2,825 matches
-
Turner și care aveau un singur cromozom sexual, un X singuratic; pe frumoasele cu picioare lungi și insensibilitate la androgeni; pe băieții XYY, care aveau tendința să fie visători și singuratici. Când erau aduși la spital bebeluși cu organe genitale ambigue, doctorul Luce era chemat să discute problema cu părinții dezorientați. Tot Luce se ocupa și de transsexuali. Toată lumea venea la Clinică și acest lucru făcuse ca Luce să aibă la dispoziție un volum de material de cercetare - specimene vii, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
s-a născut cu un clitoris care este puțin mai mare decât cel al unei fetițe normale. Va trebui să intervenim chirurgical ca să-l reducem la dimensiunile adecvate“. Luce simțea că părinții nu puteau face față la stabilirea unui sex ambiguu. Trebuia să le spui dacă aveau fată sau băiat. Ceea ce Însemna că, Înainte să spui ceva, trebuia să fii sigur care era sexul predominant. Luce Încă nu putea să facă asta cu mine. Primise rezultatul testelor endocrinologice făcute la Spitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Presupun că și în închisoare este program mai lejer. Dar timpul petrecut acolo este de scurtă durată, căci dacă ești condamnat la mai mult de un an, în șase luni de zile vei muri în condiții interesante și prin procedee ambigue. Unui condamnat i s-a găsit în stomac un bici întreg, la autopsie. Fața și corpul altuia nu au putut fi recunoscute din cauza tăieturilor ce se extindeau pe întreg corpul. Nu cred că medicii au găsit un centimetru de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
prindeam când mă plimbam cu pași mici, îmi confirmau faptul că în școală deja se știa că cineva se ducea și venea cu niște roabe mari de la parter la etajul unu. Uitându-mă pe geam, am putut vedea multe siluete ambigue în lumina confuză ce scăpa prin geamurile școlii. Probabil au fost atrași de prezența misterioasă a străinilor. Ce era mai uimitor era faptul că îi vedeam, poate nu tot pe aceiași elevi, întorcându-se cu brațele pline de ceva ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
femeie mondenă și membră a consiliului Muzeului de Artă Asiatică, a fost găsit ieri În vitrina magazinului său din Union Square, The Immortals, cunoscut pentru chinezăriile...“. Cuvântul acela oribil, „chinezărie“, peiorativ la modul prețios. Articolul continua cu o descriere destul de ambiguă a armei crimei: un obiect mic, de forma unei greble, cu care mi se secționase beregata, și o funie În jurul gâtului, semn că ucigașul Încercase să mă sugrume după ce nu reușise să-mi taie gâtul. Ușa fusese forțată și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
A d’autres, vorba frîncului! Mai toți s-au școlit sub ochiul vigilent al unui guru cu nume solid în artele plastice, iar afilierea la adjuvantul legat de vameșul francez, Douanier pre numele său, nu este decît un soi de ambiguă și glumeață protecție metaforică. Băieții nu sunt naivi - și o știu ei prea bine - dar le place să se protejeze cumva cînd dau iama în canoane și legi ale compoziției, ori se distrează dînd peste cap principii ale cromaticii. Povestirea
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
am adormit pro-fund 24 de ore în șir. Dar scrisoarea pe care am primit-o după alte trei zile nu era așa de liniștitoare cum sperasem și nu mă convingea că "totul nu fusese decât o mică glumă răutăcioasă". Scrisoare ambiguă, care dădea loc la interpretări și care mă făcu și mai chinuit decât fusesem. Iată pagina primă, singura care mi-a mai rămas printre hârtiile mele: "Dragul meu Sandu, disperarea ta m-a făcut nenorocită, dar în același timp m-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
În O moarte care nu dovedește nimic Sandu rememorează fragmente ale relației sale cu Irina, încercînd să citească în ele gestul pe care, în absența sa, femeia l-a făcut. Irina l-a părăsit și moare apoi într-un mod ambiguu. În Ioana Sandu este gelosul obsedat de trecutul iubitei - o aventură a Ioanei într-un moment de despărțire a lor. Trăirile lui Sandu îndrăgostit fără prea multe speranțe de Dania, o fată bogată, sunt subiectul Jocurilor Daniei. In jurul acestor
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de lumea neobișnuită pe care o descoperă. Probabil că nimic, în această lume de semne, nu este străin interpretării ca atare. Însă nu decurge de aici că orice deține un sens. Până și această expresie, „a deține sens“, este destul de ambiguă. Ea sugerează existența unui nivel ascuns ce așteaptă să fie adus la lumină: sensul stă acolo, sigur și nemișcat, până când cineva destul de abil îl face manifest. Ca și cum orice lucru ar deține o interioritate, un adânc al său. Ca și cum ceea ce se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că modernii vin cu o altă înțelegere în această privință. Francis Bacon, de pildă, în „Prefața“ la Instauratio Magna (1620), consideră că labirintul reprezintă însăși structura - sau arhitectura, edificiul - acestei lumi. Celui care îl contemplă îi apare cu destule căi ambigue, . Așadar, la întrebarea cum arată universul nostru, modernii timpurii aveau un răspuns: arată în felul unui labirint, cu multe căi indecise, asemănări aparente, spirale și noduri complicate. Iar un asemenea univers nu poate fi accesibil vechiului concept de ordine. Nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și oricărui semn. O astfel de interpretare, desigur, e posibilă. Numai că iarăși avem de a face cu o certitudine inflexibilă: vidul oricărui sens. Conștiința se fixează iarăși în adevărul unei idei. Nietzsche, la timpul său, a întrevăzut acest joc ambiguu al tezei „nimic nu are sens“. Într-un asemenea caz, este mai PARADOX ȘI NONSENS 189 196. potrivit a evita opoziția pe care sensul și lipsa de sens o întrețin. Iar dincolo de ea poate fi întâlnit nonsensul ca atare, însă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
de lumea neobișnuită pe care o descoperă. Probabil că nimic, în această lume de semne, nu este străin interpretării ca atare. Însă nu decurge de aici că orice deține un sens. Până și această expresie, „a deține sens“, este destul de ambiguă. Ea sugerează existența unui nivel ascuns ce așteaptă să fie adus la lumină: sensul stă acolo, sigur și nemișcat, până când cineva destul de abil îl face manifest. Ca și cum orice lucru ar deține o interioritate, un adânc al său. Ca și cum ceea ce se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
că modernii vin cu o altă înțelegere în această privință. Francis Bacon, de pildă, în „Prefața“ la Instauratio Magna (1620), consideră că labirintul reprezintă însăși structura - sau arhitectura, edificiul - acestei lumi. Celui care îl contemplă îi apare cu destule căi ambigue, „asemănări înșelătoare între lucruri și semne, spirale și noduri arcuite și compli cate“. Așadar, la întrebarea cum arată universul nostru, modernii timpurii aveau un răspuns: arată în felul unui labirint, cu multe căi indecise, asemănări aparente, spirale și noduri complicate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și oricărui semn. O astfel de interpretare, desigur, e posibilă. Numai că iarăși avem de a face cu o certitudine inflexibilă: vidul oricărui sens. Conștiința se fixează iarăși în adevărul unei idei. Nietzsche, la timpul său, a întrevăzut acest joc ambiguu al tezei „nimic nu are sens“. Întrun asemenea caz, este mai PARADOX ȘI NONSENS 189 196. potrivit a evita opoziția pe care sensul și lipsa de sens o întrețin. Iar dincolo de ea poate fi întâlnit nonsensul ca atare, însă nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
blocul monarhist, iar în Parlament sunt aleși mulți deputați catolici. Integraliștii, care nu voiesc să păcătuiască împotriva credințelor lor catolice, evită să ia atitudine față de propaganda filodemocrată și filorepublicană a Centrului. Dar Centrul Catolic nu se mulțumește cu o atitudine ambiguă și pasivă. Portughezii catolici sunt somați să se înscrie în Centrul Catolic, și numai în Centrul Catolic. Monarhiștii, în unanimitatea lor catolici, care nu se înscriu, sunt considerați în stare de păcat față de catolicism... Și, cu toate acestea, sunt foarte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
greu să creadă că un conducător ca Gundovek, cu faima unui om inteligent și de mare înțelepciune, să accepte să recurgă la ea într-o situație atât de limpede; începuse să se întrebe care erau motivele reale ale atitudinii sale ambigue. Chiar dacă până atunci, în fața insultelor lui Gualfard, se abținuse - cu mare greutate - să pună mâna pe sabie, era suficient de conștient de responsabilitățile lui, încât să vadă că nu avea nici o rațiune să lase rezolvarea cazului, și poate chiar soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ar fi avut niște măsele zdravene În gură. În ciuda trupului său sfrijit, babulea părea să aibă o sănătate de fier. Memoria Însă Începea să-i scârțâie din toate Încheieturile. În mintea ei, trecutul era amestecat cu prezentul, formând un timp ambiguu, În care lucrurile vechi coabitau cu cele noi, iar cei ce-și dăduseră de mult duhul și se odihneau la cimitirul Sfânta Treime umblau ziua-n amiaza mare prin sat, Întrebându-i pe cei vii de sănătate. Tot acest haos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dumneata. Vedeam lucrurile mult mai simplu... un menaj În trei, de exemplu. El putea pretinde doar că este fratele dumitale, dar de fapt... Era și aceasta o posibilitate. — Adică cum? — Ca să fiu cinstit, starea de lucruri mi s-a părut ambiguă. — Mi-ar fi plăcut să-i spuneți așa ceva și fratelui meu. Dar acum nu mai am nici un dubiu. Am răsfoit repede albumul, Încercînd să n-o privesc. I-am arătat fotografia fratelui ei lîngă mașină: — Uită-te la fotografia aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pânzei, și semnătura citeață (ușor orgolioasă), care le încheia. „Ce om!” își spunea dar nu se știe exact ce gândea, pentru că amesteca în memorie amintiri informe, gesturi, rămase pe jumătate, vorbiri întretăiate și, peste toate, părând a le domina, tăcerea ambiguă a tânărului bărbat, în ochii căruia nu putuse desluși nimic precis. Auzea vocea lui peste întâmplările vieții, despre care povestea râzând, aducându-le în lumină ca-ntr-un bâlci al deșertăciunilor, n-ai fi zis că cel care povestea împărțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să vrea ceva din adierea adolescentă a elevelor sale. După ce-i sărutai mâna, uitându-și de protocolul vag dintre noi mă îmbrățișa și sărută; nu mă așteptam. O sărutai la rându-mi și după o jumătate de oră de conversație ambiguă, începu amurgul - partea aceea a zilei era vinovată, gândesc acum, - ne prăbușirăm necontrolați pe divanul acoperit cu o cuvertură plușată, de culoare bej, pe care trupurile noastre, ajutate de căderea roșiatică a soarelui, aveau să plutească învingătoare ca pe apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acestui fenomen. Din acest punct de vedere, corupția cu care este confruntată societatea noastră actuală pare să fie o fatalitate. Preocupată de stăvilirea acestui fenomen, în opinia reprezentanților Băncii Mondiale, principalele cauze ale corupției rezidă în: guvernarea defectuoasă, cadrul legislativ ambiguu, sisteme judiciare neadecvate, lipsă de transparență și de responsabilitate, instituții slabe, lipsă de control asupra gestiunii resurselor publice. Trebuie subliniat faptul că subordonarea instituțiilor statului factorilor politici aflați vremelnic la guvernare constituie cel mai adesea principala cauză a corupției de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și păreri privitoare la treburile acelui moment, cu atât mai mult cu cât oamenii vorbeau liber sub Boabdil, pe când în vremea tatălui acestuia, se uitau de șapte ori jur-împrejur înainte de a formula cea mai măruntă critică, se exprimau în termeni ambigui, făcând apel la versete și zicale, pentru a se putea retracta în caz de denunț. Chiar dacă se simțeau mai liberi, mai puțin supravegheați, locuitorii Granadei nu erau totuși mai puțin severi în aprecierile la adresa sultanului, deși se găseau sub acoperișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
frumos, și totodată atât de descoperit vederii, doar o eșarfă de mătase neagră strângându-i pletele blonde? Să fi fost talia ei, atât de fină în orașul acela unde nu sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate modul ambiguu, politicos, dar fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-l batem ca pe ceilalți, nu putem să-l biciuim până la sânge, așa cum facem cu cei care nu se supun ordinelor noastre... Nu putem nici măcar să-l aruncăm în groapa lui Hercules. Îl observa pe Manteus cu un surâs ambiguu, știind că Valerius se bucura de o protecție sinistră. — Ce ne facem noi cu omul ăsta, pe care Vitellius îl vrea mort, dar numai în arenă? Cum îi putem învinge trufia, dacă nu putem recurge la metodele noastre? — Continuați antrenamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
treisprezecea, care se așeză încruntat. Printre soldați înaintă încet și solemn Tampius Flavianus, legatul întregii Pannonii, pe care soldații îl priveau cu neîncredere pentru că era rudă cu Vitellius și pentru că vârsta, în loc să-i dăruiască înțelepciune, îi accentuase firea nesigură și ambiguă. Tampius Flavianus se așeză lângă Vedius Aquila. — Antonius Primus n-a venit. Am auzit că i s-a întins o cursă. Cred că din cauza rănii... — N-a venit? Vedius arătă nervos spre Via Decumana. — Uite-l, spuse iritat. Antonius înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]