2,894 matches
-
asemenea În zona alterității, ca obiect al prejudecăților și al discriminării. În afara analizei și descrierii acestor reprezentări și atitudini, istoria mentalităților ne-a oferit și câteva Încercări de teoretizare a structurilor și mecanismelor alterității, privitoare la modalitățile de producere și agregare a acestor imagini sau la impactul lor social. Observațiile cu privire la structura imaginilor naționale, construite prin atribuirea unui set restrâns de trăsături etnice sau chiar a unei singure Însușiri, esențiale (proces tipic de categorizare prin stereotipuri, În sensul definițiilor din psihologia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de CO2 însoțită de scăderea valorii pH. Păstrarea la rece a laptelui pasteurizat are drept efect micșorarea dimensiunilor micelelor de cazeină, ceea ce determină creșterea duratei de coagulare și obținerea unui coagul moale. g) Omogenizarea laptelui. Conduce la creșterea gradului de agregare a particulelor de cazeină și prin urmare, scade timpul de coagulare a laptelui; de asemenea, contribuie la reducerea cantității de grăsime care trece în zer și îmbunătățește consumul specific. Omogenizarea laptelui împiedică și transudarea grăsimii din brânză pe timpul maturării, mai
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
stătătoare, majoritatea lucrărilor în domeniu adoptă următoarele faze tipice ale procedurii de modelare în logică fuzzy a controlului: - descrierea procesului; - alegerea variabilelor; - stabilirea mulțimilor fuzzy și a valorilor lingvistice asociate acestora; - întocmirea bazei de reguli; - stabilirea procedeelor de fuzificare, inferență, agregare și defuzificare; - eventual, descrierea mecanismelor de adaptare și a schemelor de învățare; - în final, sistemul de control fuzzy poate fi implementat sub formă cablată (hardware) în structuri dedicate sau sub formă de program (software). 4.1. Parametrii de fuzificare Deoarece
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Deoarece în literatura de specialitate există zeci de definiri pentru un același operator în logică fuzzy, în această etapă de proiectare este necesară alegerea operatorului de implicație care determină semnificația individuală a fiecărei reguli, și a metodei de raționament pentru agregarea regulilor (modelarea operatorul ’ȘI’ din premisa multiplă și a operatorului ’SAU’ dintre reguli). Tipul de raționament ales în problema de control studiată este cel de tip Mamdani (min-max), unul dintre cele mai populare întâlnite în literatură. De asemenea, din aceleași
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
care temperatura aerul scade cu înălțimea în cuprinsul troposferei, influențată direct de căldura radiată de suprafața terestră; atmosfera face să ardă, înainte de a atinge solul, aproape toate corpurile cerești care intră în ea. * Fenomene atmosferice Să ne amintim stările de agregare ale substanței: solid, lichid și gazos și schematic trecerea dintr-o stare de agregare în alta, cunoștințe ce ne vor folosi la înțelegerea fenomenelor atmosferice. Schema schimbării stărilor de agregare este reprezentată mai sus și observăm că schimbările spre dreapta
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de suprafața terestră; atmosfera face să ardă, înainte de a atinge solul, aproape toate corpurile cerești care intră în ea. * Fenomene atmosferice Să ne amintim stările de agregare ale substanței: solid, lichid și gazos și schematic trecerea dintr-o stare de agregare în alta, cunoștințe ce ne vor folosi la înțelegerea fenomenelor atmosferice. Schema schimbării stărilor de agregare este reprezentată mai sus și observăm că schimbările spre dreapta au loc cu absorbție de căldură, cele spre stânga cu cedare de căldură. Vaporizarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
intră în ea. * Fenomene atmosferice Să ne amintim stările de agregare ale substanței: solid, lichid și gazos și schematic trecerea dintr-o stare de agregare în alta, cunoștințe ce ne vor folosi la înțelegerea fenomenelor atmosferice. Schema schimbării stărilor de agregare este reprezentată mai sus și observăm că schimbările spre dreapta au loc cu absorbție de căldură, cele spre stânga cu cedare de căldură. Vaporizarea este trecerea unei substanțe din stare lichidă în stare de vapori și ea are loc la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sudică); zonele minimelor subpolare (la aproximativ 60ș latitudine nordică și sudică) și zonele maximelor polare (în regiunea polilor); În continuare aflăm formele în care se află apa în mediul înconjurător și în ce condiții ea trece dintr-o stare de agregare în alta. Să încercăm o definire a norilor ei sunt făcuți din apa evaporată a mărilor, râurilor și oceanelor (condensarea vaporilor de apă, în straturile superioare ale aerului). Când aerul cald și Soarele formează vaporii, aceștia se ridică, când trec
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de auto-asamblare spontană a componentelor. Creșterea fulgilor de zăpadă este un astfel de exemplu de auto-asamblare ce apare în mod natural. * Circuitul apei în natură În natură, apa se află într-o continuă mișcare și transformare, parcurgând toate stările de agregare ale unei substanțe. La căldura Soarelui, apa de la suprafața solului se evaporă, iar vaporii se ridică în aer formând norii. Aceștia fiind purtați de vânt, se transformă în stropi de apă (ploaia) sau fulgi de zăpadă (ninsoarea) și cad pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe pământ. În acest mod, apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în păraie, râuri, bălți, lacuri, mări sau pătrunde în scoarța terestră. Drumul închis pe care îl face apa în natură, trecând dintr-o stare de agregare la alta se numește circuitul apei în natură și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei. *Apa pe o planetă din afara Sistemului Solar A fost descoperită apă pentru prima dată în atmosfera unei planete indicând faptul ca ar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
între atomi neutri prin punere în comun de electroni, rezultând o densitate maximă a norului de legătură între cei doi atomi. Caracterizată prin rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a numeroși compuși în orice stare de agregare. Ea poate fi localizată între doi atomi dintr-o moleculă, sau delocalizată, adică policentrică (pe mai mulți atomi din moleculă). Covalența, spre deosebire de electrovalență, este o legătură adevărată. Atomii legați covalent, ocupă poziții fixe unii față de alții, formând la un loc
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electric intens care este capabil să atragă un alt atom încarcat negativ, formând legatura de hidrogen (Fig.I.8) Exemplul tipic pentru legatura de hidrogen este, dupa cum vom vedea, în cazul moleculelor de apa. Formarea punților de hidrogen explică agregările moleculare și joacă un rol esențial în stabilirea structurii spațiale a biopolimerilor. Energia de legatură a unei punți de hidrogen este circa 0,1 din valoarea energiei de legatură a celei covalente. Din acest motiv această legatură este foarte usor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
peste 100 de molecule; aceste domenii au însă o existență de scurtă durată, întrucât timpul de viață al unei punți de hidrogen este de Structura apei explică și caracteristicile diferite pe care aceasta le are în cele trei stări de agregare: 1. Apa solida: toți atomii de H sunt implicați în legături de H cu O moleculelor vecine. Se generează structuri hexagonale. La 0oC aproximativ 15% din legături sunt deja distruse. 2. Apa lichida: este un amestec de monomeri (molecule libere
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
altei substanțe se obține un sistem dispers, care poate fi omogen sau eterogen. Orice sistem dispers este alcătuit din minimum două componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
componente: mediul de dispersie și faza dispersată. Ambele componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
componente se pot găsi în una din cele trei stări de agregare (gaz, lichid, solid), particulele sistemului având diferite dimensiuni. Sistemele disperse se clasifică în principiu, după două criterii: ♦ după starea de agregare ♦ după mărimea particulelor dispersate. După starea de agregare a mediului de dispersie și a fazei dispersate se cunosc nouă categorii de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se numește solvent, iar celălat -în cantitate mai micăsolvat. Când ambii componenți apar (se găsesc) în proporții de același ordin de mărime, cantitate sau volum, distincția dintre solvent și solvat dispare. Când ambii componenți se găsesc în aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta în exces; când nu au aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta care nu-și schimbă starea de agregare. I.4.3. Clasificarea solvenților. Solvenții pot fi clasificați din mai multe puncte de vedere. Una
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se găsesc) în proporții de același ordin de mărime, cantitate sau volum, distincția dintre solvent și solvat dispare. Când ambii componenți se găsesc în aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta în exces; când nu au aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta care nu-și schimbă starea de agregare. I.4.3. Clasificarea solvenților. Solvenții pot fi clasificați din mai multe puncte de vedere. Una dintre clasificari ține seama de compoziția chimică a acestora. Din acest punct de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
volum, distincția dintre solvent și solvat dispare. Când ambii componenți se găsesc în aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta în exces; când nu au aceeași stare de agregare se consideră dizolvant, componenta care nu-și schimbă starea de agregare. I.4.3. Clasificarea solvenților. Solvenții pot fi clasificați din mai multe puncte de vedere. Una dintre clasificari ține seama de compoziția chimică a acestora. Din acest punct de vedere, solvenții se împart în două mari clase • anorganici: H2O, CS2
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sângelui, datorită acestor elemente, are valori diferite pentru diferite animale, funcție de constituție, de modul de viață. Vâscozitatea sângelui scade puternic la viteze mici de forfecare pentru animalele pentru care agregabilitatea este puternică și este aproape constantă pentru cele pentru care agregarea eritrocitară este nesemnificativă. S-a pus în evidență că agregabilitatea eritrocitară este puternică în cazul animalelor atletice: antilopă, leu cal și este aproape inexistentă la vacă și la oaie. In ultimul deceniu s-a propus experimentarea comportătii vâscozității sângelui în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de fosforescență. Absorbind lumina în starea T clorofila poate trece și în starea de triplet excitat T*. Există și ipoteza că plantele superioare posedă specii diferite de clorofilă (cel putin 4 specii). Există modele care, pe baza studiului spectrelor, presupun agregarea clorofilelor: agregarea clorofilelor în complexele proteice sau a clorofilelor prin interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Absorbind lumina în starea T clorofila poate trece și în starea de triplet excitat T*. Există și ipoteza că plantele superioare posedă specii diferite de clorofilă (cel putin 4 specii). Există modele care, pe baza studiului spectrelor, presupun agregarea clorofilelor: agregarea clorofilelor în complexele proteice sau a clorofilelor prin interacție cu lipidele. Spectrul total al pigmenților fotosintetici obținut de noi într-un extract acetonic pentru frunzele de tomate este dat în Fig.III.7 fotosintetici pentru extractul acetonic din frunzele de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
17 o structură fractalică ce se obține Sita Serpinski ite multifractali (Fig. VI.14). Multifractali de regulați ca și fulgul lui Koch sau cei t construite numeroase structuri fractalice, u propus. ctalul construit de Mandelbrot iar în Fig în cazul agregării particulelor (DLA). Un alt exemplu de structură fractalică este Nautilus VI.7.2. Dimensiunea fractală Cea mai importantă caracteristică a fractalului este dimensiunea Hausdorff. Această mărime a fost introdusă în anul 1919 de Felix Hausdorf și este definită ca: unde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
geometriei spațiului Euclidian. In tabelul VI.2 prezentăm o comparație între variabilele spațiului Euclidian și cele care caracterizează sistemele biologice. Și noi ne-am ocupat de analiza fractală sugerând că structuri de fractali pot fi puse în evidență în cazul agregarii eritrocitelor pentru om și unele animale. Pentru calculul dimensiunii fractale noi am folosit programul HarFA (Harmonic Fractal Analysis) care este o formă modificată a metodei Box-Counting. Aspectele descrise mai sus sunt independente de dinamica particulară și astfel de modele pot
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a dezvoltat prin studiul proceselor reversibile, deoarece astfel de procese pot fi descrise matematic prin calcul diferențial și integral. Teoria proceselor ireversibile s-a dezvoltat mai târziu și face, în general, obiectul fenomenelor de transfer. 9 1.1. Stări de agregare Substanțele chimice pot exista în patru stări de agregare: solidă, lichidă, gazoasă și plasmă. Aceste stări de agregare pot fi tratate: 1) din punct de vedere fenomenologic se urmăresc doar proprietățile fizico-chimice accesibile măsurării directe, pentru a stabili relațiile existente
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]