3,425 matches
-
tulburărilor de personalitate schizotipală, de tip borderline și evitantă le este propriu un stil emoțional evitant. 5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intimitate, modul în care decurge căsnicia, felul în care își îngrijește copiii, stabilitatea în locuire și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de personalitate. În continuare, vom lua ca punct de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu sunt de foarte mare intensitate pot fi compensate mult timp sau chiar toată viața prin mecanisme spontane psiho-sociale. Astfel, un mare dependent poate să nu devină nicicând evident, dacă trăiește alături de o persoană sigură și dominatoare sau într-o ambianță socială protectivă. Modele de compensare se pot realiza în diverse planuri: interpersonal, familial, prin profesie, activitate socială, politică, religie, hobbyuri, sporturi extreme. De asemenea, particularități ale culturii, ale modului de organizare socială, existența unor subgrupe sau minorități cu obiceiuri speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se includ: discuții repetate, observația persoanei în diverse împrejurări, apropierea de intimitatea sa, mărturii ale diverselor cunoștințe, documente precum scrisori, note autobiografice, produse culturale create de subiect fără a se ignora stilul exprimării (de exemplu, grafologică, aspectul persoanei și al ambianței sale fizice imediate (îmbrăcăminte, locuințăă și, desigur, autodescrierea și autocalificarea persoanei. Toate datele se reunesc în perspectiva biografiei, a dezvoltării formative și a funcționării sale în roluri, dar și a structurii psihice a persoanei, a diapazonului său de trăire, a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cea mai scăzută calitate a vieții a fost întâlnită la TP schizotipal, borderline și evitant. Dar toate persoanele cu tulburare de personalitate au o calitate a vieții scăzută. Există o corelație directă între aceasta și disfuncția socială a persoanelor. Chiar dacă ambianța socială nu e de natură de a reduce calitatea vieții, aceasta e deficitară la cei cu tulburare de personalitate. Toate studiile indică o mare comorbiditate psihiatrică pe Axa I. MAIER și colab. o evoluează la 63,3%. Peste jumătate din
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din ultimul timp poate da speranțe că, după remisunea tulburării de pe Axa I, continuarea îngrijirilor pentru Axa II să conducă la o evoluție favorabilă. Acest fapt se poate realiza - și în unele cazuri s-a realizat parțial - și prin modificarea ambianței, reducerea expunerii la stresori, ameliorarea rețelei de suport social. Sunt observații care arată că unii pacienți cu comorbidități pe Axa I și II primesc o atenție mai redusă, fiind uneori neglijați datorită ideii că prognosticul e oricum nevaforabil. Chiar dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atât în ceea ce privește stilul comportamental cât și responsabilitățile sau au preferință doar pentru acele roluri și statute care mențin și accentuează stilul lor excentric, deficitar și disfuncțional de a se manifesta. De asemenea, datorită rigidității lor comportamentale, „tranzacționează” mai dificil cu ambianța și își construiesc mai dificil, prin propriul efort, un mediu de viață echilibrat. De asemenea nu reușesc să învețe din experiențele de viață proprii datorită unei deficiențe primare de a trăi în profunzime semnificația evenimentelor. Astfel, de-a lungul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adulte, concomitent cu menținerea identității interioare cu sine. Cele mai solide argumente sunt din perspectiva doctrinei celor cinci mari factori (FFTĂ studiați cu NEO-PI-R. S-a ridicat și problema că mare parte din constanța stilului caracterial e corelată cu constanța ambianței, a nișei ecologice umane, care poate fi preselectată de subiect și autoîntreținută de el. Dar se consideră că persoana normală e flexibilă și în diverse circumstanțe - pe termen scurt, mediu și lung - își poate reorganiza stilul de manifestare, în raport cu situația
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de schimbări nu alterează identitatea psihică. La cei cu tulburări de personalitate unul din aspectele „rigidității” ar consta în menținerea aceluiași stil comportamental - care este și dezadaptativ - de-a lungul unor lungi perioade de timp, în principiu toată viața. Problema ambianței preselectate se ridică și din aceste cazuri, ea fiind un factor de întreținere, uneori de compensare relativă. Dependentul caută persoane și medii autoritare care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
timp, în principiu toată viața. Problema ambianței preselectate se ridică și din aceste cazuri, ea fiind un factor de întreținere, uneori de compensare relativă. Dependentul caută persoane și medii autoritare care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau în considerare. Dacă manifestările disfuncționale de tulburări de personalitate se evidențiază în orice situație, predilecția pentru anumite situații sau medii sociale poate fi comentată mai ales ca o tendință spre compensare (DISHION, 1995Ă. „Rigiditatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezistente la orice influențe, cum sunt unii psihopați maligni (STONE, 2001Ă. În îngrijirea celor cu tulburări de personalitate e important să fie sprijiniți nu doar să-și schimbe trăsăturile ci să le folosească adecvat, uneori pentru a-și selecta o ambianță favorabilă (PARIS, 2003Ă. 3. Studii recente. Acestea țin cont și de faptul că, se consideră a fi mai semnificative evaluări repetate făcute la intervale variate de timp, desigur, de aceeași echipă și cu aceeași metodologie. O singură a doua evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de raporturi interpersonale recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism” care se referă la relațiile dintre două persoane ce au o ambianță comună și consideră că chiar și nevoile umane ar fi condiționate de relațiile interpersonale. BOWLBY (1988Ă relevă la rândul său rolul calității relațiilor interpersonale precare - inițial față de mamă, apoi și față de alte persoane - în structurarea concepției despre sine și lume
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vizual Elevii care au acest stil de învățare: • preferă să vadă lucrurile sau desfășurarea proceselor pe care le învață; • învață pe bază de ilustrații, hărți, imagini; • consideră că este important sa vadă textul scris; • au nevoie să aibă control asupra ambianței în care învață; • își decorează singuri mediul în care învață; • recitirea sau retranscrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent utilizate pentru fixare de către acești elevi; 3. Stilul kinestezic Elevii care adoptă acest stil de învățare: • au nevoie să atingă și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
în act un program de acțiuni desfășurate în parteneriat. Principalul obiectiv a fost acela de a da o mai mare atractivitate cartierului (prin acțiuni de ameliorare a condițiilor vieții colective în spațiile publice, parcuri, clădiri), de a modifica în profunzime ambianța urbană, calitatea serviciilor private și publice, ajungându-se chiar la acțiuni de mediere în vederea stingerii conflictelor între vecini sau diminuarea violenței domestice. S-au constituit tablouri sintetice ce prezentau transparent și clar elementele de diagnostic inițiale, programarea activităților, sumele necesare
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
locuri în grădinițe pentru fiecare copil, "obligativitatea învățământului" afirmată în texte de lege, dar și asigurarea condițiilor efective de frecventare, asigurarea calității educației, stimularea cererii de educație (exprimată prin rata de cuprindere). Aceasta ar presupune: ameliorarea influențelor educaționale prin schimbarea ambianței socio-economice și culturale a satelor, egalizarea condițiilor de acces la educație. Dacă sărăcia afectează populația (datorită deteriorării veniturilor, lipsei locurilor de muncă plătite, creșterii șomajului etc.) situația poate contribui la "prezența din când în când" la grădiniță, la creșterea absenteismului
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și câți vor mai fi ? Mi s o fi părut că-i de vânzare. Poate e numai bună pentru a fi donată și transformată în casămuzeu.” GEORGE LESNEA (n. 25 martie 1902, Iași; d. 6 iulie 1979) „Ultimul mohican al ambianței de boemă și de spirit î nalt de la „Viața Românească” și Academia liberă. El atrăgea prin scăpărările de spirit și prin bunătate funciară. Nu avea iarba fiarelor, dar cu firea lui caldă, primitoare, dăruito are, generoasă era în stare să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
religie la religie, dar chiar de la confesiune la confesiune. Diferențele acestea vizibile în stil și în preferințe se reduc în termenul lor ultim la diferențele dogmatice. Fără să uităm că mai sunt și alte elemente, de natură etnică și de ambianță istorică, ce concurează la crearea stilurilor, vom spune că dogma unei Biserici determină în mod hotărât preferințele pentru anumite forme și respingerea altora, precum determină în măsură covârșitoare caracterul stilului. Căci stilul e unitatea dominantă, ce deosebește o cultură de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al concepției pe care o îmbrățișează, statul poate să fie religios, laic sau ateist. În statul religios, Biserica își imprimă concepția ci în toate instituțiile oficiale. Sprijinită de ea și de stat în egală măsură, cultura își găsește în această ambianță armonioasă terenul cel mai prielnic de dezvoltare unitară. Statul laic e statul cu aparență indiferentă din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o cucerire modernă, cum în mod greșit sau calculat ni se înfățișează. Autonomia artei constă din legile speciale, după care se creează frumusețea artistică. Și ar fi absurd să credem că ea n-a existat în sânul Bisericii, de vreme ce în ambianța ei spirituală s-au creat capodoperele fără pereche ale artei. Autonomia artei, adică libertatea de manifestare a modului artistic, a existat totdeauna în Biserică. Disciplina ci spirituală, departe de a jigni această autonomie, a stimulat-o și a canalizat-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și în sensul mai larg al culturii contemporane. Prin complexul de tendințe, mai toate ostile sau indiferente spiritului creștin, pe care le afirmă cultura contemporană, ea solicită din partea noastră o atitudine atentă și critică. Complexul acesta de tendințe dă o ambianță spirituală, de care se izbește ca de un dig cel ce vine să propage duhul ortodox în lumea contemporană. Dacă în artă, adică în poesic, în roman, în pictură, în muzică, se proclamă dreptul de libertate artistică al instinctelor animalice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
psihice normale se deșteaptă cu ușurință, iar cele deviate pier cu totul, cum pier simptomele bolilor când ne facem sănătoși. Observând copiii în lumina acestei înțelegeri, vom putea descoperi caractere normale ce se ivesc spontan, chiar în ciuda condițiilor nepotrivite ale ambianței; respinse, prin faptul că nu sunt cunoscute, ele se înfățișează din nou, zbătându se printre obstacole să iasă la lumina zilei. S-ar putea spune că energiile normale ale copiilor ne dau o lecție asupra iertării, amintindu-ne cuvântul Mântuitorului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în 1996 cu volumul de studii critice Scriitori români postmoderni, distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș și cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii vizați de coordonatorul seriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
copilului constituie o operă educativă de anvergură, care antrenează toate direcțiile creșterii și dezvoltării sale: fizică, psihică, afectivă, morală și socială. În această acțiune, rolul părinților are o importanță fundamentală, deoarece nici un copil nu poate fi educat decât într-o ambianță definită de afectivitate și dragoste. Relația părinți-copii deține un rol deosebit atât în fixarea celor mai adecvate deprinderi comportamentale, cât și în asigurarea unei condiții psihologice normale. O asemenea relație presupune norme precise, care corespund următoarelor abiective ce stau la
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
supuși la supraefort cerebral înainte de încheierea perioadei care să asigure remiterea lor completă după îmbolnăvirea suferită.. Tot așa unii autori arată că anumite deficiențe senzoriale pot determina, prin dificultățile de percepție care le creează, consecințe defavorabile în raporturile cu cu ambianța, favorizând astfel devieri de conduită. 2.4.4.Factorii psihopedagogici Acești factori pot fi împărțiți în: 1.factori personali interniprivind structura psihologică particulară a copilului și tipul său de activitate nervoasă superioară; 2.factori extrapersonali , de mediu social (familial sau
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
periodic, practicantul să-și monitorizeze reacțiile fiziologice rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]