119,673 matches
-
tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică astăzi, același segment calitativ al publicului poate găsi satisfacții estetice și intelectuale în lectura revistei, foarte bine aleasă spre reeditare de către Mihaela Constantinescu-Podocea și Nicolae Florescu. Cincizeci de ani nu au făcut-o să pălească iremediabil, decât în mică măsură, căci orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
regizorul Purcărete centrul de greutate și ludicul spectacolului. Povestea cu travestiul și confuzia între sexe, între frații care-și împrumută identitățile trece într-un plan secund. Întotdeauna am simțit și eu că nu aici merită să pedaleze cel care își alege acest text. Analizînd de nenumărate ori, mi s-a părut că există un truc, o capcană întinsă de Shakespeare, în care, de cele mai multe ori se pică. Cum, iarăși, istoria cu Orsino își găsește cea mai plauzibilă soluție în spectacolul lui
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
de pripas, Zilberstein, pentru campania din 2004. Deocamdată Alianța PNL-PD nu a oficializat vreo legătură peste graniță, dar se zvonește, însă fără confirmări, că și Traian Băsescu l-ar vrea pe Dick Morris și că PNL ar putea să se aleagă și el cu un consultant politic de peste Ocean. Nu ar fi nimic rău dacă de la toate aceste detașamente de strategi și sfătuitori partidele românești ar deprinde bunele maniere politice din Vest.” După părerea editorialistului, partidele autohtone recurg la consultanții străini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
dintre text și viața, alternând metaforă drumului, a călătoriei cu cea a casei și izbutind, în acest sens, un mic și foarte frumos poem aproape suprarealist: „Întinzi o pânză/ o prinzi în cuie pe râma înaltă/ dar înainte de a-ți alege/ pensula cu păr de cal/ deschizi fereastră/ prin ea năvălește că un celt/ vântul/ și izbește cu furie pânză/ care se umflă se umflă se umflă/ până când casă se urnește din loc/ și despica în două pământul”. (un posibil tablou
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
noutățile editoriale. Ștefan Borbély nu investește mai puțină energie în critica de întâmpinare și își joacă fiecare ipostază scripturală cu maximă seriozitate. Informat în detaliu și sensibil la nuanțe, criticul se instalează cu ușurință în textele cărților pe care le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
Desi Harun al Rashid nu a fost ales, spre deosebire de califii precedenți, acesta se îmbracă în cerșetor și cutreera incognito străzile Bagdadului ca să afle ce gândesc supușii. O mie patru sute de ani mai tarziu, în Germania de Vest fiind, am fost surprins să aud mai mulți din vechea gardă
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
de această indiferență, si aceasta o costă: prin oamenii săi, presedintele Emil Constantinescu s-a izolat de cei care l-au sprijinit atunci când era doar candidat sfarsindu-si cariera politică în mod jalnic, iar președintele Traian Băsescu, după ce a fost ales și apoi reconfirmat cu entuziasm, și-a îndepărtat intr'atat încât după ce a încercat să se bizue pe PRM-ul pe care l-a criticat intens, astăzi și-a alăturat partidul PSDului.. Supt Emil Constantinescu. Sperând că s-a ivit
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
într-o scrisoare publicată și în Curierul Românesc, martie 1997, am invitat, indiferent de rezultatul alegerilor, întreaga familie a lui E. Constantinescu la vila mea de la Key Largo, plătind desigur costurile. Întâmplarea a făcut ca un an mai tarziu, fiind ales în prezidiul conferinței internaționale “România și românii în știință contemporană” din Brașov, să stau la doar două scaune distanță de președinte, fără însă ca acesta să-și dea încuviințarea să-i vorbesc măcar câteva cuvinte. Ceva mai tarziu, tot în
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
sperăm într-o cooperare culturală. Deoarece nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând că am ales o cale greșită, m-am adresat “Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni”, care mi-a trimis spre contactare cartea de vizită a Eugeniei Păscu. În ciuda eforturilor, nu am primit vreodată un răspuns. Aflând că se va adresa din nou românilor
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
există: neglijarea interesului omului de rand în favoarea principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la putere nu are voie să satisfacă dorințe ne-la-locul lor sau să discrimineze în favoarea unuia care l-a ales. Din păcate aceasta se aplică selectiv, compensațiile pentru sprijinul acordat aplicandu-se doar celor “grași”(bigwigs, cronies). Oricare ar fi situația, solicitantului ar trebui însă să i se dea un răspuns, măcar printr-un secretar de categoria III. Pe vremuri
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
între comportarea politicianului înainte de alegeri, cănd promite fiecăruia marea și sarea, și cea de mai tarziu, când, ales fiind, ignoră cele promise, a devenit mai degrabă regulă decât excepția. Fără îndoială că legătura dintre alegător și cel care a fost ales nu se mai poate astăzi că pe vremuri: că intermediari au apărut partidele, mediatoare instituționalizate între societatea civilă și factorii de decizie. Prin intermediul acestora, membrii și suporterii ar trebui să-și aibă reprezentarea în parlament și guvern și să-și
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
închipui câtă importantă I se dă unui alegător mai tanar sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l transformi în animal: să sperăm că votul uninominal inaugurat anul trecut îi va face pe cei ce speră să fie aleși, si mai ales realeși, mult mai atenți cu ceea ce dorește alegătorul!
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
căutarea soțului ei. Dar această problemă a contextului este valabilă și pentru literatura poloneză, și pentru literatura cehă. Să luăm un alt exemplu, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu, care tratează un subiect universal, omul pus în fața unei dileme, pus să aleagă între loialitatea lui față de un stat și loialitatea lui ca membru al unei etnii cu care statul căruia îi aparține se află în război. Este un subiect care a găsit, cred, ecou, și a fost receptat bine de către publicul anglo-american
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
național? - Mai întîi cîteva precizări. Prin 1990, ministrul Justiției, Mircea Ionescu-Quintus (CNSAS a dovedit cu probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice». De la început greșeala se ascundea în formulare și în ipocrizia promisiunii. Nu se poate face un proces al comunismului care a fost o ideologie marxist-totalitară. Se poate
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
am trimis scrisoarea în mod pur personal, pe cel mai firesc traseu și (în umila mea ipostază de “simplă persoană cu identitate civilă”) de la o adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund și eu pe calea aleasă de dânsul și, totodată, să vă pun pe dumneavoastră în situația de a-mi acorda dreptul la replică. Neașteptată (mai degrabă decât incomodă) este atenția, de care nu am nevoie, dar pe care mi-o acordă. După ce declară țâfnos ca
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
sunt firești și nu mai pot fi considerate nici jignitoare, nici calomnioase. Aș fi fost dispus, mai ales că suntem în Postul Mare, să tolerez și să uit. Dar nu aveam cum să fiu indiferent față de formula arogantă și categorică aleasă de domnul Șușară spre o “clarificare definitivă a faptelor”. Pentru că, de fapt, mărește confuzia, eludând dibaci fondul scrisorii mele și trăgând concluzii, nu doar subiective, ci și tendențioase (mai ales!). Maniera personală în care scrie, trebuie să recunosc, îl distinge
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
sine din cauză, ieșirea din scenă a „bătrânetului literar“, el însuși nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe. Recursul la memorie preconizat în aceste Convorbiri este mai ales un recurs la memoria “rea” a poetei, cel puțin în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi dorit, cu ardoare
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
aripi, frumoase, mari și aud fîlfîitul lor. M-ați văzut zburînd? Am plecat într-o duminică dimineață spre Craiova. N-am luat-o pe drumul tradițional, pe autostrada București-Pitești adică, pe care l-am străbătut de mii de ori. Am ales varianta prin Alexandria, Caracal, pe care o preferau Vlad Mugur și scenografa lui, Lia Manțoc atunci cînd au lucrat la Național, la invitația lui Emil Boroghină. De fapt, ea mi-a și arătat drumul astă-toamnă, cînd am plecat împreună acolo
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
tragedia politică și socială trăită de țările aflate sub dominație sovietică nu e decât o variantă a revărsărilor de cruzime și dejecție morală descrise de Dostoievski în marele său roman Demonii. Comunismul românesc, în varianta lui Vladimir Tismăneanu, este mai ales o poveste cu și despre oameni. Despre un anumit tip de oameni. Nu e o exagerare să vedem în multe din aceste figuri — ca și în semenii lor din comunismul internațional — variante aduse la zi ale lui Stavroghin, cel care
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
sunt, uneori, total neașteptate. După ce beneficiarii carității mele și-au luat lucrurile din casă, s-au pricopsit cu cărțile și hainele mele, pe parchetul gol al casei, pe care și anunțasem că o închiriez, am numărat banii cu care mă alesesem prin desfacerea bunurilor mele mobile și imobile. Nu erau mulți, dar de ajuns ca să-mi iau motocicleta“. Și a aruncat o ochire galeșă în direcția umbrei bradului sub care-și lăsase vehiculul. „Prin cumpărarea acestei motociclete mi-am împlinit un
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
omisă nici situația când vine la tine, pentru a fi catehizat, un om cultivat în artele liberale”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61. footnote>. Cu siguranță că acesta, dacă a ales să fie creștin, nu se poate să nu cunoască unele lucruri din Scriptură. „Astfel de oameni, într-adevăr, nu așteaptă să devină creștini, ci obișnuiesc să se informeze cu exactitate încă dinainte și să-și împărtășească sentimentele discutând cu cei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
atât de versați în filosofie și tehnica disputei<footnote Ibidem, 91. footnote>, apostolul Pavel le scria colosenilor: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia”<footnote Col., 4, 6. footnote>. A-ți alege cu grijă cuvintele însemna pentru scriitorii creștini a te face vinovat de formalism. Or, ceea ce conta pentru aceștia era adevărul mântuitor al fondului, nu atracțiile și frumusețile ce determină eficiența formei. În această preocupare pentru adevăr, creștinii sunt de aceeași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă fraze oratorice, cadențe și altele multele de acestea, ca din toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români și străini în domeniul ales drept subiect de cercetare. Rezultă de aici o bună cunoaștere a bibliografiei românești și o preluare critică a informațiilor. Lucrările mai vechi, ale lui O. Floca, C. Daicoviciu, I. I. Russu, D. Tudor, M. Macrea, sau mai noi, ale lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceeași colecție atestă singurul sacerdot mithraic cunoscut din Dacia, P. Aelius (?) Artemidorus. Restituirea textului în IDR și la M. J. Vermaseren este arbitrară: sacerdos creatus a Pal[myre]nis; de aici, toate speculațiile referitoare la o comunitate palmireană care îl alege sacerdos. Expresia sacerdos creatus a Pal[.]nis își găsește o bună analogie în relieful de la Londra, unde un anume Ulpius Silvanus, emeritus leg(ionis) II Aug(ustae), își încheie dedicația cu expresia factus Arausione, unde factus este tradus de Vermaseren
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]