1,108 matches
-
Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara, Zootoca vivipara"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, muzee, situri arheologice, arii protejate); astfel: Reportaje
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării și se bat cu leuștean ca să fie feriți de rele și de boli. În alte zone, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun cu care fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi că plante tămăduitoare. Se zice că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecată de Apoi și ajung
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI. Ce trebuie să faci pe 25 mai pentru a avea noroc by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103478_a_104770]
-
par din vârful cozilor de la vite și se îngroapă într-un furnicar, cu urârea: "Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și vitei câte furnici sunt în acest furnicar!". Tot în această zi se sfințesc plantele de leac - leușteanul, paltinul, alunul. ÎNĂLȚAREA DOMNULUI. Se crede că cine moare de Ispas ajunge direct în Rai.
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI. Ce trebuie să faci pe 25 mai pentru a avea noroc by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103478_a_104770]
-
păr din vârful cozilor de la vite și se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: "Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar!". Tot în această zi se sfințesc plantele de leac - leușteanul, paltinul, alunul. Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai. Sărbătoarea se ținea de oamenii temători de grindină, De asemenea se credea că dacă vor lucra de Ispas vor ...căpia! Întocmai ca la Paște, se mănâncă ouă roșii, pască și
Înălțarea Domnului. De ce nu este bine să se dea foc și sare din casă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102034_a_103326]
-
se credea că dacă vor lucra de Ispas vor ...căpia! Întocmai ca la Paște, se mănâncă ouă roșii, pască și cozonac și miel. De teama strigoilor și ielelor, casele, mormintele și biserica se împodobeau cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean. În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că
Înălțarea Domnului. De ce nu este bine să se dea foc și sare din casă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102034_a_103326]
-
paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), rachița ("Salix retușa"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus aria"), păducel ("Crataegus monogyna"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), liliac carpatin ("Syringa josikaea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") și zmeur ("Robus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
S. alpinus", dar nu în cei ai "S. bolligeri". O altă creastă, centrolopha, ajunge la marginea externă a primului molar superior la "S. bolligeri", dar nu și la "S. alpinus". "Seorsumuscardinus" poate fi asociat lui "Muscardinus", genul actualului pârș de alun, care apare aproximativ în același timp, și cu mai vechiul "Glirudinus". În 1992, Thomas Bolliger a descris niște dinți de "Seorsumuscardinus" din localitatea elvețiană Tägernaustrasse (MN 4; Miocenul timpuriu, vezi MN zonificare) ca un hârciog nedefinit (familie Gliridae), probabil, înrudit
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]