1,519 matches
-
imităm marea milostivire a lui Dumnezeu față de oameni: „Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru Cel din ceruri milostiv este” (Lc., 6, 6). În același duh scripturistic vorbește și Sfântul Vasile care îndeamnă pe creștini să întrebuințeze măcar prisosul averilor lor pentru alinarea și tămăduirea suferințelor și neajunsurilor omenești, căci pentru această faptă îi așteaptă o desăvârșită răsplată de la Hristos Domnul: „Însuși Dumnezeul nostru trece adeseori cu vederea alte suferințe, dar Îl cuprinde mila de cei flămânzi. «Mi-i milă de popor» (Matei
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
dreptate, Rosamund Rhodes că prin tratarea durerii acestui pacient i-am putea reda sănătatea sau oportunitățile. Este însă și mai greu de imaginat că persoane rezonabile ar putea susține un sistem de îngrijiri de sănătate care nu este preocupat de alinarea durerii celor aflați pe moarte"29. Mai mult, continuă Rhodes, "chirurgia reconstructivă plastică, îngrijirea prenatală, obstetrica, îngrijirea copiilor, managementul menopauzei, screening-ul genetic sau consilierea nu implică întotdeauna boala sau pierderea oportunităților. Cu toate acestea, persoanele rezonabile ar putea fi foarte
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
la dreptul egal sunt relevante doar pentru acei indivizi care, o dată tratați, pot duce o viață activă și, drept urmare, pot urma concepția lor despre bine. Pacienții în stare terminală cei pentru care tratamentul medical nu poate oferi mai mult decât alinarea suferinței, pacienții cu Alzheimer sau cei cu dizabilități severe nu beneficiază de dreptul la servicii medicale egale, de vreme ce ei nu pot susține că tratamentul adecvat le va permite să se bucure de egalitatea oportunităților. Ei pot face apel la benevolența
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
la serviciile medicale și principiul egalității de respect al persoanelor Într-unul dintre principalele texte menite să apere idealul accesului egal, Amy Gutmann a susținut că acest ideal este fundamentat de trei mari principii: egalitatea oportunităților, principiul eforturilor egale pentru alinarea durerii și principiul egalității de respect a persoanelor. Primul principiu legitimează accesul egal pentru că el reprezintă o modalitate de promovare a egalității oportunităților indivizilor în cadrul societății. Al doilea legitimează egalitatea accesului ca și instrument de alinare a durerii. Atât protejarea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
principiul eforturilor egale pentru alinarea durerii și principiul egalității de respect a persoanelor. Primul principiu legitimează accesul egal pentru că el reprezintă o modalitate de promovare a egalității oportunităților indivizilor în cadrul societății. Al doilea legitimează egalitatea accesului ca și instrument de alinare a durerii. Atât protejarea egalității, cât și eforturile de alinare a durerii sunt, însă, condiții necesare pentru egalizarea respectului în cadrul societății. Principiul egalității de respect se dovedește a fi, cu alte cuvinte, principiul bazal care, în opinia egalitarienilor, întemeiază idealul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
respect a persoanelor. Primul principiu legitimează accesul egal pentru că el reprezintă o modalitate de promovare a egalității oportunităților indivizilor în cadrul societății. Al doilea legitimează egalitatea accesului ca și instrument de alinare a durerii. Atât protejarea egalității, cât și eforturile de alinare a durerii sunt, însă, condiții necesare pentru egalizarea respectului în cadrul societății. Principiul egalității de respect se dovedește a fi, cu alte cuvinte, principiul bazal care, în opinia egalitarienilor, întemeiază idealul accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Această concluzie nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
că ele contribuie la menținerea ariei normale de oportunități a indivizilor, acesta nu este cu siguranță singurul astfel de temei, iar în multe cazuri el nu este nici măcar temeiul fundamental. La urma urmelor, serviciile medicale au adesea drept scop fundamental alinarea suferinței, prevenirea morții nedorite sau îmbunătățirea capacității pacienților de a se bucura de ceea ce toată lumea este capabilă să facă, chiar și atunci când acest lucru nu are drept rezultat extinderea ariei de oportunități a acelor pacienți"19. Reproșul lui Buchanan la adresa lui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
socială care afectează relațiile interumane până la radierea umaniății. Celălalt text, Jenică, revine la tema bolii, plasată de data aceasta în sfera copilăriei și nu a oamenilor maturi. Cei doi copii-prieteni, Jenică și naratorul, au un punct comun: suferința. Jenică găsește alinarea în scris compune poeme despre insule fantastice unde boala și suferința nu există. Trăiește cu iluzia că se va vindeca într-o zi. Incursiunile sale în imaginar, ,,trecerile dincolo" se relaizează prin intermediul scrisului. Universul ficțional pe care-l creează este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Blecher atunci când unuia dintre personaje, total inadecvat, i se distribuie rolul vieții: experiența morții: Dacă această incompatibilitate i se pare lui M. Blecher tragică întrucât injustă (,,Era grozav de injust ca ființa asta menită unei vieți de plăceri și de alinări să zacă în șirul unor ,,alungiți" neurastenizați și sumbri, pe coridorul unui sanatoriu pierdut undeva în dunele de nisip de pe marginea oceanului, într-o solitudine și o izolare ce constituiau pentru dânsa nu numai o tortură, ci și o grozavă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
degradării ființei umane ajunsă în pragul imposibilității acceptării condiției date. Eul refuză să mai fie ceea ce i-a fost dat să fie. Poate că mai mult decât în celelalte romane, nevoia unei alte identități este resimțită acut de personaj. Singurele alinări care-i rămân în viață sunt noaptea și ploaia, noaptea pentru visele și întunericul ei binefăcător și ploaia pentru liniștea ei, pentru toată tristețea, toată melancolia ce răbufnesc în rafalele de apă și voalurile ei duse de vânt, și aruncate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
comportamentul spiritual al acestora. Progresele medicinii, devenite capabile să trateze un mare număr de boli socotite letale, au permis în multe situații speranțe de vindecare, organizarea Științifică a curelor, iar în cazurile incurabile prelungirea timpului de evoluție a bolii sau alinarea suferinței. În privința problemelor puse de suferință, „pozițiile unilaterale Și raționamentele logice riguroase ajuns în impas. Oamenii au progresat mai mult în lupta împotriva durerii decât în înțelegerea suferinței. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum”<footnote
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
comportamentul spiritual al acestora. Progresele medicinii, devenite capabile să trateze un mare număr de boli socotite letale, au permis în multe situații speranțe de vindecare, organizarea Științifică a curelor, iar în cazurile incurabile prelungirea timpului de evoluție a bolii sau alinarea suferinței. În privința problemelor puse de suferință, „pozițiile unilaterale Și raționamentele logice riguroase ajuns în impas. Oamenii au progresat mai mult în lupta împotriva durerii decât în înțelegerea suferinței. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum”<footnote
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
avut o inițiativă asemănătoare și în cazul relațiilor dintre Occident și Orient, confruntate atunci cu schisma meletiană. Sfântul Vasile a fost un suflet mare, cu o minte pe cât de laborioasă, pe atât de precisă și de exactă. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
celor mulți, nefăcând discriminare între oameni și credințele lor. A înființat instituții de asistență socială: azil, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor alunecate, spital (și de leproși), școli tehnice. Toate aceste așezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada. A luptat pentru alinarea suferințelor celor mulți, criticându-i pe bogați. A împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, ce se săvârșește de 10 ori pe an în cursul anului bisericesc. A fost pretutindeni prezent. A menținut legătura cu profesorul său, Libaniu, a sprijinit
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
sens actului medical, înțeles, de cele mai multe ori, ca o prestare de servicii în slujba pacienților, iar pacienții înșiși au alte așteptări și înțeleg să primească alte răspunsuri din partea celor dintâi. În timp, s-a atenuat imaginea spitalului drept loc de alinare a ultimelor suferințe, prin grija unui personal devotat, atent și profund uman; grație progreselor în medicină, s-a ajuns mai întâi la împletirea aspectelor caritabile ale activității medicale cu informațiile științifice drept principii de bază în activitatea curativă, percepută drept
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a se adresa unei unități medicale, de a se supune unui tratament medical. Mai mult, medicii trebuie să înțeleagă că, frecvent, solicitarea de îngrijiri medicale nu implică întotdeauna alegerea unui tratament cunoscut, ci corespunde unei nevoi uneori acute de alinare, de compasiune, de empatie, de răspuns la carențe care nu sunt de natură medicală, în sensul tipic al termenului. Astfel de aspecte explică și solicitările tot mai numeroase orientate către domeniul sănătății psihice. Poate că o astfel de abordare - cu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
la persoana întâi în acel veac XVII european și italian. Un crez conform căruia iubirea este un seism de imagini ce bântuie spiritul, imagini ce se confundă cu visele în negru și alb ale gravorului. Ce nu-și va regăsi alinarea decât în "impetuoasele peisaje create de Dumnezeu", și, bineînțeles, în propria artă a fugii în detaliile crude, provocatoare ale realului, considerate de puriștii vremii, vulgare: categorii sociale și profesionale umile, gesturi spontane și goliciuni feminine, amanți îmbrățișându-se fără ocol
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
are drept componente numai expresii familiare, pe care noi le înțelegem. Cu toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele, care nu pot fi aplicate unei sobe sau unei pietre. Când spunem că propoziția „Soba simte dureri.“ nu are sens, spunem că ea nu are un rol, o folosire în limbajul nostru. Cu referire la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că tocmai pe filiera Leopardi Pascoli, ambii poeți ai fiorului, ai neliniștii și ai căutării, Quasimodo ar fi preluat motivul rătăcirii neîncetate și al necontenitei dorințe de stabilitate și siguranța, pe care le-a transpus în personajul nomadului ce căuta alinarea și odihnă într-un cântec ce se înalță în întunericul nopții cu luna.74 Destul de frecvent în aceste versuri de tinerețe este și motivul păsărilor, drag lui Leopardi, mult mai amplu tratat de Pascoli.75 De-a lungul perioadei de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Pira între 1921-1924 transmit frământările sufletului sau aflat în plină metamorfoza; simțea deja împietrirea sentimentelor: M-am întors în tristul meu adăpost, cu un frig astral în suflet, gândindu-mă la libertatea de odinioară, săracă dar nevinovată. Am gasit puțină alinare în cuvintele tale pline de bunătate, amintindu-mi de tine adolescent, cu spirit tulburat, dar trup senin și de mireasma monstruoasa a nimicului. Rămâi lângă mine, Giorgio, în zilele astea în care orele, spre marea mea tulburare, parcă au împietrit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poezia quasimodiană: parfumul și răpăitul ploii din Rugăciune către ploaie, creație ulterioare poeziei Ulicioara au aceeași funcție: Mireasma bun-a cerului / peste ierburi, / ploaie pe fruntea serii. Voce nuda, te-ascult: și inima scurmată-ncearcă trufandale dulci / de sunet și-alinare; / și mă deștepți, adolescent tăcut, / surprins de-o altă viață, emoția / unor învieri bruște (Rugăciune către ploaie, trad. MB).326 Odată interiorizat, glasul ancestral al picăturilor ce cad conturează amintirea trecutului. Quasimodo stabilește o corespondență între imaginea auditiva a ploii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a pământului. Lumea geometrica a lui Quasimodo se construiește pornind de la trei elemente fundamentale transformate în substanță lirica: pământul, apa și aerul.338 Apă este matricea fecunda, substanța creației, pământul, elementul stabil, locul în care ființă se odihnește și găsește alinare; aerul și vântul reprezintă motoare ale căutării, dar și suflu vital. S-a văzut într-un capitol anterior modul în care apă statuta este metaforă interiorității afectate de incapacitatea de a desăvârși procesul de creație: oglindirea elementelor în interiorul ființei, metamorfoza
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este foarte mare.408 Sicilianul readuce în prezent chipuri și peisaje dragi, nu evocându-le, adică transferându-le ca atare cu ajutorul memoriei, ci printr-o reînnorire fantastică, prin contopirea amintirii cu visul. În Îngeri visul amintire este glorificat: Apusa orice alinare a vieții în tine / visul slăvești (...) Nemărginit să-ți fie: să'nvingă fiece clipă / din timp, care păru veșnică: / râs de tinerețe, durere, / unde pe-ascuns ai căutat / nașterea zilei și a nopții (trad. MB). În Nicând te-nvinse noapte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dintre eul poetic și natura. Desprinderea ființei din matricea protectoare afectează, la Leopardi, întreaga umanitate, în timp ce la Quasimodo numai procesul intim de creație, fiind prin urmare o condiție a eului. Reluarea dialogului cu natura, înțelegerea profundă a glasului ei și alinarea suferințelor umane în caldă îmbrățișare a acesteia sunt, în gândirea leopardiană matură, idealuri de neatins. Gânditorul din Recanati consideră că bunăvoință cu care creatoarea părea să îi trateze pe fiii ei era complet iluzorie, aceasta manifestând, în fapt, o indiferență
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o încercare de a gîndi contingența lumii. Dacă avem visuri mărețe, înseamnă că ori suntem nebuni, și-atunci credem în visurile noastre și suntem fericiți, ori suntem doar niște visători pentru care visarea e o muzică a sufletului, plină de alinare, dar fără rost. Dar dacă visăm la ceva posibil, atunci ne e dat să cunoaștem posibilitatea reală a adevăratei decepții. Nu pot regreta din adîncul sufletului că n-am fost un împărat roman, dar regret cu mare amărăciune că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]