2,337 matches
-
Grigori Moraru Toader a lui Vasăle Cosovanu Vasăle Mihăliac Gheorghe Cozmeiu 7 slugi boerești fără biru 5 a dumis(ale) stol(ni)ces(ei) Marie Holban Iacobu Ungurianu Vasăle Atasăi Antonu Atasăi Neculaiu sin Stavarachi Ioanu Pădurar 2 a dumis(ale) Vasăli Hrisoverghi Toma lui Iorgu Vasăle Cheptenaru 1 preot, anumi Ioanu 2 dascăli, anumi Ioan și Ștefan 1 jid(o)v orândar, anumi Davidu. D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 5 / 1820 , f. 137v-138. 1831 Satul Frenciugii, moșia dumis
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vasăli Hrisoverghi Toma lui Iorgu Vasăle Cheptenaru 1 preot, anumi Ioanu 2 dascăli, anumi Ioan și Ștefan 1 jid(o)v orândar, anumi Davidu. D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 5 / 1820 , f. 137v-138. 1831 Satul Frenciugii, moșia dumis(ale) hătmănesăi Smaranda Rosăt. Preotul Gheorghii săn dascălu(l) Teodor Cărari - la bisărica satului cu hram(ul) Sfintei Troiți. Ștefan săn Gheorghii Rusul dascăl tot la această bisărică. Gheorghii Burlacu ponomartot la această bisărică. Gheorghii Cozmeiu Stăvărachi Tăplău Vasăle Cosovanul Toad
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
excomunicarea... Mai ales că papa Urban nu-l iubea prea mult... Din când În când, Preasfinția sa băga capul pe ușă și Întreba ce se mai aude. Iar noi, camerista, bătrâ nul slujitor și cu mine, care așteptam În odaia ală turată, dădeam Îngrijorați din cap... Așa a trecut parte din noapte. Spre ziuă s-a născut pruncul, un băiețel dolofan și puternic, care a țipat cu putere de cum a văzut lumina lumii. La do rința mamei lui, care a rostit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
completul s-a uitat la listele negre și a amânat decizia după turul doi al alegerilor prezidențiale. Imparțiali, ca tot românul ! După turul doi al alegerilor prezidențiale, am venit din nou și atunci completul a respins solicitarea de ordonanță prezidenți‑ ală. Adică ei trebuiau să hotărască pe undeva pe la mij‑ locul lui ianuarie dacă eu pot să tipăresc și să difuzez, ceea ce deja făcusem prin 20 noiembrie. Dar au scris o motivație superbă, pe care o păstrez și azi. Motivația a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere”, „pe loc plesni de frică așa în cât nu se alesă șteamătă de el” (Vidra de sus - Alba). Mezinul dintre 101 frați („ala o fost năzdrăvan”) știe unde se află 101 surori de măritat: „la mama Mămonului/ în fundu Sodomului”. Mama zmeoaică are aici o ipostază creștină, mamon fiind un arhaism regional pentru diavol, ori căpetenia acestora. Tocmai fiica ei cea mică, ținută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Descrierea, luxuriantă în sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un heliodrom, așa și apoi veneau în Nicolina. Fac o ședință de aia super și adună toți șefii de secții. Ei deja erau informați. Erau toți de la partid, aici, toți, ne adună într-o secție și în loc să se ia de ala, se ia de mine. Era unu’ cu păr alb, parcă, nu mai știu cum îi spune: „- Cine-i tovarășu’ șef de secție de la Utilaj-Construcții ?” Mă ridic în picioare, zic: „- Eu, Budacea Ștefan. ” „- To’arășu inginer, da’ de ce oamenii dumneavoastră n-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
eram la plutonu’ de execuție, lângă perete, în halat, ăla spune: „- To’arășul Ministru, ia, întrebați-l pe tovarășu’ Budacea, că noi stăm aici de zece minute și el tot spune nu, nu, nu, nu și nu !” [râde] Și ministru' ala al dracului: „- Pe mine mă-ntrebați să-l întreb ?! Eu am în mapă aprobarea de la Cabinetul 2... El este director la Nicolina... Dacă nu vrea, eu mă-ntorc cu dosaru’-napoi și-l duc la Cabinetul 2 și dumneavoastră răspundeți
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în citirea unui peisaj cultural". Și astfel se ajunge la necesitatea unei "istorii a eminescologiei" care să releve "conștiința de sine a acestui domeniu de cercetare". O istorie literară care să se axeze pe o "viziune", ca o hartă ide ală ce ar reprezenta "nu altceva decât acea proiecție ideală a imaginii de sine a unei comunități în planul arhitecturii imaginarului colectiv, ea însăși fiind furnizoare a unui tip de legitimitate distinctă". Un astfel de ghid de lectură oferă Iulian Costache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fie ea și psihanalitică. Nimic de spus, cartea dr. C. Vlad este interesantă și din multe puncte de vedere utilă. Autorul izbutește să demonstreze, de pildă, mecanismele bolii psihice a lui Eminescu, cauzele ei și parte însemnată din atitudinea soci[...]ală a scriitorului. Dar păcătuiește îngrozitor nefăcând nici o clipă pasul către o interpetare filosofică, estetică a operei acestuia. Pentru domnia sa, toate scrierile lui Eminescu nu sunt altceva decât produse ale unui pacient schizofren, cu obsesiile, cu fixațiile, cu angoasele lui, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vameși români. Deși era vară, vameșii purtau mantale lungi și largi. Răscolind prin bagajele noastre întrebau: „ce e asta?” Ziceam eu „cafea solubilă”. La care vameșul zicea cu profesionalitate „Aha” și obiectul dispărea subit într-unul din numeroasele buzunare interioare ala mantalei sale „de serviciu”. Am încercat să mi asigur o relație la vamă, având în vedere mulțimea de „cadouri” preluate de ei de la mine. L-am întrebat: „Domnule Ionescu, la viitoarea mea intrare în țară, pot să vă dau în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acest fost ziarist și redactor al comunicatelor de război franceze judeca oamenii și Împre jurările pline de neliniști și de Îndoieli din sânul Marelui Cartier General Francez În clipele cele mai hotărâtoare pentru destinele Franței. Carte esențială și totdeauna actu ală, păstrată și azi În rafturile mele și În care cititorul asistă, cu nimicnicia noastră omenească, la compu ne rea și descom punerea acelor elemente disparate, subtile, impon derabile și neprevăzute care conduc pe oameni Înspre victorie sau Înfrângere, de-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut astfel un real serviciu de infor mare a publicului nostru cititor hrănit pe acea vreme cu produse autoh tone sămănătoriste, poporaniste sau ale ofici nei dogmatismului universitar, iar Nae Davidescu, poetul, pe atunci, al „panterelor morfinate“, a stat permanent ală turi de secretarul de redac ție În această campanie literară a ferestrelor deschise larg, cola borarea lui, În acest sens re dac țional, abia dând la iveală ne lip situl său venin, distilat și strecurat printre rânduri și fără consecințe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cipici, cu „melonul“ peste urechi și tăiat În două, ca două mici fese de tânăr imberb, cu țuica sau vermutul prost dinainte, gârbov de anii lui cei mulți, dar și de păcatele lui Încă mai multe, de vechi pederast; iar ală turea, cu figura lui socratică și țeasta de căldare veche ca a lui Verlaine, așteptând și primind „cinstea“ orișicui, iată-l și pe fostul consilier de la Casație, pomenit și În altă parte, conu Alecu M., alt octogenar arhipederast și corupător
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu totul altă poveste. Copil nerăsfățat de Împrejurări, ajunsese om numai printr-o luptă grea cu amărăciunile vieții și particularitatea culturei sale și-o căpătase nu atât În cadrele rigide și reci ale școalelor noastre publice, cât mai ales pe ală turi. Nu cartea Îl formase, ci Întâmplările propriei sale vieți... Era pentru mine fenomenul cel mai interesant al cercului. ...Era administratorul Studiilor Filozofice și secretarul Noii Reviste Române... Se aprindea, striga, se supăra și citea lungi manifeste, adevărate progra me
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
încercat să-ți ofer și această circum stanță atenuantă. Dar ea se potrivește mai degrabă unui C. și nu schimbă lucrurile în ceea ce te privește. Căci tu nu te aflai în fața profesorului, părintelui ori a domnului serios, ci te aflai ală turi de prietenul tău care suferea (cuvântul este prea tare, dar nu găsesc altul mai potri vit) din pricina unei situații care pe tine te făcea să râzi. Din acea clipă impulsul meu a fost să plec pur și simplu. Nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la viață ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Sub arșița nemiloasă a soarelui și în bătaia vântului și a curenților aerieni, turbionari și de care or mai fi fost, stăteau acolo răbdând cu încăpățânare și îndârjire condițiile deosebit de riscante ala unei călătorii pentru care nimeni nu i-ar fi putut invidia. Aburii locomotivei își manifestau "iubirea" față de temerarii călători printr-o îmbrățișare umedă, care până la contactul cu obrazul și corpul lor devenea rece ca jetul unui duș. Apoi, fochistul, jăruind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care au fost puși pe marginea șanțului, lângă cimitir. În partea cătră drum a fost grădina de pomărit când am fost noi copii de școală, dar nu a rentat. Munciam copiii de giaba la altoi, nu le mergea în pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le vindea în fiecare primăvară altoite cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tuns chilug. Stătea în bancă în spatele lui și uneori se uita în timpul orelor în revista Femeia, la „Modă“. La gagici, după cum spunea el. (Lui Dănuț lucrul acesta i se părea ca la țară. Văzuse și el reviste de modă, de-ale maică-sii, dar din cele străine, nu din astea proaste și unde nu se arată nimic. În celelalte, în schimb, aveai la ce să te uiți, iar Dănuț se retrăgea cu ele în camera lui, le deschidea „la sutiene“ și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
l-a vîndut nu m-a făcut însă să mă îndrăgostesc de ea. De curînd, am primit un e-mail de la Denisa, care m-a găsit cu ajutorul site-ului colegi.ro. Subiect: nostalgii... Hi! ma bucur sa ne gasim din nou ala turi... cum candva sedeam in aceeasi banca, citind in pauze cu jind bio grafia lui Ceausescu :)) iti mai aduci aminte? a Va F, cu Chera diri ginte. Camaraderia noastra de... banca mi-a lasat frumoase amintiri si m-a urmarit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la oricare din filmele dansului. adica, la intolerance am rezistat fix o ora, la broken blossoms fix jumatate de ora, ceea ce dovedeste ca, la griffith, marimea chiar nu conteaza ! conteza ca nu pot, orice-ai face, sa trec peste story-telling-ul ala primitiv, cu interventiile naratorului care sa ne explice ce se-ntampla pe scena (in caz ca esti prea distrus ca sa-ti dai seama singur), jocul actoricesc comic, naivitatile regizorale etc. sunt gata sa fiu omorat in bataie (de ALS, eventual
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Const.Smaranda Gavriliță V.Ciprian Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,253. Gheorghiu D.Eva Grecu V.Mădălina Harbuz Șt.MirelaDenta Isac E.Laura-Isabela Lazu M.Eugen Munteanu N.Cătălina Musteața I.Florentina Oprea Ghi.Amalia Plăcintă Vi.Ala Popa P.Nastasia Prodan M.Ana Sălăvăstru Ghe.Vlad Șușnea A.GianinaDiana Zelincu V.Ciprian Registru matricol 235,vol.II;Costin Clit,op.cit.,253. Bejan C.Mihaela Zota M.Dan-Adrian Nica L.Bogdan Pisaltu Const.Maria Agighoaei V.Ciprian Andrușcă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cenaclu literar unde erau audiate atât producțiile originale ale românilor aflați peste hotare, cât și ale altor protogoniști (sic!) ai cerințelor supra realiste. Este notoriu faptul că sub egida acestor întruniri cu carac ter literar MONIQUE LOVINESCU și soțul său, ală turi de ceilalți acoliți, au desfășurat o intensă activitate de spionaj - activitate pe (sic!) care însă ECATERINA BĂLĂCIOIU neagă că ar fi avut cunoști[n]ță. Atât prin poștă cât și prin persoanele care beneficiau de imunitate diplomatică ca membri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pândind. Noi luam cafeaua. Când am terminat noi, Zeișan mâncase și ea toată druga de porumb. Când îl întrebăm pe Muedin ce face Zeișan, spune cu pronunția lui indescriptibilă: „Zeișan? Când nu pălânge, mănâncă și când nu mănâncă, pălânge. Da’ala copil e mult norocos; de când a venit ea, merge bine la noi“. Am întrerupt scrisoarea; m’am dat jos la masă, la Delureanu. Muzicantul acela unic la un moment dat a cântat un cântec învățat de tine; prezența ta neprezentă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
plecat de acasă? * Dar când a ajuns la baltă, ce a observat? * A reușit Ionuț să prindă vreun pește? De ce? * Ce a visat băiatul? * Ce dorință ar fi vrut Ionuț să-i îndeplinească peștișorul? 2) Alcăruiește propoziții cu sensurile diferite ala cuvântului “somn”. 3) Scrie trei propoziții în care să descrii un pește. 4) Folosește litera “m” și formează cuvinte cu fiecare din literele următoare : a, e, i ,o, u. Din literele date și silabele formate, compune cât mai multe cuvinte
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]