2,164 matches
-
tracic. De altfel, un astfel de toponim, Bozovo, a fost înregistrat la aromîni de către Gustav Weigand. Forma Bozen, atestată în documentele din secolul al XV-lea, susține posibilitatea evoluției schițate mai sus. Apariția lui u în loc de o se justifică prin alternanța frecventă în limba romînă între o și u (inclusiv în toponimul Sociava-Suceava). Caracal Este numele municipiului de reședință al județului numit în trecut Romanați, în legătură cu care se fac tot felul de glume (că la Caracal s-ar fi răsturnat „carul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina, Ciulinești, Ciulinețul, Ciulinii Mari, Ciulinii Mici, Ciulinoasa, Ciulinosul (care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar și științific au consemnat apelativul ciulniță cu sensul de „bulbuci“ „cînd apa curge cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Laita (munte și pîrîu în Munții Făgărașului) ar putea proveni dintr-un mai vechi atestat Laieta. Prezența lui e în loc de u se datorește „consoanei“ moi j (semivocala rostită mai accentuat, ca în limbile slave, este de fapt o semiconsoană moale). Alternanța o-e se întîlnește și la alte nume, îndeosebi în documente (Brașev-Brașov, Craieva-Craiova, Crușev- Crușov etc.), între timp impunîndu-se cea cu o. Leaotă a apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar fi luat naștere pe teren romînesc, la început ca termen secund în genitiv al unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei“), apoi desprins ca toponim absolut (simplu). Evoluția Moldeova > Moldova este ușor de explicat prin alternanța palatalizat/nepalatalizat a unor consoane în graiul moldovenesc. S-a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care lucrau sașii (care era o „albie, adîncitură“, indicată de apelativul german), apoi, prin metonimie, orașul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aceea că într-un cuvânt care a trecut prin aglutinare una dintre rădăcini poate suferi o modificare fonetică capabilă să indice diferitele relații ale rădăcinii capitale. Astfel a fost realizată concepția conform căreia toate limbile indoeuropene provin din combinarea, din alternanțele și modificările unor cuvinte care provin dintr-o singură silabă. Descoperirea lui Schlegel pune la dispoziția gândirii istorice punctele de sprijin care pot conferi acesteia caracter științific. Mai întâi, toate limbile, indiferent de morfologia lor și de nivelul de cunoaștere
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
construcții sintactice după principiul: nu există nimic în morfologie care să nu fi fost anterior în sintaxă. În al treilea rând, evoluția sintactică și morfologică a limbilor nu este condiționată de reguli fonetice și nu impune segmentelor sonore regularități de alternanță fonetică. Există impresia că prezența în actualitate a trei formule de limbă - silabică, aglutinantă și flexionară - formule care nu există niciunde în stare pură, probează originea aparte a limbilor indoeuropene. Pentru a ne lămuri asupra acestei chestiuni trebuie să distingem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
oricât de vechi ar părea ele, au în spatele lor o perioadă de evoluție incomparabil mai mare decât istoria atestată a limbilor indoeuropene, perioadă în care ele au trecut prin multe organisme lingvistice, au suferit prea multă uzură și prea multe alternanțe ca să mai poată spune mare lucru despre forma lor primară și despre modul cum s-a constituit limbajul. Totuși, scoase din nebulozitatea lor semantică, dezbrăcate de grandoarea ideatică cu care au fost înconjurate, ele nu-și pot afla altundeva originea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o limbă și cuvintele din alte limbi i.-e. nu este susceptibilă de o demonstrație riguroasă, cel mai bine este ca acest cuvânt să fie neglijat.” Știm cu toții că analiza riguroasă despre care vorbește Meillet se bazează pe fonetică despre alternanțele căreia el însuși afirmă că sunt lipsite de consecvență. „Transformările fonetice, arată el, au avut drept consecință faptul că destule foneme din cea mai mare parte a limbilor admit mai multe origini, iar uneori opt sau zece origini distincte”. Minimalizarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin Alai, cu spiritul aspru în deschidere, care se poate interpreta prin galai, două demuri din Atica. Pentru greci, forma sufixată cu n, Alanoi, însemna „populație din Sarmatia”, ca și pentru latini Alani, formă atestată la Plinius. Având în vedere alternanța l/r, formele Aria și Ariens, denumiri antice pentru populația Indiei (vezi GE, art. Inde), sunt egale cu Alai și Alanoi. Aceste forme, împreună cu gali, celți, welsh, valah, Galiția, Halici etc., reprezintă evoluții diferite, sufixale și prefixale, ale miezului lichid
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a articula cuvinte”. Ideea emiterii de sunete articulate prin expirație este evidentă în sl. slovo (s-lovo), lat. laus „elogiu pronunțat”, vgr. κλέος „slavă”, λόγος și ρημα „cuvânt, vorbire”; lat. lingua (rom. limbă, sl. język), sl. reč „vorbire”. Se conturează astfel alternanța l/r în exprimarea curgerii: lat. fluo (φλύω) „a curge” și rivus „curs de apă”, vgr. ρέω „a curge”, sl. litĭ, lĭju „a turna, a curge” și reka „râu”; unele forme reflectă vocalizarea și dispariția lichidei: magh. szó „cuvânt, vorbă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl. road „drum, cale”, let. rùimas „cavitate, deschidere”, vgr. ρεο „a curge, a se revărsa”, vsl. ravĭnŭ „neted”, fiind legat etimologic, prin alternanța l/r, de lume, uliță, alb. lumë „gârlă, râu”, lat. villa „câmp, țară”. 4. Cantemir selectează un grup de șapte cuvinte (cărare, grăiesc, heleșteu, nemeresc, pădure, privesc, stejar), pe care le apreciază ca băștinașe. Criteriul de selecție a fost evident
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un fel oarecare”, kullot/kullos „a pășuna, a hoinări”, apoi cu rom. a cura „a îngriji”, a cure/a curge, curat etc., sfera semantică largă fiind cea de „călcare, netezire, bătătorire, curățare, îngrijire, drăgălășenie”. Formele sunt prefixate și rezultate din alternanța l/r: fr. alée, aller „a umbla, a se mișca într-o direcție”, lat. erro (ερρω) „a hoinări, a circula, a se mișca” alb. rrugë „pasaj cu case pe margini, loc de trecere, parcurs, drum, cale”. Alt prefix este în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rom. mai adv. „încă, și mai, cam, cât pe ce”, engl. boy „băiat, fiu”. În toate aceste forme prezența lui iot (j) se datorează unui l moale, care alterna cu l dental: sl. vol, rom. bou (bos/βους), aflat în alternanță cu r: alb. pyll „pădure, mult, abundent”, sl. bor „pădure de conifere”. Prin augmentarea prefixală și sufixală a miezului lichid l/r au rezultat forme ca lat. alo „a face să crească, a hrăni, a îngriji, a fortifica”, aro (αρόω
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hrăni, a produce”, almus „hrănitor”, alica „specie de grâu cu un singur bob” (sp. alaga, rom. alac, magh. alakor), vgr. γάλα, γαλακτος „lapte, suc lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
viață, pentru o nouă pulsiune, pentru o nouă evoluție, pentru o nouă treaptă, pentru o nouă construcție sau pentru o nouă formă. Dacă privim viața, pe pământ este făcută de Dumnezeu să funcționeze numai după această lege a ritmului, a alternanței repausului după efort. Repaus ce diferă de la o formă de existență la alta. Însăși moartea constituie, de fapt, repausul vieții pentru o viitoare și nouă formă de viață în șansa evoluției. Probabil de aceea vechii daci se bucurau la moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
stării în care se află, să mediteze pentru a-și armoniza structurile tridimensionale (fizic, rațional și sufletesc) și pentru a nu le încălca în formele prezentate. Însuși Dumnezeu a respectat legea la facerea lumii, această lege universală a ritmului, a alternanței efort-repaus. Numai prin această manieră ne este arătat cum trebuie să muncim, să creăm, pentru a produce o schimbare, o transformare în creație, rezistentă și viabilă. Noel Inceputuri Faust este o existență reală, între anii 1480 și 1540 în Saxonia
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fiert în lapte. În privința varietății rețetelor de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile“ sale, cârnați, sos de roșii și parmezan ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt, împreună cu frunze proaspete de salvie. Una dintre cele mai interesante rețete se numește Torta tricolore di polenta; ea reface culorile steagului italian, căci mămăliga din unele straturi este amestecată când cu sos de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
untului. țările române au preferat untul și, bineînțeles, untura. Bucătăria aristocratică a prezentat o atracție vădită pentru unt, deși nenumăratele zile de post au impus, în aproape două treimi din an, folosirea untdelemnului. „Manuscrisul brâncovenesc“ este o dovadă a acestei alternanțe unt untdelemn, în timp ce untura a fost mult timp grăsimea „de dulce“, din afara posturilor, a bucătăriei țărănești. În mod paradoxal, influența gastronomiei occidentale pare a fi fost mai târzie în Moldova, unde bucătăria turcească se afla la loc de cinste, cel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și de acord cu „gazul“ și „fermentația“, respectiv iatro-chimia lui Van Helmont, François De la Boë introduce în medicină, doctrina biochimică. În farmacopeea sa utilizează săruri volatile, antimoniu, tincturi, extracte, uleiuri vegetale. Ca și Jean Baptiste Van Helmont, De la Boë, explică alternanța între „fermentație“ și „efervescență“, face deosebirea între „aciditatea“ și „alcalinitatea“ umorilor. Tot între novatori se înscrie și englezul Francis Glisson (1597 - 1677). Medic și anatomist, cu studii la Cambrige și Londra, el este unul din discipolii de onoare ai lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o intitulează Psychologie consonantiste și care apare în format mare (24/16) și 900 de pagini (2 volume), în limba franceză prin Ed. Maloine din Paris, în 1938 - 1939. Odobleja trece prin grila legilor universale: consonanță, reversibilitate, echilibru, echivalență, compensație, alternanță, reacție, inerție ș.a., optsprezece științe, demonstrând unitatea sistemic-deschisă a științei. Războiul împiedică difuzarea capodoperei sale. Precaut totuși Odobleja oferise proiectul lucrării sale, a acestei cibernetici generale, participanților veniți la București, unde în 1934 are loc Congresul Internațional de Medicină Militară
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
serotonină) (fig. 53). Sinteza necesită participarea oxigenului și a unei pteridine (eritrotetrahidrobiopteridină) în prima etapă și a vitaminei B6 (piridoxal-fosfat) în cea de a doua. Prin acetilare cu ajutorul N-acetil-transferazei, serotonina se transformă în melatonină, principalul hormon pineal, implicat în realizarea alternanței veghe-somn. Spre deosebire de neuronii serotoninergici și mucoasa intestinală, plachetele sanguine nu sintetizează serotonină, ci doar o captează și o transportă la distanță de locul de formare și eliberare. Aproximativ 90% din serotonina totală este de origine intestinală, 8% se găsește în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza de plecare a unui reflex miotatic, monosinaptic (Huguelin și Bonvallet, 1957). Aplicarea unui stimul unic pe limbă provoacă, de asemenea, căderea mandibulei (reflex linguomaxilar). Masticația, ca act reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
declarații făcute de una sau mai multe persoane (la adresa) uneia sau mai multora." Pe când acțiunea progresează în mod permanent în teatrul de iluzie, ea este fragmentată în teatrul epic. Structura lui Mutter Courage (1939) este dominată de un principiu de alternanță. Un grup de scene arată cum Courage își pierde copiii, în timp ce celelalte scene, mai scurte, o prezintă în cadrul activităților ei de comeț. Această opoziție, conținută în titlu, subliniază incompatibilitatea dintre dragostea maternă și dorința de profit, inserându-se totodată istoria
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]