4,849 matches
-
oferă aspecte psihopatologice extrem de complexe și interesante, care sunt frecvent întâlnite în cursul tulburărilor psihice. Tulburările de percepție se pot prezenta sub următoarele aspecte: a) creșterea intensității perceptive de tipul hipersteziei; b) scăderea intensității percepției (hipostezie) sau pierderea sa totală (anestezia); c) prezența unor false percepții sau a iluziilor; d) percepții fără obiect sau halucinații. Descrierea tulburărilor de percepție 1) Hipersteziile Hipersteziile reprezintă creșterea în intensitate a percepțiilor caracterizate prin faptul că bolnavul percepe excitațiile externe mult mai viu, mai intens
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin devianță (perversiuni sexuale sau parafilii); e) tulburări de identitate sexuală (homosexualitate, transexualismul). R. von Kraft-Ebbing, descrie următoarele grupe de tulburări psihosexuale: a) stări paradoxale, în care sunt incluse emoții sexuale în afara perioadelor normale ale acestor tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie: pierderea sensibilității globale sau parțiale, de diferite grade. Angoasa: stare de neliniște, insecuritate fizică, sufletească și morală, anxietate terifiantă resimțită în plan psihic și somatic ca un pericol iminent care amenință existența bolnavului. Anorexia mintală: tulburare psihică gravă care apare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
partenerul de viață, rudele apropiate, sistemul social etc.). O altă soluție folosită de părinți pentru a se autoproteja este refuzul de a accepta deficiența, refuz care poate lua două forme extreme: o formă pasivă în care trăiesc o stare de „anestezie” a sentimentelor față de copilul cu deficiență (copilul devine un obiect, i se permite să locuiască împreună cu ei, dar nu au nici un fel de sentimente față de acesta) și o formă activă în care părinții vor să demonstreze că, de fapt, copilul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Structura cristalului, RL, 1991, 22; Gheorghe Grigurcu, Eseurile poetei, CNT, 1991, 28; Ion Vlad, Mângâierile filosofiei, TR, 1991, 33; Alex. Ștefănescu, Marta Petreu și demonul logicii, RL, 1991, 46; Ioana Pârvulescu, Metafora Martei Petreu, CNP, 1992, 2; Traian T. Coșovei, Anestezii rapide, lunecoase, ALA, 1992, 105; Al. Cistelecan, Între abstract și menstrual, „Euphorion”, 1993, 4; Eugen Simion, „Un paradis de cenuși”, L, 1992, 10; [Marta Petreu], CNT, 1993, 24 (semnează Florin Sicoie, Octavian Soviany, Traian T. Coșovei, Dorina Tudorovici); Ioan Moldovan
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
formă de satisfacție libidinală pe care agresorul o resimte În contactul său cu victima. Această satisfacție Îi anulează sentimentul de culpabilitate sau cel puțin Îl face să se simtă Învinovățit de către alții, și În nici un caz de propria sa conștiință. Anestezia morală a agresorului este satisfăcută de actul de agresivitate comis. 2. Persoana care este prejudiciată Dacă se poate vorbi despre un profil psihologic al agresorului, acesta este perfect valabil și În cazul victimei. Nu oricine, oricum și oricând, poate cădea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
durată, cât și ca Întindere În raport cu persoana respectivă. Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este simțită această suferință se poate prezenta fie ca durere, fie ca anestezie. Aceste senzații dobândesc Însă, dincolo de semnificația lor senzorială, o conotație morală, atunci când sunt trăite În planul conștiinței persoanei. Vom da două exemple, unul raportat la durată, iar celălalt la Întindere, În raport cu persoana. Suferințele psihomorale care sunt În raport cu Întinderea, considerată ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
considerată ca boală psihică. Suferința psihomorală transferă problemele alteralității În planul conștiinței. În acest caz, alteralitatea, ca schimbare a naturii persoanei umane este resimțită sub două aspecte, care vizează atât spațiul, cât și timpul trăit interior de către individ: durerea și anestezia. Deși sunt În primul rând, senzații legate de experiențe perceptive, durerea și anestezia, prin modificarea simțului interior, devin teme ale conștiinței persoanei. Astfel, conștiința va opera o trecere atât a durerii, cât și a anesteziei, din planul senzațiilor În cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acest caz, alteralitatea, ca schimbare a naturii persoanei umane este resimțită sub două aspecte, care vizează atât spațiul, cât și timpul trăit interior de către individ: durerea și anestezia. Deși sunt În primul rând, senzații legate de experiențe perceptive, durerea și anestezia, prin modificarea simțului interior, devin teme ale conștiinței persoanei. Astfel, conștiința va opera o trecere atât a durerii, cât și a anesteziei, din planul senzațiilor În cel al unor sentimente morale trăite de către individ ca subiect pur, desprins de experiențele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
interior de către individ: durerea și anestezia. Deși sunt În primul rând, senzații legate de experiențe perceptive, durerea și anestezia, prin modificarea simțului interior, devin teme ale conștiinței persoanei. Astfel, conștiința va opera o trecere atât a durerii, cât și a anesteziei, din planul senzațiilor În cel al unor sentimente morale trăite de către individ ca subiect pur, desprins de experiențele pe care acestea le-au generat. Ele devin suferințe morale pure. Durerea și anestezia sunt suferințe morale prin intermediul cărora conștiință recunoaște o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o trecere atât a durerii, cât și a anesteziei, din planul senzațiilor În cel al unor sentimente morale trăite de către individ ca subiect pur, desprins de experiențele pe care acestea le-au generat. Ele devin suferințe morale pure. Durerea și anestezia sunt suferințe morale prin intermediul cărora conștiință recunoaște o devalorizare a persoanei respective. De aici decurge semnificația suferințelor psihomorale ca trăiri subiective pure, care modifică felul de a fi al individului, al eului acestuia. Ce reprezintă, În cazul acesta, tulburările psihomorale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
experiențele psihotraumatizante anterioare ale vieții care au produs-o, dar de care se detașează. Ea este, În acest caz, un conflict moral care face ca durerea fizică să devină pentru persoană chin moral. Același lucru se poate spune și despre anestezia morală, care devine vid moral pentru persoană. 30 RESTAURAREA FIINȚEI MORALE (PSIHOTERAPIA MORALĂĂ Cadrul general Susținerea morală este prima și cea mai veche formă de psihoterapie. Încă din antichitatea clasică o Întâlnim la Homer (Iliadaă, la Plutarch (Opera moralăă, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aceste condiții, Eul se gândește și se autopercepe cu totul altfel, chiar detașat de propriul său trup, fără Însă ca acesta din urmă să fi dispărut complet. Aceste situații pot fi produse experimental, prin administrarea de substanțe psihodisleptice, În cursul anesteziilor generale sau În condițiile de reanimare, dar pot fi Întâlnite și În mod natural, În cazurile de moarte clinică (stop cardiac etc.Ă. Toate aceste situații nu reprezintă Însă fenomenul morții. Stările paradoxale ale conștiinței mele sunt de fapt experiențe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lacrimi sau strigăte de durere (Swanson, 2002); 2) criteriile fiziologice exprimă modul în care organismul se manifestă atunci când este pus în situația de a suporta impactul cu stimulii dureroși; 3) criteriile fiziopatologice înmănunchează tulburările de sensibilitate, de la simpla hipostezie până la anestezie, asociind toată gama de parestezii. Gestionarea durerii este deosebit de importantă în activitatea de kinetoterapie, deoarece prezența durerii poate perturba finalizarea planului terapeutic propus. În funcție de reacțiile individuale la durere, se disting două categorii de pacienți: a) hipoexcitabili, la care „leziunea depășește
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
parte); modificările în structura discului intervertebral; traumatismele la nivelul coloanei vertebrale. Baciu (1981a) afirmă că există trei stadii de suferință a rădăcinilor comprimate de hernie: stadiul I - sindrom de iritație, cu parestezii și durere; stadiul II - sindrom de compresiune cu anestezie și modificări de reflexe etc.; stadiul III - sindrom de întrerupere sau de paralizie radiculară. Hernia de disc este însoțită de durere, dată de congestia radiculară în dura mater, cu stază în venele mari epidurale, tulburări circulatorii ale rădăcinii, precum și de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de întindere; tracțiune continuă cutanată - realizată prin intermediul benzilor adezive; tracțiune continuă transosoasă - procedeu realizat prin broșe de oțel inoxidabil. Mijloacele externe de mobilizare pasivă sunt: mâna terapeutului, aparatura de mecanoterapie, montaj în suspensie și sistemele de scripeți. Mobilizarea forțată sub anestezie este de fapt o intervenție ortopedică efectuată de către medic; mobilizarea pasivă în relaxare totală - i se solicită pacientului să participe pe plan intelectual (prin atenție și voință) și pe plan psihic (încrederea și speranța în procesul de vindecare); mobilizarea pasivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau al membrului superior. Tabloul clinic al paraliziei totale de plex brahial este caracteristic: membrul superior atârnă flasc pe lângă trunchi, fiind asemuit cu „limba de clopot” în repaus. Se remarcă lipsa totală a mișcărilor voluntare în toate segmentele extremității și anestezie globală pe tot cuprinsul extremității; paraliziile parțiale sunt leziuni frecvent întâlnite la nivelul plexului brahial, ca urmare a unor traumatisme, dar și a unor factori etiologici care duc la suprimarea funcțională a unei părți mai mari sau mai mici a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
presiunii gravitaționale, ca urmare a ortostatismului (poate apărea piciorul plat și în valg). Tulburările trofice sunt deseori prezente, manifestate prin distrofii, hipotrofii musculare și tulburări vasomotoare, uneori osteoporoze, osteocondrodistrofii de tip apofizitic sau epifizitic. Paraplegia este însoțită și de o anestezie cutanată completă (termică, tactilă) a sensibilității profunde sfincteriene. Cele două sfinctere, ale defecației și micțiunii, scapă de sub controlul bolnavului (Dumitru, 1981). Tratamentul este destul de complex și cuprinde în principal kinetoterapia, masajul, dar și exercițiile posturale. Se urmărește, pe lângă recuperarea motrică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sensibilitatea profundă (mioartrokinetică, vibratorie, barestezică); sensibilitatea sintetică (diferențiată): simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor dureroase), hiposau anestezia (diminuarea sau abolirea senzațiilor determinate de diverși stimuli). După T. Sbenghe (1987), regulile în reeducarea sensibilității au în vedere următoarele aspecte: indiferent de tipul de stimulare, trebuie să fie efectuată sub privirea pacientului, apoi i se acoperă ochii; durata stimulărilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
engl. neurological syndromes) - Ansamblu de semne și/sau simptome neurologice. Iată câteva exemple: sindromul Brissaud-Sicard - constă în prezența unui hemispasm facial homolateral și a unei hemiplegii heterolaterale; este determinat de hemisecția medulară, ce se caracterizează printr-un sindrom piramidal cu anestezie și hiperestezie de partea leziunii și tulburări de sensibilitate superficială cu disociație termoalgezică pe partea opusă leziunii. Sindromul cerebelos - se manifestă prin tulburări de tonus muscular (hipotonie, cu creșterea amplitudinii mișcărilor pasive), dismetrie cu hipermetrie, tulburări în menținerea echilibrului în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
organofosfat sub formă gazoasă, medicii au realizat că simptomele provocate de acestea pot fi tratate la fel. Așa au dobândit minimul de cunoștințe necesare. Mulțumită incidentului Matsumoto am descoperit acest fapt. Atropina e folosită atunci când pulsul e slab sau înaintea anesteziei, așa că se recurge atât în cazuri de urgență, cât și în cazul pacienților care sunt externați. Pachetul antichimic, însă, e un antitod specializat pentru organofosfați. Departamentul farmaceutic poate stoca numai cantități mici. Pesticidele folosite până acum erau organofosfații: atropină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în față și nu am fost contra curentului. Ce bine!“. Și în momentul în care am evacuat zona, am luat-o pe la ieșirea din față. Aveam o senzație ciudată în gât. Senzația pe care o ai când stomatologul îți face anestezie și-ți ajunge până în gât. Sincer să fiu, îmi era teamă. «Dacă mor intoxicat cu gaz?» Părea un lucru iminent. «E destul de grav dacă e într-adevăr sarin.» Văzusem incidentul cu sarin Matsumoto și știam că, dacă-l inhalezi, mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a contat. Uneori chiar mă întreb de unde am mai avut resurse să învii și să o mai fac și destul de semnificativ pentru o viață de om. Doamne câtă țuică fiartă mai beam cu toții în iernile acelea! Trăiam seri lungi de anestezie. Dar asta nu mai e în subiectul nostru particular. E altul. Îmi dau seama că am fugit de amintirea tinereții mele cu aceeași forță ca fuga de depresie. Dar cu alte efecte. Nu știu de ce, dar pe bune, în capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
intru în pământ de rușine din cauza a ce spuneam. Jacqui avusese o problemă precanceroasă pe colul uterin acum câțiva ani. La momentul acela, plânseserăm cu toții, convinși că avea să moară, dar, după o intervenție minusculă, care nici măcar nu presupusese o anestezie locală, își revenise deplin. Deodată Ariella a adoptat o atitudine foarte calmă. Neliniștitor de calmă. Vocea ei a scăzut la o șoaptă răgușită. —Anna, nu m-am purtat bine cu tine? Mi s-a făcut greață. —Desigur, Arie... Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]