4,090 matches
-
de laborator arată o creștere a numărului de leucocite (Între 10.000-20.000), tulburări În ritmul de coagulare a sângelui, viteză mare de sedimentare a hematiilor, creșterea urobilinogenului și a bilirubinei din urină, concomitent cu instalarea oliguriei, ca semn de agravare a bolii. Boala duce la complicații destul de grave cum ar fi: ciroză hepatică, hepatită cronică și abcese hepatice, flebite, peritonite generalizate sau Închistate, culminând cu septicemia. Durata afecțiunii cu dureri violente poate fi de 1-3 săptămâni. Tratamente naturiste *Decoct de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
după declanșarea crizelor, pacientul va fi internat, obligatoriu, În spital unde Îi vor fi aspirate secrețiile acide din stomac cu ajutorul unei sonde, introdusă prin esofag. În continuare se impune repaus În pat, Într-o Încăpere izolată. Datorită pericolelor posibile de agravare rapidă a bolii, va fi necesară o Îngrijire intensivă, cu supraveghere permanentă. Durerile violente vor fi calmate cu pungi de gheață pe epigastru și prin intermediul unor analgezice narcotice (meperidină). În fiecare seară se recomandă să se facă o baie ascendentă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de maldigestie și malabsorbție la nivelul peretelui intestinal iar pacientul slăbește repede, are o rezistență scăzută care se complică pe fondul lipsei acute de poftă de mâncare. Enterocolitele sunt inflamații ale mucoasei peretelui colonului, cu perioade de acalmie sau de agravare, succedate neregulat. Frecvent apar diverse infecții cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți (lambliază, teniază) care pătrund În organism prin intermediul apei contaminate, a alimentelor sau mâinilor murdare. Microorganismele sunt vehiculate de anumiți vectori (muște, gândaci, șobolani etc) Cauzele declanșării enterocolitelor sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
examinarea lichidului rezultat prin tubajul duodenal, după o instilare cu sulfat de magneziu. Datorită evoluției grave, se recomandă luarea unor măsuri imediate pentru a contracara tendința de extindere la alte persoane din familie sau din colectiv și pentru a evita agravarea bolii spre hepatită epidemică. Tratamentele naturiste Se urmărește creșterea rezistenței organismului față de boală și utilizarea plantelor cu acțiune antiseptică, vermifugă, antiinflamatoare, calmantă și antispasmodică. Va trebui să se mențină o funcționare normală a aparatului digestiv deoarece orice dereglare favorizează Înmulțirea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fructele se vor spăla cu mare atenție, sub jet de apă sau se vor opări la temperaturi care distrug chisturile. Mâinile bolnavilor și ale persoanelor din jur vor fi permanent spălate cu apă și săpun. Toate aceste măsuri urmăresc evitarea agravării bolii spre hepatită epidemică, cu toate complicațiile acesteia. Tratamentele curative cu medicamente de sinteză se fac cu Mepacrin, Metronidazol și Fasigyn. 2. ASCARIDIOZA Este o boală parazitară produsă prin infestarea cu un vierme din clasa nematozelor numit Ascaris lumbricoides sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Ajunse În intestin, larvele sunt eliberate de capsulă și se fixează pe mucoasa duodenului. În câteva zile se maturează iar femelele pătrund În vilozitățile intestinale unde depun numeroase larve care intră În circulația sanguină prin vasele limfatice și vena portă. Agravarea bolii Începe din momentul fixării În mușchii striați unde, timp de 4 săptămâni, se Închistează și eliberează toxine. Același ciclu Îl prezintă parazitul și În corpul animalului gazdă (porcul) care se infestează consumând cadavre de șobolani sau de carnivore sălbatice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
instrument de evaluare a progresiei bolii, fiind ușor de efectuat periodic. Diagnosticul de certitudine este anatomopatologic, prin analiza post mortem a țesutului cerebral. Examenul clinic și anamnestic conduc spre un diagnostic de probabilitate, diagnostic dificil din cauza debutului insidios și a agravării progresive. În scopul identificării precoce a bolii Alzheimer, cardiologul poate cere consult neurologic, geriatric și psihiatric. Diagnosticul diferențial se referă la excluderea altor cauze de tulburări cognitive: modificări de memorie legate de procesul de îmbătrânire; cauze reversibile de deficit intelectual
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
cauză de spitalizare a pacienților peste 65 de ani, iar mortalitatea intraspitalicească este în continuare nedorit de mare. Insuficiența cardiacă acută (ICA) reprezintă o condiție patologică caracterizată printr‑o instalare rapidă a semnelor și simptomelor sugestive de IC sau o agravare treptată sau rapidă a acestora. ICA presupune cel mai adesea internarea de urgență a pacienților, mortalitatea intraspitalicească fiind raportată între 5 i 15% (1). De cele mai multe ori IC apare la pacienții cu funcție sistolică prezervată, majoritatea având valori ridicate ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
pot fi utile pentru diagnosticul pozitiv. 27.3.1. Tablou clinic În ICA, tabloul clinic este dominat de semnele și simptomele sugestive de congestie pulmonară și sistemică. Astfel pacientul cu ICA se prezintă în general în departamentul de gardă pentru agravarea dispneei sau cu ortopnee asociată cu instalarea edemelor membrelor inferioare. La aceste manifestări se pot adăuga semne ale bolii de bază sau ale factorilor precipitanți (de exemplu, durere toracică sugestivă pentru angină pectorală, palpitații, valori crescute ale TA sau hipotensiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
mmHg (59). Teste de laborator Hemoleucograma - este utilă pentru evidențierea anemiei, care poate constitui un factor de prognostic nefavorabil la bolnavii cu ICA. Anemia este mai frecventă la bolnavi cu IC cronică agravată și se mai poate datora hemodiluției sau agravării disfuncției renale. Ionograma sanguină - arată de obicei hiponatremie moderată (< 135 mEq/l) la pacienții cu ICA. Rareori, mai ales în condițiile unei IC cronice acutizate, pentru care s -a indicat tratament diuretic, poate surveni o hiponatremie severă. Chiar în condițiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
hipotensiune arterială sau deteriorarea funcției renale;dispnee de repaus asociată sau nu cu scăderea saturației arteriale în oxigen sub 90%; ‒ aritmii cu semnificație hemodinamică, incluzând fibrilația atrială (FA) nou-instalată; ‒ asocierea unui SCA. Internarea trebuie avută în vedere în următoarele circumstanțe: agravarea congestiei chiar în absența dispneei; ‒ IC nou-diagnosticată;asocierea unor tulburări electrolitice semnificative;comorbidități semnificative: pneumonie, DZ decompensat, simptome sugestive pentru accident ischemic cerebral, chiar și tranzitor. La pacientul internat, se vor monitoriza semnele vitale, greutatea,aportul de lichide, diureza, semnele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
pneumonie, embolie pulmonară etc. Se acordă o atenție deosebită măsurării pota siului și a parametrilor de funcționalitate renală la pacienții aflați sub terapie diuretică sau la cei cu valori ale acestora anormale înainte de inițierea tratamentului. Studiile au evidențiat că o agravare a insuficienței renale în cursul tratamentului diuretic constituie un element de prognostic nefavorabil pentru ICA. Monitorizarea hemodinamică invazivă nu este reco mandată de rutină (nivel de evidență A) (3). Studiul ESCAPE (10) a arătat că tratamentul ghidat hemodinamic nu s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
i.v. (tabelul 27.4). Furosemidul produce la 15 minute de la administrarea i.v. venodilatație și induce diureză după aproximativ 30 de minute. Astfel se va produce scăderea congestiei pulmonare chiar înainte de apariția diurezei. Diureticele pot avea drept reacții adverse agravarea insuficienței renale, hipopotasemie, crampe musculare. Uneori în cursul tratamentului cu diuretice se înregistrează o deteriorare a funcției renale din cauza scăderii debitului cardiac și a presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu se ameliorează corespunzător sub tratamentul cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
17). Încă din 2001, AHA recomandă în ghiduri utilizarea neseritidului pentru tratamentul ICA. Doza recomandată este de 0,01 µg/kgc. În studiul VMAC (18) s-au evaluat comparativ efectele nitroglicerinei și neseretidului versus terapia standard la pacienții internați pentru agravarea fenomenelor de IC. Studiul a arătat că utilizarea neseritidului alături de terapia standard a determinat scăderea semnificativă a gradului dispneei și a presiunii blocate pulmonare la 3 ore de la administrare comparativ cu terapia standard utilizată singular. Reacțiile adverse ale utilizării neseritidului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
în special la pacienții cu tratament cronic anticoa gulant sau antiagregant plachetar;boli ale tiroidei: se apreciază că aproximativ 20% dintre pacienții cu ICA se află în tratament pentru disfuncție tiroidiană. În cazul pacienților aflați în tratament cu amio daronă, agravarea/apariția semnelor de insuficiență cardiacă poate sugera o hipertiroidie iatrogenă și trebuie investigați în acest sens;medicația non-cardiacă; ‒ medicatia antiaritmică;glitazone și pregabaliul determină edeme prin retenție hidrosalină. Antiinflamatoarele nesteroidiene produc retenție hidro-salină, alterarea funcției renale și diminuarea efectelor diureticelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
conducere și cresc riscul aritmiilor ventriculare. Tot prin favorizarea tulburărilor de ritm pot acționa și teofilina, bronhodilatatoarele betaagoniste. Evoluția pacienților cu insuficiență cardiacă acută Pacienții spitalizați pentru ICA de novo au o evoluție mai bună comparativ cu cei spitalizați pentru agravarea unei IC cronice. Elementele clinice care evaluează evoluția favorabilă sunt reducerea gradului de dispnee, dispariția edemelor, a turgescenței venelor jugulare și dispariția zgomotului de galop ventricular. La aceste elemente clinice se adaugă dispariția semnelor radiologice pulmonare ale stazei (edem interstițial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
mișcare a pacientului anterior externării (de preferat testul de mers 6 minute);educarea pacientului și a familiei asupra metodelor non-farmacologice: renunțarea la fumat, regimul alimentar hiposodat, autoevaluarea semnelor și simptomelor (de exemplu, edeme, cântărire zilnică), recunoașterea și evitarea factorilor de agravare non-cardiaci. Bolnavul trebuie să primească la externare un program de vizite medicale, inițial la 7-10 zile și ulterior conform necesităților. Pacientul trebuie să știe cât mai clar cui trebuie să se adreseze imediat ce starea sa clinică se înrăutățește. 27.6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
cu modificările AOR sau VR induse de efort (44). Răspunsul poate fi variabil, AOR poate avea modificări minore, poate scădea datorită rezervei contractile VS, în special a peretelui posterior (54), dar la aproxi - mativ 20-30% dintre pacienți crește și induce agravarea bruscă a Im și a presiunii în artera pulmonară. Comportamentul la efort poate astfel detașa subgrupul care va dezvolta dis - funcție VS postoperatorie (55,56). Aspectul capătă o semnificație particulară la vârstnici, la care indicația de tratament chirurgical este mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Im organice, trebuie ținut cont și de faptul că un istoric de lungă durată al bolii determină creșterea cu 5-7 ml/an a VR. Mecanismul este creșterea AOR prin inducerea de noi leziuni sau a dilatării de inel, care întreține agravarea Im (14). Evaluarea funcției sistolice a VS trebuie interpretată cu atenție, deoarece disfuncția poate coexista cu fracție de ejecție normală sau crescută. De aceea, o fracție de ejecție de 50 -60% semnifică disfuncție patentă, care trebuie suspectată dacă diametrul telesistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
să fie strict individualizată, întotdeauna de comun acord cu pacientul și familia, nu doar bazată pe evaluarea medicală (75). 23.4.1. Tratamentul medical Deși inițiat cu scopul prevenirii progresiei afecțiunii, este în realitate benefic doar pentru controlul episoadelor de agravare a insuficienței cardiace. Astfel de pacienți reprezintă categoria cu indicația fermă de corecție chirurgicală. Profilaxia endocarditei infecțioase este un deziderat valabil pe tot parcursul evoluției. Diureticele ameliorează manifestările de insuficiență cardiacă fără a influența evoluția pe termen lung. Vasodilatatoarele au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
această decizie este dificil de luat, cu atât mai mult în IC cronică, datorită numeroaselor scenarii clinice posibile, răspunsului imprevizibil la tratament și incidenței sporite a morții subite (12). Această atitudine este justificată de posibilitatea identificării unui factor precipitant al agravării IC cronice, precum și a rezultatului combinat al utilizării drogurilor inotrope, vasodilatatoare și diuretice în deter -minarea unei ameliorări. Există puține studii care înfățișează utilizarea unor indicatori obiectivi care să prezică starea terminală la pacienții cu IC cronică. Necesitatea prioritizării pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
preciza starea terminală iminentă în cazul unui pacient individual (12). Ca urmare, este necesară o abordare diferită. Cei care îngrijesc bolnavii cu IC terminală recunosc că acești pacienți au o calitate a vieții precară, cu spitalizări și consultații frecvente, din cauza agravării edemelor, dispneei sau înrăutățirii insuficienței renale progresive, în absența unei cauze iatrogene (12). Societatea Europeană de Cardiologie identifică trei etape ale evoluției IC cronice, în funcție de traiectoria bolii (16): faza tratamentului cronic al IC: de obicei adresat IC cronice clasa NYHA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
să fie cauzată de afecțiuni asociate, de medicație (de exemplu, tusea indusă de inhibitorii ACE) sau de IC cronică. Abordarea terapeutică a tusei se axează pe:intervenții farmacologice adresate cauzei de bază. Tusea productivă terminală poate fi o expresie a agravării IC și poate fi controlată prin administrare parenterală de diuretice de ansă;optimizarea tratamentului cardiologic;tratament simptomatic expectorant sau inhibitor al tusei, în funcție de tipul acesteia. Fatigabilitatea apare frecvent la pacientul terminal cu IC cronică și poate avea cauze multiple, cum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
tip durere, dispnee, greață, anxietate etc. Monitorizarea efectelor adverse ale medicației;asigurarea unui medic de contact în caz de nevoie. Medicul poate fi contactat dacă apar (20):creșterea bruscă în greutate > 1,5 kg;edeme importante și brusc instalate sau agravarea celor existente;oligurie;crampe musculare;dispnee acută;greață;simptome neuropsihice noi; decizia asupra locului de tratament în caz de urgență: dacă pacientul vrea sau nu să vină la spital, vrea sau nu să fie resuscitat în caz de stop cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
dar crește exponențial peste 65 de ani, intervalul 65-74 ani este de asemenea inclus în variabilele scorului CHA2DS2-VASc (22) și notat cu 1 punct pentru calculul riscului. FA crește de 3 ori riscul de IC și numărul de spitalizări pentru agravarea IC, dar și IC poate determina apariția și progresia FA, încheind un cerc vicios. Riscul este mai mare în IC cu funcție sistolică prezervată, situație mai frecvent întâlnită la femeile vârstnice. Relația între prevalența FA, IC și vârstă se păstrează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]