1,200 matches
-
ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre aceștia. Nu este de mirare că unii elevi au văzut în învățătorul lor întruchiparea exemplară a altruismului. Mărturii culese mulți ani mai târziu spun totul în această privință. Iată viața pe care a ales-o Wittgenstein în speranța de a-și găsi liniștea sufletească. O viață care nu-i putea bucura pe cei care îl iubeau. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
timp nu căutăm să vedem ce se ascunde În spatele ei, adică ce motivație o animă. Astfel, cîți dintre noi, care n-am acorda importanță cunoașterii motivației reale a comportamentului cuiva, nu s-au Înșelat, luînd ca adevărat un gest de altruism, care ulterior s-a dovedit că a fost doar din interes, din orgoliu sau din snobism! * „E mai ușor să suferi, decît să te răzbuni.” (J.J. Rousseau) Pentru că la suferința inițială, trebuie să adaugi și pe cea de a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dorit s-o asculte pe Maria. Cred că atunci i s-a Întîmplat o minune. Copilul s-a vindecat În mod neașteptat” (Cf. Jurnalul Național, ediție de colecție: Maria Tănase, 2 iulie, 2007). Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni cu bun-simț decît pe aceia care sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
M. Eminescu) Din păcate, acest criteriu esențial al „calității” poate fi aplicat, la fel de bine, și pentru „rău”: sînt oameni care excelează prin calitatea răului comis (să ne reamintim, de exemplu, actele desăvîrșite de cruzime comise de Medeea, comparativ cu noblețea altruismului din comportamentul Ifigeniei, al Electrei sau al Antigoniei). * „Ar trebui să putem răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face.” (La Rochefoucauld) Cel care este Înzestrat, de exemplu, cu daruri sufletești are obligația morală de a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în timp. Frumusețea relațiilor interpersonale Este acel
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine însumi; când dihotomia sau opoziția polară dintre egoism și altruism este rezolvată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine însumi; când dihotomia sau opoziția polară dintre egoism și altruism este rezolvată și depășită" (apud Zamfir, E., 1982, p. 71). Plecând de la această posibilitate de funcționare a relațiilor interpersonale, A. Maslow introduce conceptul de societate eupsihică, menită să asigure posibilități maxime de dezvoltare umană. Urmărit de această idee, celebrul psiholog
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interese (individuale) și invidie, cooperarea implică încredere în celălalt, satisfacerea motivațiilor ambilor parteneri, bună-credință, fidelitate. Relațiile de cooperare depind în mare măsură de încrederea reciprocă. Reciprocitatea este cheia acestui tip de relații (sau ceea ce biologul nord-american Robert Trivers a numit altruismul reciproc). În actualele condiții, însă, nu este ușor să avem încredere unii în alții, mai ales atunci când ea încrederea tinde să fie folosită în interes personal sau devalorizată, persiflată ca naivă sau ca semn al neputinței. Potrivit lui Ch. Dejours (1993
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
in the other, to satisfy the motivations of both parties, in good faith and loyalty. Cooperation relations depend largely on trust. Reciprocity is the key to this type of relationship (or what the North American biologist Robert Trivers called reciprocal altruism). Under current conditions, however, it is not easy to trust each other, especially when trust tends to be used for personal purposes or devalued, bantered as naive or as a sign of weakness. According to Ch. Dejours (1993, as cited
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
încât astăzi aceasta presupune un grup de oameni care se întâlnesc în mod repetat pentru a-și discuta problemele. Factorii terapeutici de grup sunt: sentimentul apartenenței la grup, învățarea din succesele și greșelile altora, descoperirea problemelor similare și la alții, altruismul, învățarea din reacțiile altora față de propriul comportament, modelarea comportamentului și posibilitatea de exprimare a emoțiilor (Yalom, 1983; Whitaker, Lieberman, 1964; Pinney, 1970). Terapia de susținere își are originea în scrierile analitice ale anilor ’30, în cadrul cărora accentul era pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a accepta în mod voluntar sacrificiul pus în serviciul altora. Medicina este o morală practică ce implică o credință puternică. Medicul refractar oricărei credințe confesionale, liber-cugetător, pozitivist sau ateu, nu poate avea un suport moral care să-l apropie de altruismul și devoțiunea profesională. Pe aceste considerente, condițiile necesare exercitării medicinei sunt următoarele: a) Să dorești ușurarea nenorocirilor fizice și sufletești ale altora, pe care-i simți ca semeni ai tăi; b) Capacitatea științifică ce susține ardoarea profesională, studiul bolilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportamentul din etape ulterioare. În mod tipic, instituțiile apar sub auspiciile unui hegemon. Alternativ, ele reflectă inițial angajamente de alianță într-o anumită distribuție de putere. În general, totuși, instituționaliștii consideră că existența cooperării reflectă urmărirea intereselor naționale, și nu altruismul (Keohane, 1984). Instituționaliștii au reacționat la predicțiile neorealiste privind multipolaritatea emergentă. În acest sens, ei au prezis continuitatea în aranjamentele multilaterale încheiate după 1945 între principalele state. Instituționaliștii fac referire la rețeaua densă de alianțe și instituții internaționale care s-
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre aceștia. Nu este de mirare că unii elevi au văzut în învățătorul lor întruchiparea exemplară a altruismului. Mărturii culese mulți ani mai târziu spun totul în această privință. Iată viața pe care a ales-o Wittgenstein în speranța de a-și găsi liniștea sufletească. O viață care nu-i putea bucura pe cei care îl iubeau. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
principalului. Costurile sunt incumbate de exercitarea calității de agent și rezultă deopotrivă din divergența intereselor agenților și principalilor și din faptul că agenții sunt, la rândul lor, actori maximizatori. Acest lucru nu Înseamnă că agenții nu pot fi și altruiști. Altruismul nu echivalează Însă cu a fi agent perfect, adică a acționa În sensul maximizării intereselor principalului. K. Arrow (1974, apud Rowlinson, 1997:54 ) argumentează că incomensurabilitatea și comunicarea incompletă a valorilor și dorințelor umane fac imposibilă reciprocitatea absolută. Chiar dacă agentul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
decenii până să fie desăvârșit. Un succes istoric de nedepășit, din varii motive, pe care, cu încăpățânare, ieșenii nu obosesc să-l celebreze, în ciuda faptului că orașul lor, capitală europeană înainte de 1859, a fost tragicul perdant al acestei lecții de altruism politic în favoarea interesului național. Dincolo de retorica naționalistă, inevitabilă aici, din astfel de celebrări nu rămân, în fond, decât imagini disparate care scurtcircuitează viu, asemeni unui flash de neuitat, memoria colectivă sau amintirile noastre fugare. Dacă un astfel de moment poate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ireal și, contrariat, l-am șters cred din memoria imediată. Abia acum, știind multe alte nuanțe, aș putea înțelege mai exact ce se întâmpla de fapt, iar pentru asta ar trebui evocată aici principala funcție pe care, cu tenacitate și altruism, a întruchipat-o Paul Miron pentru elita intelectuală, literară cu precădere, din țară. El era Hermes, mesagerul zeilor, coborât cordial și îndatoritor printre muritori pentru a le aduce un strop de fericire. Prietenia lui era un priviligiu prețuit și niciun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mult decât oricând să le aud sfaturile aspre, finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
majoritatea celor care practică constant activități sportive sunt mult mai sociabili, mai optimiști și mai dispuși să relaționeze cu semenii lor); cresc eficiența acțiunilor întreprinse pentru combaterea anumitor atitudini corporale deficitare; stimulează însușirea unor valori sociale ca fairplay-ul, solidaritatea, altruismul etc. Suntem convinși că avantajele sunt mult mai multe (putând fi oricând subiectul unor lucrări mult mai vaste), însă prin cele expuse am oferit câteva repere esențiale, care susțin ceea ce ne am propus în acest capitol și anume „pledoaria pentru
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de The Free Press, o diviziune a Macmillan, Inc., sînt retipărite cu permisiunea editorului. Citatele din Social evolution de Robert L. Trivers, publicat de Benjamin / Cummings, sînt retipărite cu permisiunea Addison - Wesley Publishing Company. Citatele din "The evolution of reciprocal altruism" de Robert L. Trivers sînt retipărite din Quarterly review of biology, cu permisiunea University of Chicago Press, copyright 1971 Stony Brook Foundation Inc. Citatele din "A phenomenological approach to human deception" de Lucy Fontaine Werth și Jenny Flaherty sînt retipărite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei perspective (Cheney și Seyfarth 1990:258; Humphrey 1983:51-52), acest talent s-a dezvoltat în rîndul populațiilor umanoide pentru că facilita cooperarea, chiar dacă accentua, în același timp, capacitatea de a înșela (Carrithers 1990). Trivers (1971) subliniază complexitatea avantajelor și dezavantajelor altruismului și vicleniei în cadrul populațiilor umane. El afirmă că deși selecția naturală îi favorizează pe cei care sînt "trișori subtili", ea favorizează de asemenea și capacitatea de a-i detecta și a-i descoperi pe cei care înșeală. În cartea sa
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și persoanele cu profesii care le cer uneori să mintă. Nu putem presupune că o distribuire optimă a cinstei și nesincerității se va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru social. În extrasul din lucrarea sa "Evoluția altruismului reciproc", scrisă pe cînd era încă student, Trivers (1971:35) afirmă: Fiecare individ aparținînd speciei umane este văzut ca avînd tendințe altruiste și nesincere, a căror exprimare depinde de variabile ale dezvoltării, care au fost selectate pentru a echilibra aceste
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
104]. Toland, John 1982. Infamy: Pearl Harbor and its aftermath. London: Methuen [141]. Toynbee, Arnold Joseph 1935. A study of history. Vol.3 (ed. a II-a). London: Oxford University Press [304]. Trivers, Robert L. 1971. The evolution of reciprocal altruism. Quarterly review of Biology 46:35-57 [323, 344]. 1985. Social evolution. Menlo park: Benjamin/Cummings [203, 231, 243, 244, 321, 323, 332] 1988. Cuvînt înainte. Lockard și Paulhus 1988, pp.vii-xi [232]. Tudor-Hart, B. E. 1926. Are there cases in
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]