1,215 matches
-
pentru că reprezintă organizarea vieții sociale în cea mai exactă și precisă formă pentru că oamenii că poată coabita în mod pașnic, la fel specializarea profesiilor este un element care ne salvează de la o viață veșnic competitivă, neplăcută și grea. Pentru Durkheim altruismul este însușirea fundamentală a oamenilor care generează solidaritatea răspândită în cadrul societăților moderne. Astfel solidaritatea socială este cea care impune un mediu pașnic, productiv și stabil. În sprijinul acestor scopuri vine și diviziunea socială a muncii, care separă meseriile și opțiunile
Diviziunea muncii în viziunea lui Gellner () [Corola-website/Science/305691_a_307020]
-
poate fi în detrimentul pacienților deoarece - după cum arată cercetările din ultimii ani - efectul placebo implică mecanisme biochimice reale (cum ar fi rolul endorfinelor în analgezia placebo), tot astfel neinformarea pacientului de faptul că i se administrează placebo, pe principiul moral al altruismului medicului și al efectelor potențial benefice ale placebo-ului administrat, poate fi chiar periculos. Concepția conform căreia, desi violează acordul consimțit, pacientul poate fi înșelat în anumite aspecte ”nefundamentale” ale actului terapeutic, pare viabilă la nivel abstract însă la nivel
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
comune, fără ca personalitatea lui să nu tindă a se plasa mai presus de ființa colectivă.” Sinuciderea altruistă „Când omul este detașat de societate, el se omoară cu ușurință, dar tot la fel de ușor se omoară când este prea legat de ea.” Altruismul este definit în următorul fel: eul nu își aparține deloc, el se confundă cu altceva decât el însuși, polul conduitei sale se situează în afara lui, adică în grupul din care face parte; individul este nediferențiat de semenii lui, nu este
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
sunt mai protejați împotriva sinuciderii. III. SINUCIDEREA CA FENOMEN SOCIAL GENERAL „Fiecare grup social are realmente o înclinare colectivă ce îi este carcateristică și din care derivă atracțiile individuale, iar nu invers. Ceea ce conturează înclinarea respectivă sunt curentele de egoism, altruism sau de anomie care ajută societatea în cauză, împreună cu predispozițiile pentru melancolie languroasă, sau pentru renunțare activă, sau pentru oboseala exaperată ce reprezintă curentele acestor curente. Aceste tendințe ale colectivității, penetrând la nivelul indivizilor, sunt cele care îi determină să
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
secolului al XX-lea, teoria geneticii populațiilor începe să fie aplicată în discipline de graniță nou apărute, sociobiologia și psihologia evoluționistă. În anii 1960, W. D. Hamilton și alții au elaborat noi metode legate de teoria jocului pentru a explica altruismul din cadrul grupurilor sociale de animale, mai ales în ceea ce privește perpetuarea speciei. Prin anii 1970, Stephen Jay Gould și Niles Eldredge au elaborat "teoria echilibrului punctat", prin care se explică faptul că multe schimbări evolutive pot avea loc în intervale scurte de
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
călători prin spațiul cosmic, ar trebui să fie și altruista. Omenirea, de exemplu, a așezat cu succes nave spațiale pe satelitul înghețat Titan și totuși avem războaie și crime zi de zi. Progresul tehnologic nu vine mâna în mână cu altruismul și s-ar putea ca o presupusă civilizație extraterestră să fie destul de periculoasă. De aceeași părere este și Stephen Hawking, care consideră că ar trebui să ne temem de extratereștri, care vor veni probabil pe Pământ în căutare de resurse
Viață extraterestră () [Corola-website/Science/314453_a_315782]
-
Este o virtute tradițională în multe culturi și un aspect de bază al diverselor tradiții religioase, desi conceptul de "ceilalți", față de care îngrijorarea ar trebui să fie îndreptată, poate varia printre culturi și religii. ul sau abnegația este opusul egoismului. Altruismul poate fi deosebit de sentimente de datorie și loialitate. Altruismul este o motivație de a oferi ceva de valoare unei părți care trebuie să fie oricine, dar nu sinele, în timp ce datoria se concentrează pe o obligație morală față de o anumită persoană
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
aspect de bază al diverselor tradiții religioase, desi conceptul de "ceilalți", față de care îngrijorarea ar trebui să fie îndreptată, poate varia printre culturi și religii. ul sau abnegația este opusul egoismului. Altruismul poate fi deosebit de sentimente de datorie și loialitate. Altruismul este o motivație de a oferi ceva de valoare unei părți care trebuie să fie oricine, dar nu sinele, în timp ce datoria se concentrează pe o obligație morală față de o anumită persoană (de exemplu, un zeu, un rege), sau colectiv (de
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
de a oferi ceva de valoare unei părți care trebuie să fie oricine, dar nu sinele, în timp ce datoria se concentrează pe o obligație morală față de o anumită persoană (de exemplu, un zeu, un rege), sau colectiv (de exemplu, un guvern). Altruismul pur constă în a sacrifică ceva pentru altcineva în afară de sine (de exemplu, sacrificând timp, energie sau bunuri), cu nici o așteptare de vreo compensație sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoaștere pentru actul de a da). Există
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
a sacrifică ceva pentru altcineva în afară de sine (de exemplu, sacrificând timp, energie sau bunuri), cu nici o așteptare de vreo compensație sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoaștere pentru actul de a da). Există multe dezbateri dacă altruism "adevărat" este posibil. Teoria egoismului psihologic sugerează că nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris că adevărat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensă intrinseca sub formă de satisfacție personală. Valabilitatea acestui argument depinde dacă recompensele
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
sugerează că nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris că adevărat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensă intrinseca sub formă de satisfacție personală. Valabilitatea acestui argument depinde dacă recompensele intrinseci se califică că "beneficii". Termenul 'altruism' se mai poate referi, de asemenea, la o doctrină etică care pretinde că indivizii sunt obligați moral să ajute pe alții. Folosit în acest sens, de obicei, contrastează cu egoismul, care este definit că acționând pentru avantajul sinelui. Conceptul are
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
gândirea filosofica și etică. Termenul a fost inițial inventat în secolul XIX de către sociologul fondator și filozof al științei, Auguste Comte, devenind un subiect important pentru psihologi (în special cercetătorilor din evoluția psihologiei), biologia evoluționistă, si etologi. În timp ce idei despre altruism dintr-un domeniu pot avea un impact asupra altor domenii, metodele diferite și concentrările acestor domenii, conduce întotdeauna la perspective diferite asupra altruismului. În termeni simpli, altruismul este grijă pentru bunăstarea altor persoane și acționarea pentru a-i ajuta. Cartea
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
subiect important pentru psihologi (în special cercetătorilor din evoluția psihologiei), biologia evoluționistă, si etologi. În timp ce idei despre altruism dintr-un domeniu pot avea un impact asupra altor domenii, metodele diferite și concentrările acestor domenii, conduce întotdeauna la perspective diferite asupra altruismului. În termeni simpli, altruismul este grijă pentru bunăstarea altor persoane și acționarea pentru a-i ajuta. Cartea lui Marcel Mauss ""The Gift"" conține un pasaj: "Notă cu privire la milostenie". Notă descrie evoluția noțiunii de milostenie (și, prin extensie de altruism) de la
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
în special cercetătorilor din evoluția psihologiei), biologia evoluționistă, si etologi. În timp ce idei despre altruism dintr-un domeniu pot avea un impact asupra altor domenii, metodele diferite și concentrările acestor domenii, conduce întotdeauna la perspective diferite asupra altruismului. În termeni simpli, altruismul este grijă pentru bunăstarea altor persoane și acționarea pentru a-i ajuta. Cartea lui Marcel Mauss ""The Gift"" conține un pasaj: "Notă cu privire la milostenie". Notă descrie evoluția noțiunii de milostenie (și, prin extensie de altruism) de la noțiunea de sacrificiu. În
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
asupra altruismului. În termeni simpli, altruismul este grijă pentru bunăstarea altor persoane și acționarea pentru a-i ajuta. Cartea lui Marcel Mauss ""The Gift"" conține un pasaj: "Notă cu privire la milostenie". Notă descrie evoluția noțiunii de milostenie (și, prin extensie de altruism) de la noțiunea de sacrificiu. În ea, el scrie: Milosteniile sunt fructele unei noțiuni de morală a darului și a norocului pe de o parte, și unei noțiuni de sacrificiu, pe de altă parte. Generozitatea este o obligație, pentru că Nemesis răzbuna
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
că parte din bogăția și fericirea care a fost oferită lor și a fost până acum distrusă în sacrificii inutile, ar trebui să servească săracilor și copiilor. În știință etologiei (studiul comportamentului animal), si, măi general, în studiul evoluției sociale, altruismul se referă la comportamentul unei persoane care crește fitnessul unei altei persoane în timp ce scade fitnessul actorului. În psihologia evoluționistă acest lucru poate fi aplicat unei game largi de comportamente umane, cum ar fi caritatea, ajutorul de urgență, ajutor pentru partenerii
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
ajutorul de urgență, ajutor pentru partenerii de coaliție, bacșiș, cadouri de curtare, producția de bunuri publice, si ecologismul. Teorii ale comportamentului aparent altruist au fost formulate din necesitatea creării teoriilor compatibile cu originile evoluționiste. Două axe relaționate de cercetare pe altruism au apărut din analiza evoluționistă tradițională și din teoria jocului. Unele din mecanismele propuse sunt: Astfel de explicații nu implică faptul că oamenii întotdeauna calculează conștient cum să își crească fitnessul inclusiv atunci când fac acte altruiste. În schimb evoluția a
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
ajutorării persoanei potrivite ar fi fost foarte mari, ar fi benefic să fie precaut, și să fie de obicei altruist, chiar dacă în cele mai multe cazuri nu au fost beneficii. Beneficiile pentru altruist pot fi crescute și costurile reduse prin a manifesta altruism față de anumite grupuri. Din cercetări s-a constatat că oamenii sunt mai altruiști cu rudele decât cu non-rudele, cu prietenii decât cu străinii, cu cei atractivi decât cu cei non-atractivi, cu cei non-competitori decât cu cei competitori și cu membrii
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
că oamenii sunt mai altruiști cu rudele decât cu non-rudele, cu prietenii decât cu străinii, cu cei atractivi decât cu cei non-atractivi, cu cei non-competitori decât cu cei competitori și cu membrii grupurilor interne decât cu membrii grupurilor externe. Studiul altruismului a fost impulsul inițial din spatele dezvoltării ecuației lui George R. Price, fiind ecuația matematică folosită pentru a studia evoluția genetică. Un exemplu interesant de altruism se găsește în formele de celule Dictyostelium mucoroides. Aceste protiste trăiesc că sarcodine individuale până la
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
decât cu cei competitori și cu membrii grupurilor interne decât cu membrii grupurilor externe. Studiul altruismului a fost impulsul inițial din spatele dezvoltării ecuației lui George R. Price, fiind ecuația matematică folosită pentru a studia evoluția genetică. Un exemplu interesant de altruism se găsește în formele de celule Dictyostelium mucoroides. Aceste protiste trăiesc că sarcodine individuale până la înfometare, moment în care agreghează formând un corp fructuos multicelular, în care unele celule se sacrifică pentru a promova supraviețuirea celorlalte celule din organism. Teoria
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
un corp fructuos multicelular, în care unele celule se sacrifică pentru a promova supraviețuirea celorlalte celule din organism. Teoria investiției selectivă propune că legăturile sociale strânse și mecanismele asociate emoțional cognitiv și neurohormonal, au evoluat în scopul de a facilita altruism scump și de lungă durată între cei strâns dependenți unul de celălalt pentru supraviețuire și succes. Astfel de comportamente cooperante au fost uneori folosite că argumente în politica de stânga, de zoologul și anarhistul rus Kropotkin Petru în cartea sa
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Totuși, cănd voluntarii au plasat generos interesele altora înaintea celor proprii făcând donații caritabile, un alt circuit al creierului s-a activat selectiv, regiunea subgenual cortex/septal. Aceste structuri sunt intim legate de atașamente sociale și relaționările în alte specii. Altruismul, a sugerat experimentul, nu este o facultate morală superioară care suprimă pornirile egoiste de bază, ci mai degrabă elementar creierului, bine stabilit și chiar plăcut. Un alt experiment finanțat de Național Institutes of Health și efectuat în anul 2007 la
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
câștigul personal și a o face pentru câștigul altcuiva". Acea parte a creierului este numită [[Lobul temporal|cortexul temporal]] superior posterior (CTSp) În etapa următoare, oamenii de știință au adresat participanților câteva întrebări despre tipul și frecvența comportamentelor lor de altruism și ajutorare. Apoi ei au analizat răspunsurile pentru a genera o estimare a tendinței unei persoane de a acționa altruist și au comparat nivelul fiecărei persoane de altruism față de [[Neuroimagistică|scanarea creierului]] lor prin [[Imageria prin rezonanță magnetică nucleară funcțională
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
au adresat participanților câteva întrebări despre tipul și frecvența comportamentelor lor de altruism și ajutorare. Apoi ei au analizat răspunsurile pentru a genera o estimare a tendinței unei persoane de a acționa altruist și au comparat nivelul fiecărei persoane de altruism față de [[Neuroimagistică|scanarea creierului]] lor prin [[Imageria prin rezonanță magnetică nucleară funcțională|IRMf]]. Rezultatele au arătat că activitatea pSTC a crescut în proporție cu nivelul auto-raportat de altruism al persoanei respective. Potrivit cercetătorilor, rezultatele sugerează că comportamentul altruist provine mai
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
persoane de a acționa altruist și au comparat nivelul fiecărei persoane de altruism față de [[Neuroimagistică|scanarea creierului]] lor prin [[Imageria prin rezonanță magnetică nucleară funcțională|IRMf]]. Rezultatele au arătat că activitatea pSTC a crescut în proporție cu nivelul auto-raportat de altruism al persoanei respective. Potrivit cercetătorilor, rezultatele sugerează că comportamentul altruist provine mai de grabă din cum văd oamenii lumea, decât din cum acționează ei în ea. Credem că abilitatea de a percepe acțiunile altor oameni într-un mod semnificativ este
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]