1,430 matches
-
putorius"), viezurele ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"). Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era dominată de pelicozauri și amfibieni. Către mijlocul său, permianul era dominat de terapside, urmașii pelicozaurilor și primii strămoși ai mamiferelor, iar către sfârșitul erei, fauna terestră era dominată de gorgonopside și dicynodonte, urmași ai terapsidelor. ul s-a încheiat cu cea mai mare extincție din
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
fost sugerate schimbările climatice și vânătoarea. Australasia a fost separată de celelalte continente pentru multe milioane de ani. În cea mai mare parte a continentului, Australia, 83% din mamifere, 89% din reptile, 90% din pește și insecte și 93% din amfibieni sunt specii endemice. Mamifere sale native sunt în cea mai mare parte marsupiale, precum canguri, bandicoots și quolls. Prin contrast, marsupialele sunt în prezent total absente din Africa și formează o mică parte din fauna de mamifere din America de Sud, precum
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
jumătate o obțin prin hrănirea cu potârnichi de zăpadă. În unele locuri sunt în principal necrofagi, hrănindu-se cu hoituri, precum unii viermi și gândaci. Mâncarea pentru plante conține cereale, fructe de pădure și fructe.Ei mai mânâncă și nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere mici și păsări.Corbii deasemenea mânâncă porțiunile nedigerate ale fecalelor de animale, sau mâncare stricată.Ei depozitează surplusele de mâncare, mai ales cele cu un conținut ridicat de grăsimi, și învață să le ascundă de alți corbi.Deasemenea
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
sunt bicamerale: un atriu și un ventricul. La pești, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vieții. Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni și cel neoxigenat din organism intră prin atrii separate, și este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat și artera pulmonară
Inimă () [Corola-website/Science/303362_a_304691]
-
autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
Australia "cârtiță-rață", "cioc de rață". Disecarea lor îi surprinde pe savanți; englezul Everard Home descoperă că organele reproducătoare ale femelelor diferă de cele ale mamiferelor, motiv pentru care a creat o clasă aparte care era intermediară între mamifere, păsări și amfibieni. Tot în urma unei disecții, francezul Geoffroy Saint-Hilaire descoperă că animalul depune ouă. ul are o lungime de 65 cm și o masă de aproximativ 2-3 kg, în funcție de sex. Are o blană cafenie (deasă și moale, însă perii sunt mai lânoși
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
Liaoning s-au găsit resturi conservate de numeroase tipuri de dinozauri mici, păsări și mamifere din Cretacicul timpuriu. Dinozaurii "coelurosauria" găsiți acolo reprezintă tipuri din grupul Maniraptora, care este tranziția între dinozauri și păsări și sunt notabile pentru prezența penelor. Amfibienii sunt reprezentați doar de broaște și salamandre. Dintre reptile distingem țestoasele, unele forme marine ale acestora atingând chiar și 3 metri lungime; de asemenea, șopârlele și șerpii abundă. Insectele s-au diversificat în timpul Cretacicului, au apărut cele mai vechi furnici
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
amphíbios" - „ambele moduri de viață”) este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se împarte în două ordine: "Caudata" - amfibieni cu coadă - și "Ecaudata" - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se împarte în două ordine: "Caudata" - amfibieni cu coadă - și "Ecaudata" - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se împarte în două ordine: "Caudata" - amfibieni cu coadă - și "Ecaudata" - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
două ordine: "Caudata" - amfibieni cu coadă - și "Ecaudata" - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
cuprinde specii ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
ca "tritonul obișnuit", "salamandra cu pete" etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
apele dulci apar primii amfibieni - "ihtiostega" ("Iphthyostega"). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
amfibieni. Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători. Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești. Encefalul la amfibieni prezintă emisfere
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători. Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești. Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători. Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești. Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
deasupra craniului, sub piele. Inima este alcătuită din trei camere: doi atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separați. La formele superioare atrii sunt complet separați, dar la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
la toți amfibienii ambii atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun. La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al peștilor prin: Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde de mărimea broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană mănâncă aproape orice poate înghiți, inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
lor, lebedele și gâștele și pot fi găsite atât în apa dulce cât și în cea sărată. Majoritatea rațelor au un cioc lung și lat, folosit la săpat. Rațele au un meniu divers; pot consuma ierburi, plante acvatice, pești, insecte, amfibieni mici, viermi și moluște mici. Multe rațe nu pot zbura în timpul năpârlirii. În timpul năpârlirii, se retrag în medii protejate, unde există destulă hrană pentru ele. De obicei, năpârlirea are loc înaintea începerii migrației. Rațele scufundătoare (Aythyinae) și rațele marine se
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]