2,520 matches
-
cyborgic 83 1.6. Infomedicina 92 Capitolul 2. Identitatea la interfață: avatarul 104 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață 104 2.2. Identitatea postmodernă în spațiul virtual. Sherry Turkle și studiile etnologice 112 2.3. Alteritate și nomadism 121 2.4. Orlan și corpul avataric 135 2.5. Virtualitatea ca virulență. Baudrillard și critica identității la interfață 142 Capitolul 3. Postumanul și corpul transgenic 149 3.1. Condiția postumană. Sinteza întrupării la Katherine Hayles 149 3
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Motor”, „Substanță”, „Intelect”, și mai ales „Ființă”. Întreaga gândire și filosofie a Evului Mediu a recunoscut În Dumnezeu ființa perfectă, care nu conține nimic de natură să-i contrazică perfecțiunea. El reprezintă actul pur de a fi, fără posibilitatea nici unei alterități de sine. Dumnezeu nu este situat În planul esenței, ci În planul existenței absolute, existență care În ceea ce-l privește este esența sa. Meditația asupra conceptului lui Dumnezeu s-a găsit Întotdeauna cuprins În deschiderea a două perspective: una a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fiecare dată? Pe cine mă voi hotărî să aleg? Cărui eu să mă aliez?” (II, 306). Iată, prin urmare, motivele de adâncime care-l fac pe Cioran să se numească, pe sine însuși, străinul. El e în permanență altul, o alteritate. Cauza acestor contradicții? Uneori, Cioran acuză ereditatea imediată: „Ai mei, mama și tata: cu greu se pot imagina două ființe mai diferite. N-am reușit să împac în mine caracterele lor ireductibile; astfel, o dublă și ireconciliabilă ereditate îmi apasă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
categoriile. În antropologie, imaginația este "o condiție a experienței elementare" care dezvăluie țesătura evenimentelor umanității. 4 Ca produs al imaginației, imaginea este duală, autonomă și heteronomă, în același timp; înțeleasă ca "reprezentare", "reproducere", "reflectare", imaginea își întemeiază propria existență pe alteritatea obiectualului înstăpânit. Plecând de la această conceptualizare a realului, s-a stabilit o tipologie filosofică a imaginii 5: 1. Imaginea-copie caută sensul absolut, născut din dialectica vizibil/invizibil; 2. Imaginea-model este reprezentarea logică a realității; 3. Imaginea-fantomă, ca reprezentare psihică, aparține
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
viu" 25, dar și ca o "aproximare" 26, construiește "sintaxa imaginarului" 27 care dezvăluie un "limbaj în acțiune" 28. Plecând de la valența relațională a imaginii, ca liant ontologic între lumi imaginare, Régis Debray face un portret al imaginii, înțeleasă ca alteritate existențială, de la ideosferă până la videosferă 29. Cele trei etape ale umanității logosfera, grafosfera și videosfera sunt descrise din perspectiva dictonului "la început a fost imaginea" 30. Indiferent de timpul istoric, se pare că omul a avut parte, întotdeauna, de o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copilului, construind un "imaginar totemic" 33 prin intermediul căruia "grupul", "familia", își definește raportul dintre natură și cultură 34, înfățișat ca "imaginar nominal" 35 patronat de figura tatălui, până la "imaginea electronică" 36, supusă unei infinități de transformări și de manipulări, dedublarea, alteritatea imaginii, fiind condiția sine qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
manipulări, dedublarea, alteritatea imaginii, fiind condiția sine qua non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la dizolvarea sa în real
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării în universal 81: "Dracul a făcut casa, dar fără ferești; cara cu sacul lumina în casă. Trece Dumnezeu pe acolo și îl vede tot ieșind cu un sac afară și fuga iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
astea? întrebă ciobanul pe Moarte. Acestea sunt ghemele cu firul vieții fiecărui om. Când s-a mântuit firul, traiul omului s-a sfârșit și eu mă duc de-i ieu sufletul." 104 Casa-arhetip și spațiul mitic al casei construiesc o alteritate a umanului care, adăpostind viețuirea prin rit și ritual, desăvârșește individualul ca suflet al universului, ca meta-imagine. I.2. SPAȚIUL IMAGINAR Aflat într-o permanentă căutare a rădăcinilor primordiale, omul s-a descoperit pe sine, de-a lungul timpului, convertind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
orfic). Pe de altă parte, ea înscrie întreaga existență a poetului întro sferă a perfecțiunii, întrun univers armonios, integrator. Destinul întru Absolut al poetului contrastează astfel, încă o dată, cu soarta efemeră a omului muritor, al cărui blestem este dizarmonia, neodihna, alteritatea. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Sub aparenta simplitate a acestei poezii de tinerețe sunt reunite, cred eu, mai multe linii tematice, organizate prin procedeul romantic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în lumea de jos nu există repaos, că moartea e și ea relativă, fiindcă oamenii se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște. Hyperion în țe lege că blestemul omenirii e neodihna, povara prigonirilor de soartă, nestatornicia, alteritatea, înșiruirea la nesfârșit a acelorași cicluri existențiale întrun timp rotitor, perpetuu. Înțelege, de asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
le conferă decât o falsă identitate (Poate nici nu mă cheamă Popescu - spune Gelu; cred că mă cheamă Popescu - afirmă Zare întro scrisoare), fiindcă nui leagă de părinți și nui diferențiază de ceilalți. Golite de sens, numele devin semne ale alterității, de aceea Zare Popescu, fascinat de etimologii, le conferă sensuri noi: Popescu înseamnă pentru el cel care stă semeț, Grințu, cel care veghează, santinela, martorul, iar Radu, bucurie. Complexați de statutul lor de orfani, cei trei tineri apelează la modalități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tuturor statelor membre, fiindcă sa renunțat la ierarhizări de tipul „culturi majore“ și „culturi minore“. Drept urmare, pentru a se integra armonios unei societăți în continuu proces de glo balizare, tinerii ce aparțin noilor generații trebuie să respecte și să adopte alteritatea culturală și lingvistică, trebuie să pro moveze activ ideea egalității tuturor culturilor, adică săși asume modelul multiculturalității. În al doilea rând, multiculturalitatea presupune dialogul culturilor naționale, prin acceptarea pluralității și a diferenței. Din acest punct de vedere, tinerii au numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o undă difuză de neliniște și suferință: și plopi foșnind nevăzuți / au schimbat povestea. Secvența a doua are rolul de a sublinia scenariul inițial, întărind de fapt afirmația din incipit. În chip concluziv, se impune laitmotivul schimbării, întrun discurs al alterității (centrat pe a IIIa persoană gramaticală), sugerând înstrăinarea, ruptura de noua realitate în care instanțe nevăzute au schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
34 Pasul următor este reprezentat de supraistorismul hegelian 35. Nici acesta nu realizează însă o desprindere totală, căci ordinea empirică rămâne pentru Hegel doar limitatul, relativul în care se afirmă pe sine ordinea logică, pentru ca, după astfel de experiențe ale alterității, să-și găsească împlinirea în ordinea spiritului. Pe de altă parte, ideea de continuitate, susținută cu tărie de Hegel, presupune mai ales asociată cu ideea de progres o mobilitate care probabil nu-i mai fusese recunoscută gândirii încă de pe vremea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că pentru el logicul nu rămâne la stadiul purei identități cu existentul și nu se blochează în fața contradicției non-existentului, ca la eleați, ci iese din sine și se întrupează chiar în lumea empiricului, pentru ca abia ulterior, după ce a făcut experiența alterității, să se regăsească sub forma unei sinteze între gândire și existență 109. Hegel deblochează așadar inhibiția eleată în fața nimicului, recurgând la dialectică, o metodă dinamică, de certă deschidere romantică; acum nimicul este asumat pe drumul devenirii. Sau pentru a apela
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la romantici avem de-a face cu ceea ce noi am numi o proiecție-etalon. Dar argumentele pe care Metzger le aduce în continuare nu ni se par deloc concludente. Autorul susține că, spre deosebire de Dilthey, pentru romantici nu sunt fundamentale nici problema alterității ("înțelegerea unui alter ego nu constituie o problemă majoră"), nici conceptul de vivo ("persoana întâi singular!")152. Dacă ținem seama de frecvența cu care apar cazurile de dedublare în simptomatologia romantică (până și regăsirea sinelui într-o lume ideală este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o fază, în care este el însuși (teza), dar fiecare concept conține în sine, în chip latent, și elemente, datorită cărora ele se transformă de la sine în antiteza sa, pentru ca apoi după ce a ieșit din sine conceptul, îmbogățit cu aventura alterității, să se întoarcă la sine, constituind o a treia stare, în care teza și antiteza se unesc într-o sinteză" (Despre conștiința filozofică, p. 111). 110 Potrivit lui Hegel, Heraclit vede adevărul în devenire, ca o unitate a ființei și neființei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32. Ea este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și niciodată pentru el însuși, și aceasta din două considerente: 1) este nebun tot
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ușor de identificat, devine un element identificabil. Totodată, acest spațiu social modern conferă oamenilor diverse funcții și imagini. De exemplu, "călătorii din autobuz", "pasagerii unui avion", "cititorii din bibliotecă", "clienții firmei" etc. Toate aceste formule lingvistice creează imagini sociale de alteritate, iar tot acest proces al alterității sociale este posibil pentru că plasarea unui om în spațiul social este diferența celuilalt. Într-un loc public, oamenii se poziționează diferit unul în raport cu altul. Alterități sociale și impresionisme cotidiene... Spațiul social modern s-a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
identificabil. Totodată, acest spațiu social modern conferă oamenilor diverse funcții și imagini. De exemplu, "călătorii din autobuz", "pasagerii unui avion", "cititorii din bibliotecă", "clienții firmei" etc. Toate aceste formule lingvistice creează imagini sociale de alteritate, iar tot acest proces al alterității sociale este posibil pentru că plasarea unui om în spațiul social este diferența celuilalt. Într-un loc public, oamenii se poziționează diferit unul în raport cu altul. Alterități sociale și impresionisme cotidiene... Spațiul social modern s-a format pe baza elaborării unei distribuții
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc. Toate aceste formule lingvistice creează imagini sociale de alteritate, iar tot acest proces al alterității sociale este posibil pentru că plasarea unui om în spațiul social este diferența celuilalt. Într-un loc public, oamenii se poziționează diferit unul în raport cu altul. Alterități sociale și impresionisme cotidiene... Spațiul social modern s-a format pe baza elaborării unei distribuții social-politice a imobilelor și oamenilor. Această distribuție s-a făcut după un program temporal (ore de vizită, program de lucru, pauze de masă etc.), unde
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
capitalului îl inventează pe om drept imagine socială și politică. Un fel de formă în putere și cu drepturi într-o societate a reprezentării. O civilizație care-l inventează pe om... altfel. Un altfel devenit celălalt. Un celălălt devenit alt-fel. Alterități profunde, disimetrii cotidiene. A-l căuta pe omul contemporan în imaginile sale (sociale, politice, mediatice) este o iluzie. Cele trei forme de imagini și de reprezentări sociale pot fi considerate "documente contrafăcute". Ele denotă alterități în structura sa funcțional-politică. Omul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
celălalt. Un celălălt devenit alt-fel. Alterități profunde, disimetrii cotidiene. A-l căuta pe omul contemporan în imaginile sale (sociale, politice, mediatice) este o iluzie. Cele trei forme de imagini și de reprezentări sociale pot fi considerate "documente contrafăcute". Ele denotă alterități în structura sa funcțional-politică. Omul inventat al procesului capitalist de civilizație este un celălalt al văzului. Omul de azi, marele anonim, este și un dincolo de principiul reprezentării (din cunoaștere și din politică). Ceea ce trebuie să moară într-un mod decisiv
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
învecinate narcisismului hegelian. Traducându-l și comentându-l pe Kant, poetul se va încrede doar în conștiința ce își este sieși propria lume, aptă să degaje visul poetic și estetica formei. Eul romantic, asfixiat prin supralicitare, se deplasează spre structurile alterității, ale mundanizării în lume și în timp. Eul psihologic respinge reificarea imaginarului primitiv, magic, atitudinea naturală, mimetica cedează locul atitudinii transcendentale, compatibilă cu figurile oglindirii constitutive de sens și a căror semnificație se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]