56,531 matches
-
asupră-mi, ținând locul ursitoarelor. Cel puțin a uneia dintre ele. Cea afurisită. Dacă posed dovada materială a momentului când am pus țigara în gură, nu mai știu când i-a succedat cea de a doua. Presupun că în timpul bombardamentelor americane din primăvara-vara anului 1944. în pitorescul sat din apropierea Bucureștilor în care ne refugiasem spre a nu complica sarcina fortărețelor zburătoare, undeva pe la margine exista o stație germană de ascultare. între servanții acesteia și localnici se stabiliseră relații de troc. Pentru
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
Am trecut, ca monarhist care încă nu mă cunoșteam, la Regalele roșii, Regale albastre (R.M.S.), la țigări București - și la primele americane. Mai vechi mărci naționale dispăruseră - Hunter, Aviator, cutiile metalice cu tutun blond, de confecționat manual țigări. Ultimul bombardament american nimicise depozitul de tutunuri superioare de la Belvedere, în minele de sare din provincie se salvase grosul de tutunuri inferioare. Se duseseră și admirabilele tutunuri din Basarabia... In debandada care a întovărășit luarea puterii de către comuniști, țigarea Carpați cu foiță ungurească
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
întrevedere urgentă. Găsise, într-o carte de Pamfil Șeicaru, din străinătate primită, cartea mea de vizită: "elev Colegiul Național Sfântul Sava". Memoria lucrurilor mici, cu care mă mândresc în lipsa celei esențiale, îmi aduce în fața ochilor momentul când am primit prima americană. Mi-a oferit-o Mircea Vasiliu, fiul ministrului aviației, general, pe care curând apoi autoritățile comuniste l-au executat, ca spion anglo-american. în postul său, dezvăluise date despre aviața noastră aliaților, alții decât sovieticii. Tigarea în chestiune, primită sub bolta
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
premiul Nobel pentru pace. Excelentă alegere a Comitetului de decernare a premiilor! În ziarul „Curierul de Vâlcea” din 21 februarie 2008 scriam: “Sătui de promisiuni deșarte Întru schimbarea În bine a vieții În plan intern și a politicii externe, alegătorii americani se Îndreaptă spre senatorul Obama cu speranța că acesta, neimplicat prea mult În diferitele lobby-uri atotputernice care manipulează totul În USA, va aduce schimbările atât de necesare.” Iată că speranțele americanilor au Început să se materializeze. Președintele dorit salvator
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î m i a m i n t e s c c ă monumen tu l ded i ca t evreilor e construit de un evreu american, chiar deasupra fostului buncăr al lui Hitler. Nu pot să Îmi rețin un zâmbet. Viața e uneori exact așa cum trebuie... un porumbel alb și pietre memoriale - natura plânge Închid ochii și mă las transfigurat În vremea aceea de demult. Aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
globalartsnpo.org), menită să faciliteze schimbul cultural și educativ dintre România și SUA. Organizația a primit statutul non-profit În anul 2005, ca recunoaștere directă a activităților sale, În prezent având ca obiectiv principal promovarea lui Eminescu În rândul publ icului american. Dl. Săhlean este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societății Americane de Psihanaliză Modernă, Asociației Traducătorilor Literari din America, și al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor Medici Români. Ceva ce seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și SUA. Organizația a primit statutul non-profit În anul 2005, ca recunoaștere directă a activităților sale, În prezent având ca obiectiv principal promovarea lui Eminescu În rândul publ icului american. Dl. Săhlean este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societății Americane de Psihanaliză Modernă, Asociației Traducătorilor Literari din America, și al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor Medici Români. Ceva ce seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poezia lui Eminescu Îl are asupra vorbitorului nativ al englezei. Adică cel neinfluențat de patriotisme, de prefațările criticilor literari sau de judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste 15 prezentări/recitaluri Eminescu În orașe americane și canadiene. Amintesc printre cele destinate În primul rând nativilor (și realizate exclusiv prin efort propriu) pe cele de la Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Internațional de Studii Est-Europene de la Berkley University, și producțiile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
decizie, pare să existe nu numai indiferentă, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, În 2006: „...În urma proiectelor pe care le-am derulat (nota mea: unde? când?) am remarcat că spațiul american... nu este foarte interesat de lirica eminesciană, și, În general, de un poet din sec. XIX, efectele promovării României În spațiul american În acest mod neputând fi decât minore.' Argumentul inactualității lui Eminescu pare să fi fost preluat „din auzite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Stat, În 2006: „...În urma proiectelor pe care le-am derulat (nota mea: unde? când?) am remarcat că spațiul american... nu este foarte interesat de lirica eminesciană, și, În general, de un poet din sec. XIX, efectele promovării României În spațiul american În acest mod neputând fi decât minore.' Argumentul inactualității lui Eminescu pare să fi fost preluat „din auzite” și se combină absurd cu cel mercantil de „cerere și oferta” Într-o totală ignorantă privind cererea și oferta serioasă sau rolul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de exemplare (Eminescu - Eternal Longing, Impossible Love / Eternul Dor, Imposibile Iubire), are o pilduitoare istorie de luptă cu morile de vânt pentru obținerea unui sprijin minim. Pachetul multimedia Eminescu (placheta bilingva / CD cu versiunile englezești citite de un cunoscut actor american) a fost propus rând pe rând MAE-ului și Fundației Culturale Romane (2003); Ministerului Culturii și Președintelui Iliescu (2004); Institutului Cultural Roman (2005); din nou MAE-ului/ DRRP / Direcția pentru Relațiile cu Romanii din Diaspora (2006). „Pachetul” avea desigur formatul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nici urechi care să audă, nici ochi care să vadă. Miopia birocraților a Împiedicat MAE-ul să remarce măcar „PR-ul” pozitiv adus României de spectacolul The Legend of the Evening Star pus În scena În 2005 de un regizor american În „buricul” Manhattan-ului. A fost ignorat ca importanță și de către ICR, care l-a menționat printr-un email colectiv trimis romanilor, În românește (sic!) cu doar 3 zile Înainte de premieră (unde nu a venit nici un oficial!). Spectacolul a fost reluat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la universitățile din Arizona și Portland.... „Pe drum” Însă, fiind În zonă, am primit o invitație neașteptată din partea Centrului de Studii Est-Europeene de la universitatea Berkley de a prezenta albumul The Merry Cemetery of Săpânța (apărut anul trecut, colaborare cu fotograful american Peter Kayafas). Am suplimentat programul cu un moment Eminescu, recitând Glossa În varianta mea englezească (care, În treacăt fie spus, a inspirat cu câțiva ani În urmă pe compozitorul american William Toutant să scrie o piesă pentru bariton și pian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Merry Cemetery of Săpânța (apărut anul trecut, colaborare cu fotograful american Peter Kayafas). Am suplimentat programul cu un moment Eminescu, recitând Glossa În varianta mea englezească (care, În treacăt fie spus, a inspirat cu câțiva ani În urmă pe compozitorul american William Toutant să scrie o piesă pentru bariton și pian - prezentată deja la câteva festivaluri internaționale). Am prezentat Glossa În contrast cu celebrul If a lui Rudyard Kipling și Desiderata americanului Max Ehrmann (1928), poeme similare prin oferirea unor precepte existențiale. (Faptul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
capodoperă a celui care a dat numele instituției, PR-ul pozitiv pentru Eminescu nu ar fi semnificativ? Dacă, așa cum am propus DRRP-ului, s-ar trimite universităților, centrelor de lingvistică și literatură comparată, centrelor de studii est-europene, precum și bibliotecilor importante americane (sau de limba engleză din Întreaga lume), pachete Eminescu multimedia, nu l-am așeză pe marele nostru poet În rândul universalilor, acolo unde merită? Când s-ar putea realiza atât de mult cu mijloace relativ modeste, concluzia logică este că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu Ernst Fuchs de la care a preluat surrealismul, arta vizionară, realismul magic....Matias Klarwein s-a remarcat Însă, mai ales, ca pictor psihedelic, arta realizată sub influența drogurilor. Acest capitol poate explica marele lui succes În rândul cântăreților și compozitorilor americani cărora le-a pictat coperțile albumelor muzicale și afișele de concert. Sunt celebre picturile sale neobișnuite pentru muzica lui Carlos Santana, Jimi Hendrix, Gil Evans, Jon Hasell și mulți alții. Și acum e momentul să explicam numele lui ciudat. După
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
câteva luni am înțeles nu numai că sunt înconjurat de catedrale, dar și că sunt prins inevitabil în pânza de păianjen a clopotelor lor. *** Totul începe în Bamberg: un orășel universitar, cu mii de biciclete studențești, cu o solidă bază americană în apropiere și, mai ales, cu o mirabilă excepție arhitectonică (căci clădirile medievale nu au fost atinse de nici o bombă în cel de-al doilea război mondial), cu o droaie de catedrale, centru spiritual al catolicismului regiunii numite Franconia, care
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a literaturii române? Citind nr. 7 al revistei VATRA, cu un sumar substanțial, devenim, vrând-nevrând, melancolici. Și aceasta pentru că în grupajul Keith Hitchins și istoria românilor, dedicat eminentului profesor american, este la un moment dat evocat un proiect intelectual, "acum abandonat", a cărui realizare ar echivala cu un veritabil eveniment. Despre ce este vorba? "Acum câțiva ani - răspunde Keith Hitchins întrebării puse de Nicoleta Sălcudeanu - Virgil Nemoianu și cu mine
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
să ofere răspunsuri la tot ce se întâmplă în societate și să facă predicții sigure (infirmate cu regularitate) în legătură cu viitorul politic mai mult sau mai puțin îndepărtat, fiecare apariție publică a lui Vladimir Tismăneanu devine un mic eveniment. Articolele profesorului american impresionează prin foarte solidul eșafodaj teoretic, prin argumentația mereu eficientă, prin corecta situare a autorului în raport cu faptele prezentate (tot mai mulți dintre "politologii" momentului abdică ușor de la logică și bun-simț în folosul unei mai lucrative atitudini preconcepute, fără însă ca
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
un gest politic dus doar pînă la jumătate îl poate avea în mintea românilor. E vorba de vizita din anul 2002 pe care Ion Iliescu, președintele României de atunci, Elie Wiesel, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, și Michael Guest, ambasadorul american la București, au făcut-o în orașul Sighet. Scopul vizitei a fost inaugurarea casei memoriale "Elie Wiesel" din Sighet, locul unde s-a născut supraviețuitorul și martorul Holocaustului din timpul celui de-a Doilea Război Mondial. Din nefericire, vizita s-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
instrumentală precum Continuum pentru clavecin, Studiile pentru pian, Concertele pentru vioară, pian și corn natural. În aceste lucrări, capodopere ale muzicii secolului 20, se aliază și se topesc într-o expresie originală diferite influențe: tradiția muzicii clasice, Bartok, Debussy, minimalismul american, muzica africană din Buganda, cea a pigmeilor, geometria fractală, entrelacs-urile hipnotice de pe manuscrisele irlandeze, grafica lui Escher, pictura lui Cezanne și Miró, sculptura lui Brâncuși, poezia lui Sándor Weöres. Este o muzică bogată, complexă, scrisă de un musicus doctus, de
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
fără public. Asta fiindcă oferta lor, cartea, stârnește un interes din ce în ce mai palid, nu mai are căutare. Aici aș cere îngăduința unei paranteze cu exemple care să întărească spusele mele. Unu: e cunoscută istorioara relatată de un celebru profesor de literatură american despre înlocuirea orelor de seminar în care se studia o capodoperă a lui Shakespeare, cu ore în care se învață confecționarea de lănci și scuturi, considerându-se că astfel studenții vor avea de câștigat, inițiindu-se mai bine în epoca
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
de cît - Păpușile rusești, și anume Omul care iubea femeile. Cît despre Eu, tu și toți cei pe care îi știm, voi începe o anecdotă. Co-vizionatorul meu comenta după cam 20 de minute: "Of, iar genul ăla de film independent american care se sforțează să imite stilul european". Vaietul emis nu duce lipsă de niscaiva adevăr, doar că europenii i-au acordat acestei pastișe atît de relevante "Camera d'Or" anul trecut. Povestea îi are în centru pe Richard Swersey (John
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
ochii-n 3,14" din Dilema veche. Rubrica este, fără îndoială, una dintre cele mai savuroase, dar ne-am fi așteptat la ceva mai original. În fine, un interesant și binevenit interviu îi ia Marius Chivu lui Andrei Codrescu, scriitorul american de origine română. Întrebat dacă este la curent cu polemicile intelectualilor români, A.Codrescu mărturisește: "Am un apetit anormal pentru literatura voastră. Devorez revistele și cărțile pe care le primesc și citesc ziarele pe Internet. Polemicile au grade mai mari
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de stiință că un fel de preot, drept cel care a realizat contactul cu adevărul deasupra omului, fiind "logic", "metodic" și "obiectiv"24. Estimarea pe care o face autorul american este ca, desi atunci a fost foarte eficientă, astăzi ea nu numai că și-a pierdut din utilitate, dar și poate fi interpretată ca un blocaj în ceea ce privește promovarea culturii liberale contemporane. Prin urmare, ar fi oportun să despletim firul liberalismului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]