5,707 matches
-
față de copil, dublat de capacitatea de a prevedea reacțiile și stările interne ale copilului, apărute atunci când iau o măsură educativă. Exigențele exagerate, manifestate de unii părinți față de copiii lor, favorizează eșecurile școlare, provoacă „intoxicații intelectuale”, generatoare de irascibilitate și chiar agresivitate în raport cu sarcinile școlare. Defectele copilului nu reprezintă altceva Ă precizează A. Berge Ă decât partea vizibilă a unui conflict profund dintre părinte și copil: „Un defect nu este o imperfecțiune esențială a ființei, ci un mod deosebit și aberant de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar și altele de o agresivitate ieșită din comun. Așadar, exceptând cazurile de patologie mentală, dispozițiile agresive depind în mod esențial de exemplul celor din jur și de mentalități, influențe de natură educativă. Copiii obraznici, ostili, bătăuși provin mai totdeauna din familii unde părinții sunt mereu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creșterii inteligenței, al înfiripării de idealuri la ființele doritoare să cunoască și să stăpânească lumea. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce noi trebuințe, dorințe au apărut în ultimele două secole datorită progresului civilizației? 2. Ce condiții ar favoriza diminuarea agresivității într-o societate umană? 3. Cum contribuie școala la ridicarea nivelului de aspirație al copiilor? 4. Cunoscând fenomenul transferului afectiv, care dintre formele de motivare ale elevului are efectele cele mai puțin pozitive? 5. De ce sentimentele sunt considerate forme principale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare, evitând pe cât posibil activitățile de grup. Mai mult chiar, va da frâu liber imaginației, considerând că nu este dorit de colegi sau că nu este iubit nici măcar de către membrii familiei sale. Drept urmare, crizele de plâns, episoadele de agitație și agresivitate verbală vor fi tot mai frecvente. Dar mai ales tendința de izolare este foarte periculoasă pentru un astfel de elev, deoarece ea îl pune într-o situație tot mai accentuată de deficit informațional, în raport cu ceilalți colegi ai săi. b. Dintre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor și elevi. Dimpotrivă, provocarea unei atmosfere de neîncredere și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea unor metode care să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la nivel manifest cererilor celui care deține puterea, dar în plan privat nu acceptă ordinul. Ca atare, pentru menținerea influenței este necesară o supraveghere permanentă. Există numeroase cercetări care demonstrează că exercitarea puterii coercitive de către profesor, oferind un model de agresivitate, conduce numai la corectarea temporară a conduitei elevului pedepsit și la deteriorarea atmosferei din clasă. Comportamentul profesorului punitiv se constituie într-un blocaj extern foarte serios al învățării. Neajunsul principal nu este numai eșecul recuperării deviantului, ci inducerea unor atitudini
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
soluție, după ce toate celelalte fuseseră epuizate, inclusiv măsurile educative, căutarea unui remediu medical pentru patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de filosoful german
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sigură față de orice și oricine ar putea compromite valoarea sau viitorul națiunii”. Chiar dacă afirmația ar putea fi interpretată drept un Îndemn la segregarea grupurilor etichetate ca indezirabile etnic sau biologic, mesajul era, cu siguranță, unul foarte difuz, lipsit total de agresivitatea ideilor promovate de Partidul Național-Creștin condus de Goga-Cuza sau de cele conținute În viziunea statului etnocratic susținută de Crainic. De-a lungul deceniului următor, Moldovan a reiterat nevoia de reorientare a priorităților statului către protejarea capitalului biologic, dar a redus
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aproape exclusiv perfecționării mijloacelor de trai și unui egoism al fericirii individuale: „Nu există decît o cale către adevărata măreție umană: calea suferinței... Cinste celui care a trecut prin viață ajutîndu-i mereu pe alții, fără să cunoască frica, și căruia agresivitatea și resentimentele i-au rămas străine. Asta e materia din care sînt plămădiți marii lideri morali.” (idem). * „Tot ce se Întîmplă fiecăruia, folosește Întregului.” (Marc Aureliu) Pentru că atît reușitele, cît și eșecurile se constituie În experiențe individuale de viață, care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului, rezultatul resimțit diferit de către fiecare dintre părți). Negociatorul poate adopta în procesul de n. o serie de atitudini ce pot fi plasate pe un continuum: de la pasivitate, la cooperare, rationalitate, chiar la dominație, agresivitate, ostilitate. Se întâmplă câteodată în n., ca una dintre părți să joace după reguli necurate, folosind tehnici de intimidare, hărțuire (ultimatumul, schimbarea negociatorului, evitarea partenerului, escaladarea, învinovățirea) sau tehnici imorale (oferte false, mituire, neglijență intenționată, minciuni). Un negociator trebuie să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
realiștii defensivi arată că încheierea de alianțe sau înarmarea, în scopul atingerii obiectivelor de securitate ale statului, pot conduce la o diminuare a securității, prin aceea că un potențial rival ar putea judeca greșit intențiile statului respectiv, suspectându-l de agresivitate. Realiștii defensivi accentuează importanța „modificatorilor structurali”, care se referă la distribuții relative ale capacităților la nivel de sistem, care să permită statelor să îndeplinească anumite strategii diplomatice sau militare. Un exemplu important în acest sens îl reprezintă așa-numita „balanță
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante între marile perspective. Pentru realiști, războiul este inevitabil, cauzat fiind de agresivitatea naturală a statelor. Tradiția liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor instituții specifice. Din punct de vedere marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru valorile pe care le promovează. Gradul de amenințare pe care un stat îl are în sistem reprezintă o sumă de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales sub aspectul proximității) și percepția altor actori din sistem asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
domeniu s-au axat pe studiul naturii umane, în încercarea de a explica latura agresivă a acesteia și a face legătura cu conflicte internaționale (Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de lucrări cu privire la instincte, comportamentul animalelor și agresivitate în societate realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: este aceasta rezultatul învățării/educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de lucrări cu privire la instincte, comportamentul animalelor și agresivitate în societate realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: este aceasta rezultatul învățării/educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-a observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cercetătorii s-au angajat într-o dezbatere aprinsă cu privire la natura agresivității umane: este aceasta rezultatul învățării/educației sau este un instinct moștenit genetic? În acest sens, s-a observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să „modelăm” persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
observat: Dacă agresivitatea umană este rezultatul procesului de învățare, atunci s-a presupus că prin intermediul educației și al altor procese de socializare vom fi capabili să „modelăm” persoane care vor fi mai puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate (Schellenberg, 1985, p. 144). În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate (Schellenberg, 1985, p. 144). În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și că, prin urmare, violența este o realitate socială, au încercat să explice cauzele conflictelor internaționale (Freud, 1985, pp. 158-163). Astfel, potrivit acestora, societatea acumulează un volum de energii destructive, care dacă nu sunt direcționate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la impactul distructiv asupra comunităților, datorat fenomenelor explozive legate de creșterea marginalizării sociale, sărăciei severe, erodării valorilor morale ale familiei, violenței domestice și celei din instituții, fragilității stării de sănătate fizică și mentală a persoanei, riscurilor sociale și calamităților naturale, agresivității și terorismului, conflictelor și adicțiilor de tot felul etc. Aceste procese au condus la regândirea formelor de suport și reintegrare socială a celor în dificultate, aducând schimbări majore în modelele de protecție și asistență socială. Aceste modificări se discută tot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
știri violente în weekend) și 22 de procente (ponderea duratei știrilor violente în cursul săptămânii). În compararea televiziunii publice cu cele private se impune o precizare: în timp ce în știrile violente din jurnalele televiziunilor private prevalează scenele de violență și de agresivitate excesivă, cum sunt omuciderile și violurile sau cele semnificate în categoria „fapte diverse” (violență excentrică, individual-maladivă), în jurnalele de la TVR 1 ocupă un loc important violențele sociale, catastrofele naturale - numeroase în vara anului 2004 - și măsurile de recuperare și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
probleme de natură financiară, de transport repetat la clinică, de imposibilitatea luării unor zile libere pentru a avea grijă de copil și a-l însoți. Vârsta copilului infectat este extrem de importantă. Manifestările comportamentale și deseori faciesul trădează disconfort, depresie, hiperactivitate, agresivitate sau comportament obsesiv. Acesta se teme de izolare, de excluderea din școală, de refuzul de a fi tratat de stomatologi, de abandon. O bună comunicare între copil și consilier diminuează problemele și îi creează siguranță. În cele mai multe dintre cazuri, copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
grupului și nu vor risca a pierde stima grupului producând mai mult decât acesta se așteaptă. intensificarea presiunii spre conformitate Grupurile unite, atractive și bine coordonate dețin informațiile, recompensele și pedepsele necesare pentru a induce conformitatea printre membri. ostilitate și agresivitate față de cei care nu sunt membri ai grupului Aceste atitudini sunt susținute de impresii negative și sunt însoțite de tendința de a subevalua competențele și eficiența celor care nu fac parte din grup. 13.6. Conflictul în grupul de lucru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiind asociate acestuia au fost propuse în scopul selecției. Subliniind inconsistența demonstrată a abordării trăsăturilor în domeniul conducerii, Spector (2000) citează un studiu bazat pe metaanaliză (Lord, de Vader și Alliger, 1986) care a verificat existența unei legături între inteligență, agresivitate, fermitate, dominare și emergența liderului. Abordarea trăsăturilor de personalitate (teoria trăsăturilor) susține utilizarea testelor și a interviurilor în selecția managerilor, urmărindu-se gradul de potrivire a calităților și abilităților aplicantului cu poziția vizată. Teoria trăsăturilor ca predictori și garanți ai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
agonal. Asta înseamnă că au ridicat competiția lor la treapta cea mai de sus, la care lupta e un act de civilizație și la care frumusețea acestui act e cu atât mai puțin gratuită, cu cât e mai pură. Când agresivitatea primară și lovitura pe la spate au fost întâia oară, din nefericire, nu înlocuite (o, nu! cât de mult vedem că nu!), dar măcar puse în cumpănă de niște norme egalitare și onorabile ale adversității, când lupta, fie ea „pe viață
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]