3,481 matches
-
I-III, 1930-1937), Aqua forte, 1941, fiind considerat al patrulea volum) încheiau, provizoriu, un panoramic ce urma să fie rotunjit cu un al cincilea. Zeci de profiluri de intelectuali începând de pe la 1900, profesori de la Liceul Internat din Iași, figuri din „ambianța universitară” de la București și Paris (contactele cu Faguet, doctoratul), relațiile cu diverși scriitori înainte de război urmate de portrete și scene din viața literară postbelică (în special climatul de la cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
dă utilizare unde nu te aștepți; pigmentându-și expunerea cu amănunte tăioase, picante sau tandre, anecdota devine o dată surâs, altă dată caricatură. Tehnica plastică a colajului atinge în savurosul capitol despre N. Iorga (de fapt un tur de orizont despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul era în fond un cerebral ultrarafinat, care își revendica de la latini interesul pentru expresia clară, „liniară, geometrică, arhitecturală”, iar de la „rasa” sa de moldoveni, un anumit echilibru. Pagini de jurnal evocând ambianța de la Sburătorul au fost date la iveală de Monica Lovinescu (fiica criticului), Gabriela Omăt, Alexandru George și Margareta Feraru în Sburătorul. Agende literare (I-VI, 1993-2002). Dincolo de punctele de vedere amendabile, a devenit de mult evident că evoluția lui G.
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
A treia Europă”, face parte din variate colective de conducere și proiecte culturale în cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă. A fost distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor (1990), Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (1995) ș.a. Format în ambianța revistei „Orizont”, M. practică de ani și ani gazetăria literară, recenzia, cronica, interviul, dar îndărătul preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
ca Augustin ar fi putut să sprijine prin arta sa ideile păgâne pe care le apărau atât el, cât și ceilalți aristocrați din Roma. 2. Augustin la Milano: neoplatonismul și Ambrozie Ajuns la Milano în 384, Augustin a descoperit o ambianță culturală foarte stimulatoare, mult diferită de cea provincială din Cartagina și de cea păgână, mărginită, orientată exclusiv spre cultivarea unui trecut de-acum apus, cum era cea din Roma. Existau aici cercuri de literați, în general păgâni, dar care erau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime sunt însă dovada unei atitudini mai puțin hotărâte în privința apărării augustinismului, probabil pentru că Prosperus se găsea la Roma atunci când le-a scris și ambianța culturală romană l-a influențat și l-a determinat să se apropie de poziția susținută de papa Leon cel Mare. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 68A, 1972 (Expositio Psalmorum; Liber Sententiarum: P. Callens, M. Gastaldo). b) Poezia lui Prosperus Om cultivat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
2. Scriitori din cercul de la Lérin Cultura galică din secolul al cincilea, încă înfloritoare în ciuda invaziilor și a suferințelor provocate de invaziile barbarilor, este ilustrată de producția literară născută într-un mediu cu totul particular, cel din Lérin. În această ambianță monastică a trăit un cerc de asceți care respectau anumite principii spirituale și care au creat o bogată literatură, omogenă în sine și cu caracteristici care o fac să se deosebească de cea produsă de alți scriitori galici din aceeași
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de consolare: totul e scris cu egală ușurință, în versuri fluente și plăcute și de aceea e greu să surprinzi o direcție omogenă și precisă în producția poetică a lui Venantius. Văzute în ansamblu, Miscellanea sunt utile și pentru cunoașterea ambianței istorice, nu numai a celei intelectuale, din Franța secolului al șaselea, chiar dacă ar fi simplist să considerăm poezia lui Venantius doar ca o reflectare a istoriei francilor. Să spunem mai degrabă că, la el, versificarea fluentă și îngrijită, disponibilă în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vieții universitare și literare din oraș (Iosif Pervain, A.E. Baconsky, Leon Baconsky, D. R. Popescu ș.a.) De asemenea, îi întâlnește pe Ion Agârbiceanu și pe Lucian Blaga. Debutează în revista „Tribuna” (1958), cu o poezie. Se formează literar în ambianța revistei „Steaua”. După licență (1962) lucrează ca profesor de limba și literatura română la Școala Generală din Măcicașu (județul Cluj) și ca organizator cultural la Casa Universitarilor din Cluj (1963-1967). În 1967 este angajat secretar literar la Teatrul de Stat
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Deși autorul declară că textele ar fi simple demersuri reportericești, „fără pretenții literare”, unde meritele sale sunt doar „sagacitatea și ținerea de minte” care îi sunt proprii, ele se înscriu printre paginile cele mai bune ale genului. Portretizarea subtilă, descrierile ambianței naturale, desenul unor medii, mai cu seamă chipul urbei moldovene, și evocarea lirică, referința la operă și citarea unor caracterizări sau aprecieri memorabile, șarja îngăduitoare și replica epigramatică, amănuntul pitoresc și anecdota savuroasă sunt chemate să stea alături de mărturisirile celor
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Autodidact, L. s-a format într-un climat dominat de spiritul revistei „Viața românească”. Cunoștința și prieteniile legate cu mari scriitori și îndrumători literari ai deceniilor interbelice (Ionel Teodoreanu, G. Topîrceanu, Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, G. Ibrăileanu) au însemnat o ambianță culturală determinantă pentru formația literară a poetului. Încă de la început el își conturează preferințele pentru anumite teme, lăsând să se întrevadă influențe constante din poezia lui Tudor Arghezi, G. Bacovia, G. Topîrceanu, mai puțin din Mihai Eminescu și sporadic din
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
creatoare reînnoită se voia manifestată și pe tărâmul unei pedagogii aparte, îndrumând spre realizarea „culturii de performanță”. Și magistrul - de talie -, devenit „personaj”, și „modelul paideic în cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
abordate indirect, studiindu-se calitățile și trăsăturile persoanelor care se bucură de un înalt prestigiu în ochii colectivității sau ai individului (Simon, 1972). Adaptat studierii familiei ideale spre care tind indivizii, ar însemna ca subiecții să numească familii concrete din ambianța lor pe care le consideră reușite și apoi cercetătorul să vadă ce caracteristici au respectivele familii. Observația poate fi și ea inclusă printre metodele de studiere a orientării axiologice, având în vedere faptul că noi deducem valorile și atitudinile din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre analiza pe plan orizontal (caracteristicile textului în sine) și cea pe plan vertical (cauzele, antecedentele și intențiile ce au produs documentul). Pentru al doilea gen de analiză, cercetătorul are nevoie și de alte date despre sursa emitentă, de înțelegerea ambianței grupale sau societale în ansamblu. Astfel, pentru familie este nevoie nu numai de documente de familie, ci și despre familie, provenite de la surse oficiale (școală, biserică, tribunal) sau neoficiale (vecini, prieteni). Tehnica analizei documentelor de familie - chiar dacă nu în forma
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale resurselor obiective pe care le are familia (din exterior, materiale, dar și calitatea membrilor săi), ea trebuie să tindă în a fi un mediu în care se poate realiza diferențierea, creșterea și împlinirea sinelui, spontaneitatea și comunicarea deschisă; o ambianță de exprimare a eului, și nu una inhibitoare. În caz contrar, familia are șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
se bucură de moartea lui (Nevasta). Rivalitatea erotică duce ușor la crimă (Răfuiala). O umanitate nu mult diferită populează nuvelele din spațiul orășenesc, cu personaje umile, ușieri, hamali, servitoare (Norocul, Pozna). Nuvelistul se pricepe să sugereze traiul cenușiu, asfixia morală, ambianța sordidă, tragismul cotidian al unui univers fără orizont. Personajele, frustrate, își revarsă mânia neputincioasă în gesturi de violență asupra celor mai slabi. E sensibilă influența lui Cehov, din care R. a și prelucrat printr-un text intermediar. Prozatorul coboară și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
celor vii. Peisajul este cel rustic, mai bine zis păstoresc, iar relația spiritual-material tinde să restituie sensul unei comuniuni cu profunzimile. Tăcerea de piatră (1982) include o lirica a ruralului și teluricului, proiectată pe ecranul unui relief aspru, pietros, în ambianța căruia se descoperă credințe, eresuri și descântece, obiceiuri și ritualuri specifice. Poetul evocă prezenta strămoșilor, sugerând că existența se află sub semnul mării treceri și al întoarcerii spre originar. Crescut pe un fond de sensibilitate arhaica, versul exprimă dorul acut
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
al Academiei RSR; ediția a doua, 1992, nu va mai fi cenzurată), roman de o formulă inedită la noi, anticipată doar într-o altă carte a lui S., Corabia cu suflete (1967). În Biblioteca din Alexandria se află romanul unei ambianțe, dar al uneia cu o componență aparte: un sanatoriu rezervat elitei de partid, construit în munți, la Cota 1400. Textul lui S. trimite la Muntele vrăjit de Thomas Mann, citat de altfel în prima pagină, dar și la Pavilionul canceroșilor
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
sau cvasiomogenității contextului cultural. Și, dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici ambianța culturală este diferențiată în ambianțe social-politice. Cercetări concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale. Aici ambianța culturală este diferențiată în ambianțe social-politice. Cercetări concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb, o mai înaltă apreciere supunerii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
two sides) -, vârsta și sexul recipientului și multe altele, dintre care cele mai relevante au fost prezentate în secvențele anterioare. La variabilele contextului ar fi de adăugat, alături de „efectuarea de alte activități”, și „prezența și reacțiile altora la mesaje”, precum și ambianța fizică a micromediului. b) Operarea medierii nu este greu de înțeles: dacă în momentul întâlnirii cu un mesaj persuasiv te afli într-un context ambiental (temperatură și lumină confortabilă, curățenie și frumusețe decorativă) și/sau psihosocial (persoane prețuite) plăcut, aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concret în care o anumită persoană cere ajutor este esențial în luarea deciziei dacă ajutorul va fi acordat sau nu și în ce măsură. De altfel, contextul este locul de intersecție a atributelor donatorului și primitorului de asistență și a caracteristicilor de ambianță exterioară, acțiunea prosocială fiind rezultanta interacțiunii dintre factorii de personalitate ai subiecților umani implicați și unele variabile situaționale. Întrucât primii au fost analizați anterior, să ne oprim acum asupra celor din urmă. O clasă importantă de variabile ce operează în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
în colaborarea la realizarea versiunii în limba română a cercetării lui Dan Cristea dedicate scriiturii autobiografice, Versiune și subversiune (1999), dar mai cu seamă în cartea Viziuni americane. Romanul american contemporan (1997). Lucrarea a fost scrisă în anii ’80, în ambianța universitară nord-americană; sunt tratate, în termenii cercetării naratologice mai noi, „spațiul verbal” și strategiile narative și stilistice ale unor scriitori ca William Faulkner, Norman Mailer, Thomas Pynchon și John Barth, subliniindu-se pionieratul experimentelor americane în domeniul nonficțiunii și contribuția
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]