1,125 matches
-
permiteau țărilor care Înduraseră pasiv războiul, ca Olanda, să uite nenumăratele compromisuri, iar celor unde activismul se dovedise a fi Îndreptat În direcție greșită, precum Croația, să Înece amintirea acestuia Într-un basm confuz al eroismelor antagoniste. Fără o asemenea amnezie, uimitoarea reconstrucție a Europei după război nu ar fi fost cu putință. Desigur, multe lucruri date uitării aveau să revină dureros În memorie. Dar abia mult mai târziu s-a văzut În ce măsură Europa postbelică era clădită pe mituri fondatoare care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vor deplasa și fisura În timp. În condițiile din 1945, era mai avantajos pentru un continent acoperit de ruine să pretindă că trecutul era mort și Îngropat și că la orizont mijea o eră nouă. Din păcate, cu prețul unei amnezii colective și selective, mai ales În Germania. Fiindcă acolo, ce-i drept, erau multe de uitat. IIItc "III" Reabilitarea Europeitc "Reabilitarea Europei" știm cu toții foarte bine că, după acest război, nu ne putem Întoarce la o societate de tip laissez-faire
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Supusul), realizat În 1951 de est-germanul Wolfgang Staudte după romanul lui Heinrich Mann, nefiind de acord cu mesajul său potrivit căruia autoritarismul are rădăcini istorice adânci În Germania. Deși acest fapt pare să confirme ideea că Germania postbelică suferea de amnezie colectivă, realitatea era totuși mai complicată. Germanii nu uitaseră, ci mai degrabă Își aminteau selectiv. De-a lungul anilor ’50, oficialitățile vest-germane au Încurajat o viziune reconfortantă despre trecut conform căreia Wehrmachtul se comportase eroic, iar naziștii reprezentau o minoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe care le autorizase ca șef al Stasi, ci un asasinat politic comis În anii ’30, dovezi fiind interogatoriile naziste. În loc să Înfrunte istoria tulbure a Republicii Democrate Germane, est-germanii erau Încurajați să o uite - o reeditare ironică a epocii de amnezie prin care trecuse RFG În anii ’50. Ca și În primii ani ai Republicii Federale, după 1989 soluția urma să fie prosperitatea. Germania urma să plătească pentru a-și surmonta istoria. Tratament perfect adecvat pentru Germania de Est, unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suferința poporului evreu ar putea merita locul cel mai important provoca o aversiune profundă. Holocaustul era doar unul dintre numeroasele lucruri pe care oamenii voiau să le uite: „În anii grași de după război... europenii și-au găsit un refugiu În amnezia colectivă” (Hans-Magnus Enzensberger). Când rememorau compromisurile făcute cu administratorii fasciști și forțele de ocupație, colaborarea cu agențiile și regimurile din timpul războiului, umilințele personale, greutățile materiale și tragediile proprii, milioane de europeni aveau motive Întemeiate să Întoarcă spatele trecutului recent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rememorarea publică, instituționalizată, ca fundament al identității colective. Prima nu putea dura - cum nici a doua nu va putea. O anumită doză de neglijență și chiar uitare este condiția indispensabilă a sănătății civice. Aceasta nu este Însă o pledoarie pentru amnezie. Pentru a putea uita un lucru, o națiune trebuie mai Întâi să și-l aducă aminte. Câtă vreme francezii nu au Înțeles regimul de la Vichy așa cum era - și nu așa cum preferau să și-l amintească -, au fost incapabili să Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amintiri; Î chinuitoare În Europa de Est 750; Î chinuitoare În Europa de Vest 731-747, 752-757; Î chinuitoare În Rusia 751; distingerea istoriei de Î 756; memoria colectivă est-europeană a anilor postbelici 684; memoria colectivă vest-europeană a anilor postbelici 683-684 amintiri chinuitoare - vezi amintiri amnezie colectivă 69-70 Andreeva, Nina 553 Andreotti, Giulio 436 Andropov, Iuri 293, 407, 409, 543, 545, 561, 593; moartea lui 554 Andrzejewski, Jerzy 190 Angola 470 ANH - vezi Agenția Națională pentru Hidrocarburi (ANH) Annan, Noel 128 Antall, József 578-579 antiamericanism 328
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse din inconsistența norilor, sunt cum nu se poate mai atrăgătoare. Tânărul nu cedează chemării din dragoste pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la Holocaustul românesc. Conceput ca efort de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor cu trecutul prin instituirea unor politici anamnezice de eliberare din priza trecutul dificil și de recuperare și prezervare a memoriei fărădelegilor trecutului. Strategiile de confruntare frontală și asumare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest aspect, în prima perioadă a postcomunismului, de la Revoluția din 1989 până la acceptarea României în Uniunea Europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi politici, a promovat o strategie evitaționistă și politici ale amneziei (1989-2006), din momentul comisionării Raportului de condamnare a regimului comunist putem data schimbarea de strategie în sensul adoptării unei atitudini confruntaționiste. În sfârșit, trecutul comunist a ajuns să fie "luat în stăpânire", persecutat juridic, criminalizat moral, iar în cele din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt ori definitive, ori au o evoluție lentă de ameliorare în ani de zile (în funcție de gravitatea sechelelor). Aprecierea deficienței funcționale după clasificarea TCC în: 1. TCC minore - simptomatologie minimă: cefalee, lipotimie, greață; ± vărsături; ± dificultăți de concentrare, ușoară încețoșare a vederii; ± amnezie pentru o scurtă perioadă de timp în jurul impactului. Radiografie craniu ± la majoritatea bolnavilor nu arată modificări. CT și IRM nu sunt necesare decât dacă semnele clinice sugerează că impactul a fost sever, sau dacă ulterior apare o agravare progresivă clinică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
de boală, fiecare dintre ele cu o durată de la câteva minute până la câteva ore, cu tendință la repetabilitate. Se manifestă prin deficite motorii: hemipareze, parapareze, drop-attack-uri, sindroame cerebeloase, tulburări obiective de sensibilitate, ataxii non-cerebeloase, sindroame vestibulare obiective, hemianopsii, cecitate tranzitorie, amnezie globală tranzitorie, dezorientare vizuo-spațială, sindroame confuzionale, sindroame de nervi cranieni în diverse combinații; tulburări de vorbire. Examenele paraclinice necesare: IRM cerebrală, examen FO, examen eco-Doppler pe arterele cervico-cerebrale, în particular pe arterele vertebrale și pe trunchiul bazilar și ramurile sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
c. dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); d. simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC Este o tulburare care se constituie ca răspuns diferit sau prelungit la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
mediului". Disocierea reprezintă un mecanism de apărare împotriva traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. 1. AMNEZIA DISOCIATIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare pentru a putea fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
sunt ori definitive, ori au o evoluție lentă de ameliorare în ani de zile (în funcție de gravitatea sechelelor). Aprecierea deficienței funcționale după clasificarea TCC în: 1. TCC minore - simptomatologie minimă: cefalee, lipotimie, greață; ± vărsături; ± dificultăți de concentrare, ușoară încețoșare a vederii; ± amnezie pentru o scurtă perioadă de timp în jurul impactului. Radiografie craniu ± la majoritatea bolnavilor nu arată modificări. Se vor solicita întotdeauna examinări CT și/sau IRM la debut și la 6 luni sau 1 an de la traumatism. 2. TCC de severitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
de boală, fiecare dintre ele cu o durată de la câteva minute până la câteva ore, cu tendință la repetabilitate. Se manifestă prin deficite motorii: hemipareze, parapareze, drop-attack-uri, sindroame cerebeloase, tulburări obiective de sensibilitate, ataxii non-cerebeloase, sindroame vestibulare obiective, hemianopsii, cecitate tranzitorie, amnezie globală tranzitorie, dezorientare vizuo-spațială, sindroame confuzionale, sindroame de nervi cranieni în diverse combinații; tulburări de vorbire. Examenele paraclinice necesare: IRM cerebrală, examen FO, examen eco-Doppler pe arterele cervico-cerebrale, în particular pe arterele vertebrale și pe trunchiul bazilar și ramurile sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
a integra stimuli; - dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); - simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; - apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3 zile; - poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE STRES POSTTRAUMATIC (ICD 10: F43.1) Este o tulburare care se constituie ca răspuns diferit sau prelungit la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
se definesc în DSM-IV-TR ca fiind caracterizate, în principal, de perturbarea "conștienței, memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă negarea existenței traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. AMNEZIA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.0) Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
memoriei, identității sau percepției mediului". Disocierea reprezintă negarea existenței traumelor, care ajută persoanele să se îndepărteze de traumă atunci când aceasta se produce. DSM-IV-TR recunoaște patru tulburări disociative specifice: amnezia disociativă, fuga disociativă, tulburarea disociativă a identității și tulburarea de personalizare. AMNEZIA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.0) Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Perturbarea predominantă constă dintr-unul sau mai multe episoade de incapacitate de a-și reaminti informații personale importante, de obicei de natură traumatizantă sau stresantă, de amploare prea mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]