2,639 matches
-
a potrivirii dintre doi îndrăgostiți: Când un bărbat ș-o femeie se iubesc și trăiesc bine, se zice că trăiesc ca hulubii, că se potrivesc ca hulubii. (...) a doua zi de nuntă, la uncrop, se taie doi hulubi, făcuți din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul pe care-l aruncă mireasa de pe tablaua* de pe cap și colacii ce însoțesc pe mort (zece, înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau vreun casnic să zică să-l mai lese pînă la anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi. Mațele cîrlanilor* tăiați se pun la tulpina pomilor care nu rodesc - și se crede că apoi pomii vor face fructe. Să nu împănezi* copacul cînd vrei să-l desfaci, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la masă, îți vor veni prieteni flămînzi. Nu e bine ca un bărbat să cînte șezînd la masă, c apoi femeia lui va înnebuni. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
icoană sau altceva din biserică se crapă e semn că unul din preoții acelei biserici va muri. Se crede că dacă din întîmplare se află treisprezece inși la masă, apoi pînă într-un an unul din ei va muri. Dacă aluatul din pască nu crește, atunci îți moare cineva din casă în anul acela; tot asemenea, și dacă ies ouăle urîte. Se crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură* de aluat, se duce în grădină pe la fiecare soi de pom, însoțită de bărbatul său, care ține în mînă un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul zice: „Bre, muiere, eu am
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia cînd face aluatul pentru turte, așa, cu mînile ciucură* de aluat, se duce în grădină pe la fiecare soi de pom, însoțită de bărbatul său, care ține în mînă un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul zice: „Bre, muiere, eu am să tai mărul ista, că nu rodește deloc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un topor. Dacă ajunge, de pildă, la un măr, bărbatul zice: „Bre, muiere, eu am să tai mărul ista, că nu rodește deloc.“ Femeia atunci zice: „Nu-l tăia, mă rog dumitale, că cum îs mînile mele încărcate ciucură de aluat, așa și el (mărul) la anu’ are să ro dească.“ Așa se face la fiecare pom - și se zice că vara pomii rodesc vrăjmaș. La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Chiriac [29 septem brie] se țin pentru apă rarea vitelor de fiară răpitoare și de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să nu mănînci din frigare sara, că-ți mănîncă lupii vitele. Aluatul și cîntariul să nu-l lași să doarmă prin sat, că-ți mănîncă lupii vitele. De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui, îi cu primejdie pentru vite, din pricina lupilor. Să nu cauți vitele pierdute mîncînd, că ți le mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua de Bobotează, după ce a sfințit preotul apa, în urma lui, apoi se vor mărita curînd. Sara, înainte de Sf. Andrei, se strîng mai multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămă ligă cu unt sau oloi, însemnîndu-se care ale cărei sînt, și apoi se lasă în casă mîța casei; ale căreia boțurele le mănîncă, de aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu siguranță căpcăunul ar fi găsit noi prilejuri să-și testeze coardele vocale asupra lui. Pe drumul spre casă, Cornel și-a înfipt cu putere degetele în pîinea fierbinte, pînă ce degetele s-au făcut pumn, iar unghiile au străbătut aluatul, pînă ce au reușit să se înfigă în palme. Dîndu-și seama că aproape o treime din pîine e compromisă, băiatul a mîncat bucata ciufulită, ca mama să nu știe. 5 Din cauza lui Radu, Cornel s-a certat cu Marcu. Lui
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o estetică a negării violente, a proferării înjurăturii și ocării, Arghezi scrie pamflete "un gen literar jumătate actual și jumătate etern", tablete în care se află nuclee narative. În Icoane
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-nchipui, te gândesc"); f. oscilația dramatică a poetului între credință și tăgadă ("Să te slujesc; dar Doamne, până când?"); g. revolta poetului împotriva Creatorului, pe care-l numește "tâlhar de ceruri"; revolta se îndreaptă împotriva imperfecțiunii creației: "Când maică-mea, frământă aluatul, mă-nțelegi?/ Ea scoate-ntotdeauna din vatră pâini întregi"); h. timpul trece și distruge condiția umană ("Mă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa"); i. tema morții: 1. spaima față de neant, în care până și Isus fuge de pe cruce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
actului sexual. Sunt însă unii băieți care resimt atâta tensiune nervoasă, în cât pragul de excitație al centrului sacral coboară foarte mult, declanșând o ejaculare la simpla apropiere de par teneră. Erecțiile femeii Femeia și bărbatul sunt făcuți din același aluat; doar un simplu detaliu genetic decide dacă vei arăta ca o femeie sau ca un bărbat. În rest, în corpul femeii se găsesc organe echi valente cu cele considerate în genere exclusiv masculine și vice versa. Acesta e și cazul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dezamăgire, ce dovadă mai bună a insuficientelor iubirii, a lipsei de intensitate, de existență! Există efectiv în jurul ei un aer de impostura pe care nu-l aflăm niciodată în jurul durerii; ea promite totul și nu oferă nimic, e din același aluat cu dorința"20. Până și pe Sfântă Teresa Cioran o învinuiește de "impuritate a sfințeniei feminine", când aceasta evocă frumusețea trupeasca a lui Dumnezeu, sfântă nedeosebindu-se, în percepția lui, de celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită, / Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
raiul tău cel strâmt/ Și-adânc și laic dintre fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni ulei sub prese,/ Fățarnic ceru-ntind pe mese/ Și din aluatul cel mai blând/ Îți fac pâinițe lungi și drese/ Cu cânepă și-apoi, roșind,/ În timp ce-n flori umedă iese/ Pe lume roua din pământ,/ Pun îngerii să ți le-ndese,/ Plini de evlavie și-avânt,/ În curul rozbombat și sfânt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]