1,413 matches
-
lombare. 84 Să adăugăm că progresele miniaturizării și dezvoltării exponențiale ale potențialităților informatice au făcut caduce unele din întrebările pe care și le puneau scriitorii cyberpunk. 85 Ed. Nemira, 1993, tr. Eugen Cristea (LT). 86 Tr. Mihai Dan Pavelescu, în Almanah Anticipația, 1993 (LT). 87 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Stoian (LT). 88 John Wylenbroeck, "Science and fantasy", în Extrapolation, vol, XXIII, nr. 4, iarnă, 1982, p. 326: Atunci când o ipoteză științifică se îmbină cu speculația filozofică, ia naștere un gen
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Rodica Stan (LT). 119 Vezi Slavoj Žižek, "Matrix ou les deux faces de la perversion", în La Subjectivité à venir, Climats, 2004, pp. 95-138. 120 Jean Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed.
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu placheta de versuri Reflex de suflet (1915), căreia îi urmează, până în 1922, alte cinci volume. A rămas în manuscris poemul dramatic Soarele, din care publicase un fragment în presă (1923). Câteva scene din piesa Omul de mâine apar în „Almanahul ilustrat al ziarului «Adevărul»” (1925). Ultimii ani ai vieții lui L. n-au mai înregistrat nici o tangență cu literatura sau cu publicistica. Modest și puțin luat în seamă de critica literară a vremii, L. se dovedește în scrierile sale un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
de sinectică, această metodă poate fi folosită ca o metoda de generare a ideilor și este potrivită pentru uz atât de către indivizi cât și de către grupuri. Mecanismul de bază implicat constă în utilizarea imaginilor (de ex: postere, diapozitive, pagini de almanah) pentru a stimula soluțiile problemei. Pentru sesiunile de grup se folosește următoarea procedură: 1. Se scrie enunțul problemei pe o tablă. 2. Folosind un poster mare sau un proiector, se arată grupului compus din 5-7 persoane, o imagine care nu
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
din 1907, suna sinistru. Față în față Mă îndoiesc că au mai fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
național” intitulat „Corbul romîn”. 7. „Fata-n grădina de aur”, în Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, Editate și comentate de Petru Creția, Ed. Humanitas, 1994, p. 21. 8. „Despărțire”, în Poezii, ediția cit., p. 83. 9. Aron Cotruș, „Tristia, II”, în Almanahul scriitorilor de la noi, Ed. „Librăriei Naționale”, Sebastian Bornemisa, Orăștie, 1911, p. 140. 10. Ovid Densusianu, „Coboară corbii”, în Poezii cu formă fixă, Ediție îngrijită de Gheorghe Cardaș, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1973, p. 79. 11. „Corbii’’, în Scrieri, 1, Ediție de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și I-am purtat crucea. Era grea, fiindcă era din lemn de plop, ud din pricina ploilor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
E cer de plumb ca să putem/ Vedea ce jalnic doliu mare,/ Deasupra noastră-ntins avem-/ Ca-n orice zi de-nmormîntare.// Și sunt, de nepătruns, tăceri,/ O! ca să plîngem poate-n pace/ Pe cei care plecară ieri,-/ Acolo unde gura tace...” (Almanahul Societății Scriitorilor Romîni, 1, Ed. Flacăra, 1912, p. 188. Datat: „Decemvrie 1911”) 5. Unele însemnări ale acestuia din urmă par rupte din Bacovia, pe care de fapt îl anticipează: „...Azi plouă mărunt. Ziua e cenușie; lucrurile au o înfățișare îmbătrînită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
opis 2013, dosarul 4517, fila 1158. 6. Vezi Omagiu lui Mihail Eminescu, București, 1909, pag. 48. 7. Citat de AUGUSTIN Z. N. POP, în Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, pag. 587, nota 4. 8. RADU SBIERA, Amintiri despre Eminescu, în "Almanahul literar" pe anul 1903, Cernăuți, 1903, pag. 102. 9. M. EMINESCU, Opere, vol. V., ed. PERPESSICIUS, pag. 274. 10. IDEM, vol. IV, pag. 126-128; vol. V, pag. 114-115. 11. AUREL VASILIU, Mihai Eminescu și "Biblioteca gimnaziștilor din Cernăuți", în "Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
București. Studii gimnaziale la Bârlad, Liceul "Gh. Roșca-Codreanu" din Bârlad (1959). Facultatea de Filologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1960-1966, cu licența în 1968). Profesor de limba și literatura română în Transilvania și în Moldova și redactor la "Almanahul literar" al Uniunii Scriitorilor și la revista "Argeș" din Pitești (1969-1971). Redactor al revistei "Luceafărul" (1974-1990). Director al Editurii Junimea din Iași (2000-2008). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1959) și editorial cu volumul Rod (1968). Colaborează și la revistele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
impecabil și cu mai multă forță de convingere. El localiza cu mare atenție toate evenimentele din povestirea sa [...]. În aceeași epocă, Tom Jones aducea o inovație interesantă în utilizarea timpului în ficțiune. Fielding pare să se fi servit de un almanah, acest simbol al difuzării unui sentiment de obiectivitate asupra timpului, grație imprimeriei: cu cîteva excepții, aproape toate evenimentele din romanul său au o cronologie coerentă [...]. În mod tradițional, locul era aproape la fel de vag și general ca și timpul, atît în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
n. Moraritis-Dumitrescu), funcționară, și a lui Gheorghe Vancea, economist. A urmat la București școala generală (1950-1957), Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, absolvit în 1961, și Facultatea de Limba și Literatura Română (1962-1967). După licență, în 1970 a colaborat ca redactor extern la „Almanahul literar”, în 1972 devenind redactor la Editura Eminescu, unde până în 1994 s-a ocupat îndeosebi de colecțiile „Rampa”, „Masca” și „Teatru comentat”; în 1994 a lucrat șase luni ca secretar general de redacție la revista „22”, de unde în 1997, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
a regăsi obiectele cerești pe boltă la un anumit moment de timp, cu carateristicile lor, și a le putea utiliza în aer liber. Astfel de hărți și cataloage indică și principalele evenimente astronomice ale anului și poartă numele generic de Almanah. Institutul Astronomic al Academiei Romane editează în fiecare an un Anuar Astronomic; revista Sky and Telescop editează Sky Gazer’s Almanach s.a.m.d. Altimetru: O variantă simplă (mai puțin precisă) se poate realiza folosind un carton gros (dosarul) care are
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
se pare că s-a împrietenit cu At. M. Marienescu, la îndemnul căruia va publica în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” un apel- concurs pentru culegerea literaturii populare. Un moment însemnat al biografiei sale este redactarea, în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice arădene, ales deputat în Dietă. S-a aflat printre delegații trimiși la serbarea de la Putna (1871
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă în discutarea critică a celor două variante ale Luceafărului, cea din 1882, din „Almanahul «România Jună»”, și cea din 1883, din ediția Maiorescu, variante care diferă între ele prin dimensiunile vorbirii Demiurgului, abreviată cu patru strofe în a doua variantă. Comparația manuscriselor și a textului tipărit îl conduce pe cercetător spre concluzia că eliminarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
ani în exil, la Paris. Rosenthal a folosit-o ca model pentru lucrările sale România revoluționara și România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății, pictate în 1850. Începând cu 1857 a colaborat ca redactor la mai multe ziare, reviste și almanahuri, cu deosebire la "Românul", fondat de soțul ei. A editat " Mama și copilul", revista literară săptămânală ce a funcționat din iulie 1865 până în aprilie 1866, profilată pe articole și traduceri în sprijinul educației copilului. În timpul războiului din Balcani, din 1877-1878
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
1882. partea a III-a din Amintiri din copilărie apare la 1 martie în Convorbiri literare. 1883. I se conferă gradul de cavaler al Ordinului „Coroana României” pentru opera publicată. Convorbiri literare tipărește Cinci pâini (anecdotă), la 1 martie, iar almanahul România Jună de la Viena, Anecdotă (Moș Ion Roată și Cuza Vodă). 1884. Concediul medical se prelungește. În iunie merge la Slănic Moldova, la băi, apoi revine la Iași. 1885. Iarăși concediu medical timp de 6 luni. La Slănic Moldova merge
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
iar ceva mai târziu este numit, pentru puțină vreme, prefect al județului Timiș-Torontal. Cariera politică a lui B. este însă în scădere. Încă din 1920 el se dedicase, în principal, gazetăriei profesioniste, fiind redactor și conducător a numeroase ziare, reviste, almanahuri și calendare. Părăsind, la mijlocul anului 1936, ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, la care scria din 1921, intră în conducerea unui cotidian tot atât de popular, dar orientat spre dreapta - „Universul”. După război, în 1945, este exclus din rândul ziariștilor și i se interzice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
a tinerimii”, cu poezie, iar editorial cu „romanul” Avantajul de a fi câine, apărut în 1938. Scrie la publicații de stânga - „Aurora”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Șantier”, „Reporter”, „Dimineața”, „Facla”, „Libertatea” ș.a. -, iar după război e prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici este, în fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți va căpăta acest almanah gratis", Națiunea română a fost suspendată pentru știrea falsă a căderii Plevnei: "Medoc fini. Votca, Tzuica dedans." În politică "a pendulat între liberali și conservatori, a părăsit un partid pentru altul, a aderat la o formație doar pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu pe coordonate ale psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a Almanahului Gotha erau mofturi primejdioase, dacă nu chiar simptome de scrînteală. [...] Obsedat de blazon, Mateiu nu putea ierta tatălui său spiritul plebeian, lipsa de morgă și de stil"; Teodor Vârgolici crede a găsi explicații în planul biologiei și al socialului, remarcînd
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846), titlu reluat și de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat Editura Sfinx. Debutează în timpul studenției cu o povestire publicată în „Tânărul scriitor” (1956), iar prima carte, În plină zi, îi apare în 1959. Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” ș.a. Este deținătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România și a șase premii internaționale. Încă de la primele schițe și povestiri R. se manifestă ca o structură duală, tentat, în egală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]