1,678 matches
-
Cenușa timpului - Dorin MANEA Un eveniment-spectacol original, o îmbinare între baletul contemporan și muzica rock. Spectacolul, din punct de vedere stilistic, este o fantezie alegorică ... o poveste de viață cu sentimente interioare dar și cu trăiri cotidiene: bucuria, tristețea, teama, speranța sunt transmise prin coregrafia expresivă și prin sensibilitatea, subtilitatea și forța muzicii originale. O înlănțuire de tablouri în care spectatorul se regăsește pe sine
Cenu?a timpului by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83479_a_84804]
-
care autorul își expune un punct de vedere personal asupra unei probleme filozofice, științifice, literare, artistice și în care talentul literar are uneori o pondere mai mare decât rigoarea științifică; Exemplu: Pseudo-kynegetikos de Al. Odobescu - fabula - specie a genului epic, alegorică, în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri (puse în situații omenești) și din care se desprinde o morală; Exemplu: Lupul și mielul de La Fontaine; Boul și vițelul de Gr. Alexandrescu - epopeea - specie epică de amploare
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
viitorului țărei. Bărbați cu înțelegere dreaptă și corectă, ca d. Canovas del Castillo, ca să scape țara, preschimbă întocmirile sale ministeriale. Bărbați ca d. Cairoli, scurți la vedere, compromit liniștea statului, compromițând cu desăvârșire și esistența cabinetului lor!... * Toată parabola aceasta alegorică, în care se vorbește mereu de Cairoli și de Canovas del Castillo, de Sela, Robledo, Yovellar și de patriile mântuite sau mîntuibile prin centrele respective, cari nu există în realitate, pe când în adevăr e vorba de D. Brătianu, Boerescu etc.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de cavaler medieval, pe care o purtam triumfător la demonstrațiile de „1 Mai“ și „23 August“, unde eram scoși cu facultatea. Îmbrăcam rochiile cubiste ale doamnei T. sau împrumutam vesta de sportsman a lui Fred Vasilescu și parcă greutatea carului alegoric cu „RSR-Scumpa noastră patrie!“ nu se mai simțea. Mă înfășuram, alături de Sandu și Ioana, în acordurile simfoniilor de la patefon și nu mai auzeam uralele cu „Ceaușescu-PCR!“. Întârziam la o bârfă cu Mini, Nory și Mika-Lé și, printre aburii ceaiului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fără audiență, spectacol public, ideea succesului. Exigențele literaturii sacre, predominante în Evul Mediu, pun în mod deosebit și problema criticii literare. Preocuparea centrală este de interpretare a scrierilor sacre. De importanță capitală se dovedește, în acest sens, teoria sensurilor: literal, alegoric, moral și anagogic, punctul de vârf al literaturii critice medievale. Putem concluziona că Evul Mediu nu este numai perioada în care ideea de literatură - centrată pe sacralitate și cultură - devine omogenă și stabilă, ci și o perioadă de diversificare analitică
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
consecvent o emancipare de acesta printr-o condamnare cu efecte catharctice bazată pe exorcizarea simbolică a demonilor trecutului. Comunismul românesc a fost condamnat istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu un fel de avânt. Ați binevoit să urmăriți în ziare uciderea familiei Jemarin 39? — Am citit, spuse prințul cu o oarecare uimire. — Ei bine, acesta-i adevăratul ucigaș al familiei Jemarin, chiar el este! — Ce spuneți? întrebă prințul. — Adică, alegoric vorbind, viitorul al doilea ucigaș al viitoarei a doua familii Jemarin, dacă va exista vreuna. Chiar pentru asta se pregătește... Toți izbucniră în râs. Prințului îi trecu prin minte că, poate, într-adevăr Lebedev se fandosește și se strâmbă doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a întrebat între patru ochi: „E adevărat că ești profesor de antihrist?“ Și nu m-am ascuns: „Sunt“, îi zic, și i-am expus și i-am prezentat și groaza n-am înmuiat-o, ba încă încet, dezvoltând o curbă alegorică, am amplificat-o, am exemplificat și cu cifre. Dumnealui râdea, dar la cifre și asemănări a început să tremure și m-a rugat să închid cartea și să plec și mi-a alocat o gratificație de Paști, iar în Duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o astfel de manifestare, care degradează nu numai pe tinerii liceeni de culoare forțați să participe, ci și pe distinsele notabilități albe ale orașului. În structura complexă a romanului, ce folosește și convențiile Bildungsroman-ului și mozaicul cultural, mitologic și alegoric al poemului modernist mai sus amintit, personajul devine un fel de versiune afro-americană a unui Everyman din moralitățile medievale. Acesta însă nu este un personaj static. Prin evoluția sa, el arată și schimbările, orientările diferite, dilemele resimțite de oamenii de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
din ce în ce mai larg. Iar ceea ce contează, în fond, e tocmai (sau numai) spectacolul acestei izbucniri. „Înțelesul” nu mai trebuie căutat în coerența mai mult sau mai puțin rigidă a „ideii” sau a evenimentului ca referent precis, interpretat eventual într-o ordine alegorică, ci în fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune în structuri insolite în virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Interior mă străbate ca un stilet sângele tău... Doar în câteva poezii, precum Cloroform sau Sfârșit, elementele specifice universului spectacular al circului suferă o distorsiune, fiind remodelate într-o perspectivă de contraste și stridențe expresioniste, din care clovnul, ca „reprezentant alegoric al poetului”, e văzut mai degrabă sub semnul acelei „epifanii derizorii a artei și a artistului”, prin excelență ambiguă, asociind râsul exterior cu plânsul lăuntric, într-un peisaj el însuși tulburat: De sus vântul înșurubat. Clovnul: floare de făină vie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o frică grozavă” (La mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își păstrează caracterul ideal, angelic: „Mă gândesc la un poem pentru tine / ușor și serafic / deși sângerez în bocanci / În această noapte am disponibilitatea / să confund realitatea cu visul / și
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
gușați, care pot fi văzuți destul de des În unele localități, românii sunt, În general, de statură potrivită, cu o fizionomie agreabilă În cazul ambelor sexe și unii chiar atât de atletici, Încât dacă ar trebui să Îi reprezint În mod alegoric, aș face-o cât mai aproape de Înfățișarea unui roman. Așadar, vrea să spună preotul maramureșean, este normal ca românii să fie frumoși și bine făcuți, deoarece sunt urmașii romanilor. Remarcăm În acest articol și menționarea gușaților, care vor atrage atenția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
salonul lui Venus din apartamentele regelui. Ornamentele erau inspirate de scene mitologice sau istorice. Salonul lui Apolo, cu forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este compus dintr-un amestec de mister, mitologie și simboluri secrete. Unul din motivele des folosite în decorațiunile interioare este cel al zeiței Păcii care o îmbrățișează pe zeița Abundenței
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
legende nu sunt adevărate din punct de vedere literar, ci reprezintă simbolismul școlii misterelor. Vorbim aici despre numerele și despre geometria sacră. Proporția statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de baie, se trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mod paradoxal, moare în anul 1715, iar 1+7+1+5= 14, care din nou, redus, dă cifra 5. Asistăm astfel la un bizar joc al destinului și al numerologiei, de care Ludovic, un pasionat al misterelor era conștient. Călătoria alegorică printre saloane cu nume de zei, printre figuri geometrice sacre, se încheie triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol al unui nou început. Putem concluziona că Ludovic al XIV-lea era la curent cu simbolurile ezoterice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
perspectivă unică. Efectul perspectivei este potențat de dimensiunile diferite ale celor trei bazine de apă, aflate în imediata vecinătate a Marelui Canal. Ideea Parterului de Apă se află în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mantie îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculară DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMANIA, iar în exergă, inscripția pe două rânduri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este realizată în anul 1862, sau imediat după acesta, în ciuda
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
unei inițiative ieșene și a fost comandată în străinătate de Fany Șaraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorică a Unirii (pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile și susțin cu mâna liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coroniță
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom prezenta în continuare. Aversul (fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
MARELUI ROMÂN i se dedică, din partea admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorică a Înțelepciunii (femeie încoronată cu lauri, care ține în mâna dreaptă o bufniță). Cincisprezece ani mai târziu, în 1936, se realizează o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narată neatașant pentru spectator
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
exactitatea istorică. Felul în care creștinii occidentali moderni aparținând unei tradiții post‑reformă privesc Biblia, este în multe privințe foarte diferit de cel al creștinilor din vremurile îndepărtate. Creștinii occiden‑ tali moderni au pierdut în mare măsură contactul cu interpretările alegorice ale bibliei, interpretări care erau păstrate cu sfințenie în arta și arhitectura marilor catedrale medievale și care încă fac parte din limbajul teologic al tra‑ diției ortodoxe răsăritene. O oarecare consolare constă în faptul că interpreta‑ rea bibliei a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]