1,927 matches
-
o sporire demografică cu circa 50-70%, față de perioada secolelor IV-V. Depășirea acestui barem demografic în Moldova se petrece în intervalul veacurilor VIII-IX, când se înregistrează o creștere majoră, de aproape 85-90%, datorită prelungirii conjuncturii favorabile, marcată de lipsa pătrunderilor alogene semnificative și a factorilor de ordin climato-biologici, cum ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arheologice, din secolele X-XI, depășesc perioadele anterioare, datorită menținerii creșterii demografice, chiar și la scară redusă comparativ cu restul teritoriului Moldovei. Acest fenomen a fost determinat de perioadelor de acalmie politică și de relațiile pașnice dintre comunitățile învecinate sau cu alogenii, sporul demografic fiind în creștere încă din a doua jumătate a secolului VII - început de VIII. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor O parte dintre așezările avute în vedere (Drăgănești - Galați, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
est-carpatic românesc. Revenind la așezările Bazinului Bârlad se constată păstrarea lor în stare nefortificată, probabil datorită zonei geografice, a lipsei materialelor necesare unei asemenea acțiuni, din cauza contactelor mai slabe sau pașnice (ca rezultat al plătirii unui tribut) cu noile grupuri alogene, care nu au periclitat siguranța membrilor comunităților locale. Din cele 135 de așezări, identificate prin periegheze, în 12 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M29, M39, M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de trepanație. Cimitirul de la Căprăria avea schelete de bărbați, femei și copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat în cadrul aceleiași necropole, probabil datorită relațiilor pașnice cu restul membrilor comunității. Cel de-al doilea sit funerar, descoperit la Hansca-Limbari, conținea 108 morminte de înhumație, majoritatea (99) orientate V-E, cu scheletele întinse pe spate, iar poziția mâinilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de trepanație. Tot în cazul mormintelor orientate N-S au fost identificate patru cu resturi osteologice umane și de la animale, o practică religioasă străină comunităților creștine. Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese de inventar (21 morminte creștine și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
străină comunităților creștine. Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese de inventar (21 morminte creștine și cinci alogene). Pentru defuncții orientați V-E sunt specifice obiecte precum: catarame din cupru și fier, aplice de argint, bumbi sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orientarea, poziția scheletelor, lipsa inventarului din majoritatea mormintelor), indică înmormântarea unor autohtoni și nicidecum a unor nomazi (pecenegi), conform opiniei autorilor. Potrivit acestor date, există indicii că, treptat, de la o etapă la alta, comunitățile autohtone au avut în preajmă grupuri alogene. Astfel, dacă pentru secolele X-XI, la Brănești nu se înregistrează prezențe străine, ulterior, în veacurile XI-XIII, la Hansca (punctele Căprăria și Limbari), enclave alogene s-au aflat în vecinătatea comunităților locale, iar pe baza unor reglementări bine stabilite, ce au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
există indicii că, treptat, de la o etapă la alta, comunitățile autohtone au avut în preajmă grupuri alogene. Astfel, dacă pentru secolele X-XI, la Brănești nu se înregistrează prezențe străine, ulterior, în veacurile XI-XIII, la Hansca (punctele Căprăria și Limbari), enclave alogene s-au aflat în vecinătatea comunităților locale, iar pe baza unor reglementări bine stabilite, ce au permis raporturi pașnice în zonă, au fost acceptați și în complexele funerare, dar izolați de ceilalți. Însă, există și posibilitatea ca aceste grupuri străine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând de la aceste considerente, analiza comparativă dintre descoperirile funerare ale bazinului și cimitirele din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săgeți din fier, ultimele pierdute - pl. LXXII/16), par să indice apartenență ambilor defuncți la populația veche românească, din secolele X-XI, asemănător altor două descoperiri de la Băneasa și Berești, județul Galați. Numărul mare (9 din 11) al mormintelor cu defuncți alogeni este justificat dacă luăm în calcul prezența grupurilor de migratori, care s-au perindat pe teritoriul Moldovei, în perioada respectivă. Chiar dacă ritul este același, ritualul practicat este total diferit de cel creștin. Morții au fost războinici, iar obiceiul de înmormântare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obligatoriu depunerea lângă defunct a calului sau a caiilor ce l-au servit în timpul vieții, sacrificat(ți) drept ofrandă, de unde majoritatea inventarelor conțin cranii de cai, potcoave, scări de șa, zăbale. De cele mai multe ori (poate 80-85% din cazuri), orientarea defuncților alogeni este identică cu cea a localnicilor creștinați (V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aflau zece semne, alfabetiforme, care imită săgețile (pl. LXXV/6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit oseminte de animale, însă prezența potcoavelor și a zăbalelor sunt dovezi suficiente pentru a presupune existența cailor și în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3. DESCOPERIRI IZOLATE În afara complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte izolate, care nu provin dintr-un sit al zonei respective. Numărul acestor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pecenegilor (1032, 1034, 1036, 1046). Urmează o perioadă ce înregistrează atacurile uzilor (1064-1065) și pecenegilor (1091), între cele două evenimente spațiul est-carpatic fiind lipsit de monedă bizantină. Finalul secolului XI este marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV, procentajul lor reprezintă circa 2/3 din totalul mormintelor alogene. Această orientare s-a observat și la vestigiile funerare din spațiul bazinului (de la Banca, Grivița - Vaslui, Matca - Galați) și din restul Moldovei (precum la Holboca și Probota - Iași). Abia, din secolul XII se răspândește obiceiul dispunerii morților cu capul la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la sudul și nordul Dunării, precum și în Transilvania. Aceste opinii controversate au fost eliminate treptat, prin argumente solide, potrivit cărora prezența slavă în aria lor de răspândire nu a determinat și un proces de uniformizare a culturilor materiale autohtonă și alogenă, ci dimpotrivă, între ele există clare diferențe, în privința formelor și ornamentelor ceramicii: aspectul arhaic al vaselor slave, cu umerii prelinși, iar marginile teșite, cu o singură fațetă și niciodată îngroșate la exterior (element caracteristic grupului de tip Dridu), se diferențiază
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetări extinse (număr mic de locuințe, lipsa mormintelor de incinerație sau de înhumație, din anumite etape istorice), în toate categoriile ce reflectă evoluția în timp a comunităților locale (tipul de așezare și locuință, ocupații, legăturile cu lumea bizantină, relațiile cu alogenii, practici funerare). Majoritatea vestigiilor indică prezența culturii Dridu la locuitorii bazinului și, implicit, ai Moldovei, care s-au aflat în strânse relații cu comunitățile autohtone din restul teritoriului românesc. Cercetările din majoritatea siturilor au permis, după o jumătate de secol
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
toată aria bazinului a fost afectată de prezența turanicilor, idee susținută de argumente arheologice ce indică preferințele acestora pentru un mediu propice creșterii animalelor, se pare zona actuală a orașelor Bârlad, Vaslui și Galați, unde s-au descoperit cele mai multe morminte alogene. Statistica siturilor descoperite în bazin indică o dublare a numărului, de la o etapă culturală la alta (secolele VI-VII și VIII-XI), o creștere de aproximativ două ori și jumătate (de la 90 la 209), în cazul așezărilor identificate prin periegheze și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-E nu este un argument sigur pentru a-l considera de religie creștină, contează și poziționarea corpului și a mâinilor, inclusiv obiectele de inventar, dacă acestea există. Scepticismul legat de această problemă pleacă de la situația identică, privind orientarea mormintelor alogene, păgâne (Matca, Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta). În consecință, un rol important îl are poziția corpului și piesele de inventar, întrucât unele dintre scheletele aparținând populației autohtone aveau orientări deviate (NV-SE, VNV-ESE, NE-SV, pentru mormintele de la Dumeștii Vechi, Bârlad-Prodana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de violență (cranii lovite cu obiecte contondente, la Hansca-Căprăria), care le-au cauzat moartea, probabil ca urmare a unor lupte. De asemenea, există morminte ce conțineau doar anumite părți din scheletul uman, fapt ce indică depunerea lor parțială (Hansca-Căprăria). Mormintele alogenilor cuprindeau defuncți depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]