1,588 matches
-
asigură libertatea efectivă de gândire și a relațiilor culturale. Într-un stat strict centralizat, integrarea europeană este considerată dimpotrivă ca un atentat la independența și suveranitatea națională. Foarte însemnați sunt și unii factori psihologici de blocaj, de respingere sau de alienare europeană docilă și lipsită de personalitate. Complexul de inferioritate face încă ravagii. Nu ne vom putea compara și deci integra niciodată după unii Europei. Cultura română ar fi iremediabil minoră etc. De unde fenomene frecvente de satelizare, epigonism, sincronism mecanic, imitație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sănătatea și beneficiul individului, iar cu cealaltă mână, statele iau parte la tratate precum North American Free Trade Agreement sau General Agreement of Tariffs and Trade, care creează sărăcie pun în pericol sănătatea generală." Astfel sunt cunoscute caracteristici negative precum: alienarea se bazează pe convingerile liderilor țărilor din lumea a treia în ceea ce privește globalizarea Ăconsiderată principala forță care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective Ăliberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
regizat?, Editura Romcarlexim, București, 1997. Vasile, Constantin, Noi am fost teroriștii?!, Editura Sibguard S.R.L, Sibiu, 1995. Site www.contributors.ro Manolescu, Anca, ,,Libertatea de exprimare atrasă în logica violenței?", (site accesat în 21 februarie 2015). Neamțu, Mihai, ,,Parisul terorii: alienare multiculturală, eșec republican sau Jihad islamo-fascist?" (site accesat în 8 februarie 2015). Palade, Tereza Brândușa, ,,Paris, mon detour: despre abuzul de libertate și spiritul civic", (site accesat în 21 februarie 2015). Postelnicu, Claudia, ,,Eu sunt Charlie și Ahmed - câteva lecții
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
În curând, va apărea și prima carte consacrată exclusiv subiectului amintit. Ea va fi coordonată de Sorin Bocancea și va avea ca titlu Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (Editura Adenium, Iași, 2015). 176 Mihai Neamțu, ,,Parisul terorii: alienare multiculturală, eșec republican sau Jihad islamo-fascist?", www.contri butors.ro (site accesat în 8 februarie 2015). 177 Ibidem. 178 Ibidem. 179 Ibidem. 180 Ibidem. 181 A se vedea excelentul articol al lui Vasile Dâncu, " Între Big Brother și Mad Max
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
au rol de mediatori psihologici, influențând decisiv motivația. Teoria autodeterminării se concentrează pe trei nevoi umane înnăscute: nevoia de competență, autonomie și relaționare. În măsura în care factorii sociali nu permit satisfacerea acestor nevoi bazale, rezultatul va fi reducerea motivației, dezvoltarea psihologică inadecvată, alienarea și, poate, performanța scăzută. Competența - Teoria autodeterminării consideră competența o prerechizită pentru motivație, dar nu o condiție suficientă pentru dezvoltarea ei. Competența (încrederea în sine) este un element fundamental pentru dezvoltarea motivației intrinseci. Același lucru este valabil și în cazul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
corpus teoretic care privilegiază o știință* a istoriei și a legilor sale evolutive pentru a plasa comunismul la capătul unui proces de accentuare a luptei de clasă și a contradicțiilor din sânul modului de producție capitalist. împingând până la limite extreme alienarea producătorilor, capitalismul contribuie la propria lui ruinare și servește proiectul comunist colectivizându-i pe oameni, dar și uneltele de muncă, și furnizând mijloacele pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de liberali, de radicali și de socialiști, pentru a se afirma ca „egalitate reală”, cea din primele societăți, anterioare apariției proprietății. Preschimbată în „drept burghez”, „falsa egalitate” sau „egalitatea formală” este denunțată ca ideologie* a sistemului exploatator, care ar masca alienarea producătorului sub vălul cetățeniei. Contrar noțiunilor de echitate și de justiție socială, „egalitarismul comunist” este opus principiilor socialiste ale unei egalități legate de meritele și de talentele care, după Saint-Simon, trebuie să suprime prerogativele nașterii. Egalitarismul comunist rezidă în refuzul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
grupurile care se opun comunismului ortodox, care optează pentru lupta armată; cele care se situează la stânga partidelor comuniste și care vor da naștere neocomunismului*; în sfârșit, cele care se angajează într-o viață alternativă în sânul comunității, criticând formele de alienare ale vieții cotidiene în societățile capitaliste. MIHAIL GORBACIOV Născut în martie 1931 într-o familie de țărani ruși din provincia Stavropol, M. Gorbaciov militează în rândurile Komsomolului din timpul studiilor secundare. în 1950, el devine student la drept, la Moscova
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
De aceea Marx îi critică pe hegelienii germani Friedrich Strauss și Marx Stirner care, după afirmațiile lui Ludwig Fenerbach, ar fi rămas înțepeniți în gândirea lor critică la adresa reprezentărilor religioase, incapabili să vadă în politică, și deci în stat, creuzetul alienării moderne. Cu „știința capitalului”, Marx abandonează aspectul filosofic al alienării prin gândire pentru a reduce „iluzia” la mecanismele economice. Capitalul, al cărui prim volum este publicat în 1867, este considerat a ridica vălul de pe reproducția claselor sociale, distrugând astfel credințele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Marx Stirner care, după afirmațiile lui Ludwig Fenerbach, ar fi rămas înțepeniți în gândirea lor critică la adresa reprezentărilor religioase, incapabili să vadă în politică, și deci în stat, creuzetul alienării moderne. Cu „știința capitalului”, Marx abandonează aspectul filosofic al alienării prin gândire pentru a reduce „iluzia” la mecanismele economice. Capitalul, al cărui prim volum este publicat în 1867, este considerat a ridica vălul de pe reproducția claselor sociale, distrugând astfel credințele împărtășite de capitalist și de muncitor, respectiv că profitul este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constituie, începând din anii 1970, obiectul unor apropieri mai respectoase. Lucrul acesta corespunde unui demers paralel ale anumitor medii catolice. Astfel, în Franța, părintele Calvez este de părere că în marxism există o voință de a salva ființa umană de la alienare. Alții sunt niște cunoscuți tovarăși de drum ai comunismului ca, în Franța, abatele Boulier în anii 1950, abatele Laudrin în anii 1960, monseniorul Gaillot în anii 1980-1990. Unii sunt vizitatori entuziaști ai URSS, ca episcopul de Canterbury sau pastorul Finet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iar societatea capitalistă ilustrează ultima etapă a separării totale a omului de produsele muncii sale, în virtutea luptei de moarte care îi opune pe proprietarii mijloacelor de producție și pe muncitori, lipsiți de acestea. Inumană, societatea capitalistă marchează stadiul ultim al alienării omului, pe care doar revoluția o poate anihila, sfărâmând vechea ordine și afirmând primatul definitiv al lucrătorului asupra Naturii și Istoriei. De la început, construirea societății comuniste este plasată sub semnul depășirii Istoriei, al eradicării exploatării și alienării. Este un scop
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stadiul ultim al alienării omului, pe care doar revoluția o poate anihila, sfărâmând vechea ordine și afirmând primatul definitiv al lucrătorului asupra Naturii și Istoriei. De la început, construirea societății comuniste este plasată sub semnul depășirii Istoriei, al eradicării exploatării și alienării. Este un scop aproape mistic: noua societate trebuie să se fondeze pe armonie și egalitate, bizuindu-se pe construirea unui „om nou”*. Urgența proiectului este cu atât mai evidentă, cu cât comuniștii preiau puterea în societăți extrem de rurale, unde trebuie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
beneficiu psihologic. O analiză mai profundă a activităților și comportamentelor pe care le declanșează structurile informale (absenteismul, fluctuația, agresiunea orientată spre cei considerați a fi cauza frustrărilor și eșecurilor, solicitarea unor compensații crescânde pentru gradul de insatisfacție, efort, tensiuni, pentru alienare etc.) arată însă că unele dintre acestea sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul celor superioare, în timp ce altele sunt pur și simplu orientate direct împotriva realizării obiectivelor organizației. De exemplu, comportamente cum ar fi apatia, indiferența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modificarea personalității oamenilor diferențiindu-le, pe de o parte, de relațiile curente generate de nevoile resimțite de oameni (de intercunoaștere, intercomunicare și interapreciere afectiv-simpatetică) și, pe de altă parte, de relațiile mutuale bazate pe modificarea personalității umane (acomodarea, asimilarea, stratificarea, alienarea). Cooperarea a fost definită ca relația ce presupune coordonarea eforturilor îndreptată spre atingerea unui scop comun care nu poate fi atins pe calea eforturilor individuale. Competiția reprezintă rivalitatea mutuală sau o „luptă” între două sau mai multe persoane pentru atingerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inferioritate); cognitive (incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare a atenției, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale); comportamentale (predispoziții la accidente, toxicomanie, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos); psihoorganizaționale (absenteism, scăderea productivității, alienarea la relațiile cu ceilalți membri ai organizației, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/față de organizație). În legătură cu aceste efecte trebuie făcute câteva precizări: ele sunt cel mai frecvent asociate cu stresul, ceea ce nu înseamnă că stresul le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
intruzivă; tulburări comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie (mai frecvent cu medicamente), auto-/heteroagresivitate; pierderea motivației pentru activitate (în speță cea profesională); scăderea satisfacției, performanțelor, randamentului; pensionare medicală prematură; alterarea capacității de adaptare, a echilibrului socioemoțional, a stimei de sine, dezinserție, alienare socioprofesională. Se constată că efectele sunt puternic distructive, afectarea acestui plan fiind suficientă pentru o invalidare socioprofesională a individului, dar efectele nu se opresc aici. La nivelul grupului de muncă și cel organizațional, mobbing-ul se traduce prin efecte ca: degradarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile din afara serviciului PERSOANA Dubii legate de competență Probleme cu clienții Interferenta birocratica Lipsa stimulării și împlinirii Lipsa colegialității SURSE DE STRES Scopuri profesionale Responsabilitate personală față de rezultate Idealism/Realism Detașare emoțională Alienare față de muncă Interes pentru sine SCHIMBĂRI DE ATITUDINE Figura 17.4 - Modelul Procesului de Epuizare al lui Cherniss Contacte interpersonale generatoare de stress (clienți, colegi, șefi) Epuizarea emoțională Stresul legat de rol Depersonalizarea Autorealizare scăzută Fig. 17.5 − Modelul Modelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
MALINOWSI Bronislaw (1970), Les Dynamiques de l’évolution culturelle. Recherches sur les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții. Într-un sens mai pasiv, desemnează distanța, Îndepărtarea sau destructurarea: să ne gândim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de nebunie sau de inadaptare mentală (dementia, insania), filosofii germani ă Johann Gottlieb Fichte, dar mai ales Friedrich Hegel și Karl Marx ă au pus la punct o cu totul altă abordare. Să reținem, pentru a simplifica Înțelegerea, două momente-cheie. Alienarea este Însoțită mai Întâi de „exteriorizare” (vorbim uneori, precum Jean Hyppolite, și despre „Înstrăinare” sau despre „deposedare”, Entaüsserung). O astfel de viziune implică negarea, moment primordial al conștiinței, dar și ă dincolo de sfâșiere sau de ruptură (Spaltung) ă reconcilierea ființei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de viziune implică negarea, moment primordial al conștiinței, dar și ă dincolo de sfâșiere sau de ruptură (Spaltung) ă reconcilierea ființei cu sine Însăși, „travaliul negativului” fiind o etapă necesară În construcția unei realități raționale. Cu toate acestea, În Fenomenologia spiritului, alienarea poate fi Înțeleasă și ca destin al „conștiinței nefericite”, ca „negativ În stare brută”, uitare de sine În celălalt, Înstrăinare (Entfremdung). Deși Marx folosește ambii termeni În germană, fără să facă distincție Între ei, Îl preferă totuși destul de clar pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În celălalt, Înstrăinare (Entfremdung). Deși Marx folosește ambii termeni În germană, fără să facă distincție Între ei, Îl preferă totuși destul de clar pe Entfremdung. În scrierile din tinerețe, mai cu seamă În Critica filosofiei dreptului și În Manuscrise, el studiază alienarea din perspectiva dimensiunilor sale religioasă, economică și politică, reproșându-i lui Hegel idealismul său. Pornind de la constatarea mizeriei care domnește În rândurile proletariatului și inspirându-se din tezele lui Ludwig Feuerbach, pe care de altfel le și critică, Marx ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deșeurile ontologice” care i-ar fi deranjat până atunci producțiile. Fără a dori să intrăm aici În polemici inutile, ne vom rezuma la a observa că această reprezentare a evoluției gândirii lui Marx se lovește de faptul că referința la alienare reapare În Grundrisse, În 1857, mult după așa-zisul său abandon. Alții, ca Maximilien Rubel, consideră că această noțiune stă la baza construcției marxiste, ca un fel de intuiție pe care contribuțiile ulterioare nu vor face decât s-o aprofundeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezbaterile sunt departe de a fi Încheiate, Îl invităm pe cititor să fie circumspect cu interpretările prea tranșante, care pun accentul fie pe ruptura cu umanismul, fie, dimpotrivă, pe valorizarea excesivă a unei categorii filosofice care ar servi drept „nebuloasă”. Alienarea ar fi În acest sens un fel de linie de departajare Între cele două problematici, pozițiile intermediare fiind susținute de Karl Korsch și de Georg Lukács. În anii ’60 ai secolului XX, privilegind o orientare mai pragmatică, anumiți autori, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]