1,411 matches
-
prozator și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Botez) și al lui Johannes Iacobitz. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
de Musset. Remarcabilă cu adevărat este activitatea sa pe tărâm folcloristic. În revista „Traian” a publicat narațiunile Sfânta Vineri și Balaurul cu douăsprezece capete, acestea fiind primele basme care au apărut în publicațiile lui Hasdeu. În „Foaia populară”, „Noul veac”, „Almanahul Milcovului” ș.a. a tipărit snoave și satire populare. Culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, în care a inclus și patru basme culese de Nicolae Filimon și Petre Ispirescu, fără încuviințarea acestora, a fost bine primită în epocă și
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470; [Enric Furtună], „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»”, 1939, 81-87, 200; I. Pascal, „Poemele resemnării”, „Opinia”, 1940, 9958; L. Leoneanu, „Poemele resemnării”, „Jurnalul”, 1940, 163; S. Iosipescu, Medici poeți în literatură, U, 1948, 7; Mihail Sadoveanu, Corespondența debutului. 1894-1904, îngr. și introd. Savin Bratu și
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
și cugetări moralizatoare - într-un limbaj cam învechit - asupra teatrului („oglindă pentru apucăturile firii”) și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate trec), tenta moralizatoare dominantă (Geniul și sărăcia, Lampa
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
devenind conducătorul opoziției politice din localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
D. a fost un scriitor popular, mai ales datorită stilului său vioi, clar și accesibil. Era un colaborator apreciat al publicațiilor epocii: „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Propășirea”, „Zimbrul”, „Almanah pentru învățătură și petrecere”, „România literară”, „Revista română”. Poeziile lui, cu accent patriotic, satiric sau meditativ, sunt lipsite de pretenții. O comedie originală, nesemnată și netipărită, compusă prin anii 1835-1840, îl poate așeza pe autor printre primii noștri dramaturgi. Consacrat
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
periodice, cu proză, teatru, reportaje, foiletoane, tablete sau comentarii pe teme diferite, prioritate având dialogul cu cititorii tineri. Semnează cu numele întreg, dar și cu pseudonimele Dona Si, Donna Sy, Junona, Sid. D., Luiza, Sid, Catrinel, în „Dimineața copiilor”, „Adevărul”, „Almanahul școlarilor”, „Femeia și căminul”, „Femeia”, „România liberă. Magazin”, „Magazinul copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, „Pogonici”, „Teatrul” ș.a. Între 1951 și 1955 este redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1934 îi pare romanul Într-o gară
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
În 1952 se stabilește la Madrid și este, din 1954, alături de Traian Popescu, redactor la revista „Carpații” a lui Aron Cotruș. Colaborează cu versuri și proză la mai multe reviste ale exilului, mai ales la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident din perspectivă extraliterară, amendând opiniile
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
Agerpres în Polonia (1956-1958), redactor-șef al redacției de scenarii din Studioul Cinematografic București (1960-1962), redactor-șef al revistelor „Cinema” (1963) și „Contemporanul” (1964-1966). Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura Prahovei” (1948), cu un grupaj de schițe și povestiri, iar editorial, cu volumul de reportaje Scrisoare din Moscova (1954). Este distins
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din povestea neamului nostru, îngr. Stelian Cristescu, București, 1986; Familia Roademult, îngr. și pref. Stelian Cristescu, București, 1988. Repere bibliografice: Ana Dragomirescu, „Povestea neamului nostru” de Florian Cristescu, „Almanahul județului Teleorman”, Turnu Măgurele, 1932, 95-98; Petre Vlădescu, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, CRE, 1934, 2190; Ion Molea, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, ȚA, 1934, 549; Predescu, Encicl., 236; Ion Segărceanu, Oameni, stele, flori, București, 1986, 79-80; Cristea, Teleorman, 194-196
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
secțiune reia Scrisorile, adăugând celor cinci texte cunoscute o variantă ca și inedită a Scrisorii III. Contribuția cea mai însemnată a antologiei în materie de textologie constă în discutarea critică a celor două variante ale Luceafărului, cea din 1882, din „Almanahul «România Jună»”, și cea din 1883, din ediția Maiorescu, variante care diferă între ele prin dimensiunile vorbirii Demiurgului, abreviată cu patru strofe în a doua variantă. Comparația manuscriselor și a textului tipărit îl conduce pe cercetător spre concluzia că eliminarea
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
întrerupă studiile. Lucrează doi ani ca desenator tehnic la Uzinele Metalurgice Cugir. În 1947 debutează cu poemul în proză Cosașul, apărut în cotidianul „Ardealul nou” din Târgu Mureș. În 1949 începe să publice versuri în ziarul „Lupta Ardealului” și în „Almanahul literar” de la Cluj. În anii următori colaborează la revistele „Contemporanul” și „Flacăra” de la București. În 1951 este admis la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. Între 1952 și 1964 este redactor la „Viața românească”, iar între 1968 și 1990, la „România
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
IAȘUL NOU, revistă apărută la Iași, lunar, din mai 1950 până în martie 1954, sub conducerea unui comitet de redacție, a cărui componență nu este precizată. Poartă subtitlul „Almanah literar al Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Iași”. I.n. continuă almanahul „ Pentru pace și cultură luptăm!” (Iași, 1949), care fusese conceput ca „un omagiu adus de scriitorii și poeții moldoveni primei conferințe pe țară a scriitorilor din Republica Populară Română
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
IAȘUL NOU, revistă apărută la Iași, lunar, din mai 1950 până în martie 1954, sub conducerea unui comitet de redacție, a cărui componență nu este precizată. Poartă subtitlul „Almanah literar al Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Iași”. I.n. continuă almanahul „ Pentru pace și cultură luptăm!” (Iași, 1949), care fusese conceput ca „un omagiu adus de scriitorii și poeții moldoveni primei conferințe pe țară a scriitorilor din Republica Populară Română”. Fără un program explicit formulat, I.n. răspunde mai ales unor imperative
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
Lupta Moldovei” (Iași), „Canalul Dunăre- Marea Neagră” (Constanța), „Opinia” (Iași), „Iașul literar”, „Convorbiri literare”. Mai colaborează la „Viața românească”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Gazeta literară” ș.a. Deține funcția de secretar al Asociației din Iași a Uniunii Scriitorilor (1959-1969). Debutează cu două poeme în almanahul literar „Pentru pace și cultură noi luptăm” (1949), iar editorial, cu volumul Povestiri, apărut în 1955. Narațiunile lui I. se grefează pe subiecte inspirate din mediul muncitoresc și din război. Volumul de debut însumează o serie de povestiri din viața
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
pensionează la cerere în 1986. A fost angajat și în învățământ, ca profesor la Reșița și la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Steaua”, colaborând apoi la „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Participa la volumele colective Sub semnul revoluției (1959), Caiet de poezie (1964), Patos contemporan (1965), Împlinire (1966), Continuitate (1970), 46 scriitori în dialog cu județul Dolj (1977), „Ramuri” (1980), Almanahul „Ramuri” (1983). Semnează și Șină Leonte. Volumul de debut, Ploaie în aprilie, apărut în 1964, este structurat pe motive lirice autobiografice sau social-istorice, într-o delicată poezie confesiva, care ascunde însă un potențial pasional exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
model pe Ion Pop-Reteganul. Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel către învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
e menit probabil să „mascheze”, din pudoare, o - reală - gravitate de fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Elisabeta și Munca). Primele sale scrieri poetice (1858-1860) le adună în volumul manuscris Meine Reise durch die Welt, însă numai în 1873 se întărește în credința că are talent, când V. Alecsandri îi „destăinuie” natura talentului ei. Colaborează la „Activitatea”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Bucarest mondain”, „Curierul român”, „Das literarische Rumänien”, „Foaia interesantă”, „Gazeta feminină”, „Gegenwart”, „Ilustrația”, „La Revue des deux mondes”, „Le Figaro”, „Les Annales politiques et littéraires”, „Monde und Heute”, „Opinia publică”, „Revista noastră”, „Revista politică”, „România”, „Tribuna”, „Vocea
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
în același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
CLUJUL LITERAR ȘI ARTISTIC, almanah al Asociației Scriitorilor din Cluj apărut în 1982. Conține versuri de Eta Boeriu, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Horváth Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru
CLUJUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]