumătate de an locuința ei subterană: protejat de pămîntul-mamă și de soarele-tată, bobul devine spicul care le asigură oamenilor hrana pămîntească, satisfăcîndu-le astfel nevoia cea mai firească. Conform acestei semificații, cea mai primitivă care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de o jumătate de an locuința ei subterană: protejat de pămîntul-mamă și de soarele-tată, bobul devine spicul care le asigură oamenilor hrana pămîntească, satisfăcîndu-le astfel nevoia cea mai firească. Conform acestei semificații, cea mai primitivă care corespunde unei prime faze agrare mitul simbolizează binefacerile materiale și celebrează darurile pe care le primește omul de la pămîntul-mamă și de la soarele-tată. Dar nici un mit nu se mulțumește să simbolizeze materialitatea vieții, care conține de altfel într-un mod subiacent aspectul moral: recunoștința pentru satisfacerea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
găsește refugiu decît în templul lui Apollo, zeul armoniei (eliberarea sublimă). Pe frontonul templului era scris: "Cunoaște-te pe tine însuți" (defulează-ți culpa). Semnificația aceasta morală a misterelor este clar asumată într-o a doua fază (prima fiind sensul agrar). Misterele din Eleusis devin conform sensului lor cel mai profund și mai complet o veritabilă prefigurare păgînă a mitului monoteist și creștin, care, la rîndul lui va exprima conținutul comun al unei maniere mult mai profunde, mai ample și mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Fecundarea este simbolizată de ploaia de aur care cade din cer. Este vorba despre unul dintre cele mai vechi simbolisme: Uranus, spiritul-tată, o fecundează pe Geea, pămîntul-mamă, prin ntermediul ploii care cade din cer. Ca toate reprezentările antice cosmice sau agrare, fecundarea pămîntencei de către divinitatea spirit dobîndește în final o semnificație cu deschidere psihologică. În această accepție simbolic profundă, nașterea și faptele eroului Perseu, fiul lui Zeus și învingătorul Meduzei (vanitatea), sînt analogic comparabile cu nașterea lui Iisus, simbolicul "fiu al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Cel Veșnic (viziunea adevărului etern) și neîncetatele decăderi. Noul Testament demonstrează că în acest cadru al decadenței popoarelor și al culturii acestora, individul poate "renaște" la sensul vieții. Apariția monoteismului este determinată de un fapt accidental și exterior: progresul civilizațiilor. Semințiile agrare ale politeismului s-au transformat în popoare fondatoare ale unor regate puternice. Transformarea aceasta s-a operat mult timp înainte ca Israel să devină la rîndul lui regat, după ce poporul lui fusese ținut în sclavie în Egipt. Nu este imposibil
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale managementului” este universalitatea acestei 17 științe. Are loc permanent un transfer de concepte, principii, tehnici și instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management agrar, management în construcții, management bancar, financiar, al asigurărilor, educațional, etc., managementul afirmându-se în toate domeniile economice și sociale. Se conturează astfel multiple dimensiuni și, prin urmare, multe accepțiuni ale conceptului de management care, cel mai adesea, se completează unele
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. În noiembrie, la deschiderea Adunării, Cuza anunța în mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul vacanțelor parlamentare, decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei. Masele populare de la orașe și sate legau de obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mănunchi de cercetări..., p. 142-160. 61 Pompiliu Teodor, Alexandru Lapedatu-istoric al românilor, în Incursiune în istoriografia română a secolului XX, Fundația Culturală “Cele Trei Crișuri”, Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Oradea, 1995, p. 45-48. 62 Daniela Teodora Sechel, op.cit., p. 118. 23 Cuza, a problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]