2,594 matches
-
Iași, 2005, cap. Teoria dublului binom, pp. 46-57. 84 M. Eminescu, op. cit., p. 40. 85 Ibidem, p. 41. 86 Ibidem. 87 Ibidem. 88 Ibidem, p. 42. 89 Ibidem, p. 46. 90 Ibidem. 91 Vezi, între altele, studiul, apărut în serial, Alexandrina Cernov, Statutul limbii române în Ucraina după 20 de ani de independență, în "Oglinda literară", Focșani, ani XI-XII, nr. 119 124, noiembrie 2011 aprilie 2012. 92 Ibidem, p. 56. 93 Istoricii contemporani vorbesc de gândire cinică și despre actul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lui Socrate. În India nici nu avem de-a face cu ceea ce grecii vor numi filosofie, ci cu o formă de spiritualitate esențialmente religioasă. Să fie grecii doar niște sistematizatori ai ideilor culese de la "barbari" ? Așa credea, bunăoară, și Clement Alexandrinul. Sigur că, în și după perioada axială, ideile se cam amestecă, iar Alexandria era un creuzet în care se amalgamau în acea epocă toate culturile. În plus, creștinismul a accentuat și mai mult procesul de individuație și de universalizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
proveniență a textului Siria, alții... China. Majoritatea o consideră drept cea mai veche operă alchimică ce a ajuns pînă la noi. Versiunea arabă a fost probabil tradusă din siriacă și e posibil să fi avut un original grecesc de sorginte alexandrină, sugerată chiar de autor. Modelul egipteano-alexandrin din epoca Ptole-meilor asimilase în parte gîndirea greacă și culminează în hermetism, fapt evidențiat atît de operele culte, cît și de tradiția populară. Ulterior, Tabla de Smarald a fost tradu-să în mai toate limbile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dintre etape să poată fi realizate activitățile esențiale pentru ca pe ansamblu să fie atinse obiectivele dorite. O etapizare practică aproximativă a procesului de selecție ar putea fi următoarea: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 1.4. Procesul de selecție a candidaților (Prelucrare după Alexandrina Deaconu, op. cit., p. 220.) Din fiecare etapă se obțin informații specifice, utile pentru alegerea candidatului cel mai bun, care va primi decizia de angajare. În funcție de numărul candidaților și structura posturilor ce urmează să fie ocupate, schema de mai sus poate
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ani: Specializarea: b. Experiență: Tip: Număr de ani: c. Competențe speciale d. Aptitudini speciale Informații suplimentare. Precizați informația suplimentară neinclusă În nici unul dintre punctele anterioare și pe care dumneavoastră o considerați importantă În descrierea postului dumneavoastră. Semnătura lucrătorului Data Sursa: Alexandrina Diaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 200 Anexa 3 Chestionar de analiză a postului (PAQ) (exemplu În formă restrânsă) Nr. Întreb. Cod Elementul de muncă 1. Intrarea informației 1.1. Surse de informație ale
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
lucra cu oamenii, inteligență, capacitate În a sesiza, accepta și aplica NOUL, talent, fler, intuiție etc. 2.3. Cerințe specifice: absolvirea, după 1989, a unui curs de perfecționare managerială; absolvirea, după 1989, a unui curs post-universitar În domeniul economico-financiar. Sursa: Alexandrina Deaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 202. Anexa 5 FIȘA POSTULUI Referent marketing - Sucursală Bancă I. Denumirea postului: Referent marketing Poziția În COR (Clasificarea Ocupațiilor din România): 244104. Obiectivele specifice ale muncii: promovarea imaginii
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Editura Economică, București, 2002. Chișu, Viorica Ana, Manualul specialistului În resurse umane, Casa de Editură IRECSON, București, 2002. Chivu, Iulia, Dimensiunea europeană a managementului resurselor umane, Editura Luceafărul, București, 2003. Cole, G.A., Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000. Deaconu, Alexandrina et al., Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002. Dragomir, Gheorghe, Productivitatea muncii, Editura Universitaria, Craiova, 1997. Emilian, Radu (coord.), Managementul resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2003. Gavrilă, Tatiana, Lefter, Viorel, Managementul general al firmei, Editura Economică
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Dumnezeu, În vreme ce pentru Teodor era kat’ eudokian, adică datorată bunăvoinței sau „bunului plac” al lui Dumnezeu. Doar În virtutea acestei uniri care nu comportă amestec se poate vorbi de Fiu ca de o „persoană”46 avînd două ipostaze distincte 47. Teologia alexandrină nu putea tolera explicația din urmă. Un conflict nu mai puțin răsunător decît cel dintre Arie și Atanasie i-a antrenat pe Chiril al Alexandriei și pe Nestorie, patriarhul Constantinopolului. Acest conflict a dus la Conciliul din Efes (431), În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fost condamnat În urma mașinațiunilor lui Chiril. Care erau chestiunile În discuție? Se baza oare cu adevărat această controversă pe simple neînțelegeri verbale (cum a afirmat R.V. Sellers)? Sau era Încă un episod al războiului dintre cele două școli teologice, cea alexandrină și cea antiohiană și dintre pozițiile lor divergente, care reprezentau, În ultimă instanță, cristologia „Înaltă” și pe cea „joasă”, orientarea platoniciană și tendințele adopționiste (după cum a confirmat recent R.M. Grant)?48. Studiile din ultima vreme au confirmat că, Între Chiril
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
timpuriu afirmă că Cristos a fost doar trecător În contact cu divinitatea, adopționismul tîrziu și, În mod sigur, Pavel din Samosata afirmă că el a fost În contact permanent cu divinitatea. 2. Atît ortodoxia, care este mai aproape de cristologia „Înaltă” alexandrină, cît și școala din Antiohia ilustrează poziția „teandrică” (Cristos este pe deplin și În egală măsură Dumnezeu și om). Cu toate acestea, cristologia antiohiană a Împărtășit totdeauna ideea adopționismului potrivit căreia Cristos nu era unit prin fire cu Dumnezeu-Tatăl. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
căruia Cristos era În Întregime om, adică avea suflet omenesc. 3. Acest lucru a fost contestat de cristologia „Înaltă”, chiar de acei reprezentanți ai Școlii din Alexandria care au intrat În istorie drept campioni ai ortodoxiei, cum este Atanasie. Curentul alexandrin cel mai extrem, monofizismul (ilustrat de Apolinarie din Laodiceea și, mai tîrziu, de Eutihie din Constantinopol), afirmă În privința lui Cristos nu numai că n-avea un suflet omenesc, ci și că nu era nici uman, nici divin: era un tertium
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care atrăgea după sine acceptarea formală a formulei trinitariene. S-ar putea ca el să fi propăvăduit privitor la Cuvînt că acesta nu este substanță (ousia), ci un enunț verbal al Tatălui și, ca atare, indistinct față de Însuși Tatăl. Preotul alexandrin Arie (hirotonit În anul 313 și mort la 336) a fost excomunicat de către episcopul Alexandru al Alexandriei În 318. Formula de credință stabilită la Niceea (325), cu afirmația ei controversată că Tatăl și Fiul sînt „de o ființă” (homoousios), reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
variante: una moderată și alta radicală. A numit gnosticismul de tip moderat siro-egiptean, iar pe cel radical, adică maniheismul, l-a denumit iranian. O altă trăsătură a gnosticismului pe care a stabilit-o Jonas privește așa-zisul sistem vertical sau alexandrin, pe care gnosticismul Îl Împărtășește cu neoplatonismul și care constă dintr-o ierarhie de principii, inferiorul derivînd totdeauna din cel de deasupra 28. Caracteristic pentru scenariile mitice „moderate” este ceea ce Jonas a numit devoluție - respectiv un eveniment catastrofic, care, la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o paranteză. Sophia, oricît de periferică ar fi poziția ei În Plinătatea eonilor, rămîne o ființă spirituală; mai mult decît atît, ea este exclusiv spirituală. O caracteristică a sistemelor pe care Jonas și alți specialiști le-au numit verticale sau alexandrine este că originea celor inferioare trebuie să fie căutată pe o treaptă ierarhic superioară a scării. Prin urmare, o dată cu neliniștea Sophiei, ia ființă Neliniștea care nu exista pînă atunci, căci mai Înainte nu exista În Pleromă decît spiritul pur. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
25.11-13. 25. Hipp. V.25.13. 26. Hipp. V.25.14. 27. Hipp. V.25.23. 28. Hipp. V.25.28. 29. Iren. I.1.1-8.4.=Epiph. 31; Hipp. V.29-36; și Extrasele din Theodot ale lui Clement Alexandrinul. 30. Iren. I.2.2. 31. Iren. I.2.3. 32. Iren. I.2.4. 33. Iren. 1.4.1. 34. Iren. I.4.2; vezi 5.4. 35. Hipp. VI.30.6.sq. 36. Hipp. VI.30.8. 37
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este reprezentat și sub forma Arborelui Nedreptății, chintesența legăturilor Fatalității astrale și, În același timp, ca factorul cel mai puternic În determinarea destinului personal. El poate fi recunoscut cu ușurință În spatele „accesoriilor”, „apendicelor” (prosartemata) la care se referă, potrivit lui Clement Alexandrinul, gnosticul creștin Basilide 79. Aceste apendice sînt concrețiuni planetare ce ademenesc și Împing sufletul la rele. Tot Clement mai citează și titlul unei scrieri pierdute a lui Isidor, fiul ori poate discipolul preferat al lui Basilide 80, intitulată Peri prosphyous
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Înaintat În vîrstă și influent În jurul anului 150, atunci cînd Iustin Martirul Îl menționează În Apologia sa3. Marii ereziologi din a doua jumătate a secolului al II-lea și din prima jumătate a celui de-al III-lea (Irineu, Clement Alexandrinul, Ipolit al Romei, sau autorul Respingerii tuturor ereziilor, Origen din Alexandria) ne furnizează despre el și alte informații. Cu Începere din secolul al IV-lea, marcionismul a dispărut din Occident și a devenit țintă a atacurilor apologeților creștini din Orient
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
deja pe Eugen Heinrich Schmitt atunci cînd am trecut În revistă interpretările feministe ale gnozei (vezi capitolul 3). Însă Schmitt inaugurează și proliferarea unor sensuri neverificate ale cuvîntului gnoză. În tradiție protestantă (evanghelică), mai degrabă decît În tradiția lui Clement Alexandrinul care făcea și el distincție Între gnosis și simpla pistis („credință”), Schmitt opune conceptul de „gnoză”, Înțeles ca experiență interioară, simplei „credințe”, prin care Înțelege experiența vulgară a celor care au legătură cu Biserica 14. Conform acestei definiții, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
distrugerea reciprocă dintre Prescors și Saklas și cu redobîndirea memoriei de către Valentinus. Fantezia lui Bloom nu derivă dintr-o pornire anticosmică de tip gnostic. Este un excelent roman SF din care a fost, totuși, Înlăturată trăsătura elementară a tuturor „sistemelor alexandrine” din care făcea parte cîndva gnosticismul: verticalitatea straturilor opresive ale universului, dincolo de care se Întrevede nedeslușit promisiunea eliberării. NOTE 1. Pentru nașterea nihilismului, vezi Th. Süss, „Der Nihilismus bei F.H. Jacobi”, În Dieter Arendt, Der Nihilismus als Phänomen der Geistesgeschichte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
4. Tiqqune soferimtc "2.4. Tiqqune soferim" Tot scribilor li se atribuie și acele „modificări ale scribilor” sau <yrpsh ynwqt, tiqqune soferim, desemnate și prin verbul hnk („a folosi un substitut”)1. Deși aceste „modificări” sunt atestate atât de către gramaticile alexandrine, cât și de către sursele rabinice, există încă discuții referitoare la numărul și la autenticitatea lor2. Împătimitul de Vechiul Testament este atât de obișnuit cu relatările despre scrupulozitatea cu care scribii vegheau la integritatea textului biblic 3, încât nu își poate ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ebraic este virtual perfectă datorită dezvoltării regulilor masoretice 1. Încercări de transmitere a textelor clasice sau a lucrărilor sfinte se întâlnesc și în alte culturi. De exemplu, literatura greacă clasică, în special opera poetică, era atent studiată de gramaticienii școlilor alexandrine, a căror activitate atinge apogeul în secolele III-II î.Hr. Munca lor, menită să fixeze forma literară a textelor, consta în special atât în compararea și evaluarea manuscriselor, cât și în scrierea notelor marginale (scholia), legate de diferite aspecte textuale: dublete
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Num. 10, versetele 35 și 36 au fost puse în paranteze pe baza acestor „nun inversați”. Potrivit Talmudului, motivul ar fi fost că aceste două versete ar urma de fapt după Num. 2,17. În izvoarele grecești, în special cele alexandrine, nun inversum este cunoscut sub numele de perigraf», paragraf» sau ¢ntis...gma, întrucât apare sub forma răsturnată a literei „sigma”1. În izvoarele grecești, aceste semne aveau rolul de a atrage atenția că pasajul cuprins între sigma și antisigma nu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pavilionului central al spitalului s-a construit între anii 1899-1903, iar inaugurarea a avut loc pe 25 Aprilie 1904, când primar al orașului era Theodor Cincu, unul dintre fiii lui Anton Cincu. Trebuie amintiți ca medici ai spitalului și directori, Alexandrina și Gheorghe Vrabie, binecunoscuți pentru atitudinea lor unionistă dar și Ioan Capotă, nașul meu de botez. Aceasta este povestea spitalului din Tecuci, unul dintre cele mai dotate instituții sanitare din această parte a țării. Din păcate însă, tecucenii nu au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Este din nou dat afară din serviciu, apoi internat în spitalul de nebuni iar în final încadrat doar ca muncitor. Chiar și după 1990 este încadrat ca profesor doar în provincie, nefiind reprimit în Institutul de Cercetări în care lucrase. Alexandrina Mazilu, într-o scrisoare adresată AFDPR în 18 martie 1990, cere reabilitarea soțului ei, arestat de 2 ori și dus prin diferite închisori, necondamnat și mort în 1978 la vârsta de 67 de ani. Timp de 34 de ani nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
asemenea acest agent mai spune că știe de la o cumnată că mama mea este colectivistă la GAC " Voința” din Tecuci. Deși colectivistă la acea vreme, securitatea raională din Tecuci cere Direcției Regionale Galați a securității urmărirea mamei mele, Bratoveanu Georgeta Alexandrina în data de 4 decembrie 1961 prin adresa Nr.302/BO/84106. In această adresă se cer “investigații complexe”, asupra mamei mele, rezultatul investigațiilor fiind necesar “de urgență”. A doua zi, pe data de 5 decembrie 1961, securitatea din Tecuci
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]