1,180 matches
-
Femeia apare în rolul ei de mamă (pierderea ireparabilă a lui Wat și sentimentele materne față de Godfrey), de soție fidelă (căutarea lui John), prietenă sinceră (soția lui Len Burker), dar mai ales de ființă dotată cu o voință de fier (anglo-saxonă), gata să facă orice pentru a găsi urmele soțului ei. Este una dintre rarele ocazii în care într-un roman vernian femeia ocupă rolul eroului, din acest punct de vedere cartea de față putân fi comparată cu "Ținutul blănurilor" (Paulina
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
vest de ceea ce în prezent este Strand, între Aldwych și Trafalgar Square. Așezarea se numea "Leundenwic", iar sufixul „-wic” arată că era vorba de un târg. Săpături recente au dovedit densitatea populației și organizarea urbană relativ sofisticată a acestei Londre anglo-saxone timpurii, care a fost construită ca o rețea și care avea până la 10-12 000 de locuitori. Londra anglo-saxonă timpurie a aparținut unui trib saxon numit „Middle Saxons” („Saxoni Mijlocii”), de la care vine numele districtului Middlesex, dar care a ocupat, de
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
-wic” arată că era vorba de un târg. Săpături recente au dovedit densitatea populației și organizarea urbană relativ sofisticată a acestei Londre anglo-saxone timpurii, care a fost construită ca o rețea și care avea până la 10-12 000 de locuitori. Londra anglo-saxonă timpurie a aparținut unui trib saxon numit „Middle Saxons” („Saxoni Mijlocii”), de la care vine numele districtului Middlesex, dar care a ocupat, de asemenea, aria în care în prezent sunt Hertfordshire și Surrey. Oricum, până la începutul secolului al VII-lea, regiunea
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
La modul general un controler ("controller" - un termen de origine anglo-saxonă, cu un domeniu de cuprindere foarte larg) este, actualmente, o structură electronică destinată controlului unui proces sau, mai general, unei interacțiuni caracteristice cu mediul exterior, fără să fie necesară intervenția operatorului uman. Primele controlere au fost realizate în tehnologii pur
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
daneză "Danelangen") este numele unui teritoriu istoric, din nord-estul Angliei, care s-a distins prin sisteme juridice și sociale speciale, moștenite de la vikingii norvegieni și danezi, care au cucerit acest teritoriu în secolul al IX-lea. După restabilirea puterii regilor anglo-saxoni asupra , la începutul secolului al X-lea, dreptul scandinav și tradițiile totuși s-au păstrat, însă mulți au trecut în general la limba engleză. Specificul sistemului juridic din nord-estul Angliei, a supraviețuit cuceririi normande și a continuat să existe de-
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
însă, în caz de război, ele s-e uneau împotriva anglo-saxonilor. O ofensivă sistematică asupra pămînturilor daneze a fost începută de regele anglo-saxon Eduard cel Bătrân. Către anul 919, după mai mulți ani de campanii continui în Danelaw, puterea monarhilor anglo-saxoni a fost recunoscută în întreaga Anglie la sud de Humber. Devenit parte a Angliei, Danelaw nu și-a schimbat compoziția etnică, structura socială, nefiind introdus dreptul anglo-saxon. Danelaw a rămas practic o regiune autonomă. Cu toate acestea, în timp ce regii englezi
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
Danelaw a rămas practic o regiune autonomă. Cu toate acestea, în timp ce regii englezi își restaurau puterea, în centrul Angliei, Northumbria a fost invadată de catre vikingii norvegieni din Irlanda, care au fondat propriul său regat independent în York. În 937 armata anglo-saxonă a reușit să provoace o înfrângere zdrobitoare trupelor unite ale regilor scandinavi de York și Dublin în bătălia de la Brunanburh, cu toate acestea, deja în anul 939 regele scandinav de Dublin, Olaf I Guthfrithson iarăși a recăpătat York, iar în
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
sa au fugit în Normandia. Deși, după moartea lui Sweyn în 1014, Ethelred pentru scurt timp a recăpătat puterea în Anglia, clerul de Wessex îl recunoaște pe Knud cel Mare drept rege. În ciuda rezistenței eroice a lui Edmund Braț-de-Fier trupele anglo-saxone au fost înfrânte iar țara a fost unificată sub domnia dinastiei daneze a lui Knut. În timpul domniei lui Knut elementul scandinav în statul englez a crescut considerabil, iar rolul de lider în țară a avut-o aristocrația daneză. La reuniunea
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
În timpul domniei lui Knut elementul scandinav în statul englez a crescut considerabil, iar rolul de lider în țară a avut-o aristocrația daneză. La reuniunea națională de la Oxford, în 1018, la care au participat atât aristocrația scandinavă cît și cea anglo-saxonă, au fost stabilite condițiile de coexistența a celor două națiuni în cadrul unui stat. Danelaw în cele din urmă a devenit parte a Angliei.
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
alte părți ale Lothianului fuseseră sub controlul scoților înainte de acest moment. S-a sugerat că Cnut ar fi primit tribut de la scoți pentru Lothian, dar cum se pare nu a primit nimic de la earlii bernicieni, aceste afirmații sunt improbabile. Cronica anglo-saxonă afirmă că Cnut și-a condus armata în Scoția la întoarcerea din pelerinajul efectuat la Roma. Cronica afirmă că aceasta s-a întâmplat în 1031, dar sunt motive pentru care istoricii bănuiesc că ar fi fost în 1027. Cronicarul burgund
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
Edgar și de alți regi. Izvoarele afirmă că Máel Coluim era însoțit de unul sau doi alți regi, în mod sigur de Mac Bethad, și probabil și de Echmarcach mac Ragnaill, regele Mannului și al insulelor, și al Galloway-ului. Cronica anglo-saxonă remarcă supunerea „dar el [Máel Coluim] a acceptat-o doar scurtă vreme”. Cnut era în curând prea ocupat de luptele din Norvegia contra lui Olaf Haraldsson și se pare că nu s-a mai interesat de conflictele cu Scoția. Olith
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
Marii Britanii din secolul al VIII-lea î.Hr. până în secolul al V-lea. Înainte de cucerirea romană au trăit preponderent într-un sistem comunal tribal. Opunîndu-se romanizării, britonii de multe ori se răzvrăteau împotriva romanilor. Între secolele V-VI are loc invazia anglo-saxonă a Marii Britanii. În urma acestei invazii, dintre supraviețuitori, mai mulți britoni s-au amestecat cu nou-sosiții, iar restul au migrat spre Țara Galilor, Scoția, Cornwall și peninsula Armorica (Bretania franceză). Numărul probabil al britonilor la începutul cuceririi a fost de 2 milioane
Britoni () [Corola-website/Science/326633_a_327962]
-
(sinonim cu termenul de origine franceză "holmesologie") este un neologism de origine anglo-saxonă cu referire la domeniul de interes al fanilor și admiratorilor operelor literare cu Sherlock Holmes ale lui Șir Arthur Conan Doyle . El se referă la: De la publicarea lor, pentru prima dată, în coloanele revistei "Ștrand Magazine", investigațiile detectivistice ale lui
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
-l asocia cu credința lui Glanvill în vrăjitorie. Ligeia și Rowena servesc ca opusuri estetice: Ligeia este o femeie cu părul ca pana corbului dintr-un oraș de pe malul Rinului, în timp ce Rowena (numită probabil după personajul din "Ivanhoe") este o anglo-saxonă blondă. Această opoziție simbolică presupune contrastul între romantismul german și englez. Ceea ce a încercat Poe să spună în scena metamorfozei a fost dezbătut, alimentat în parte de una din scrisorile personale ale lui Poe în care acesta contestă faptul că
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
mai târziu într-un volum ca o formă de autobiografie. Motto-ul lui Masaryk a fost „Nu te teme și nu fura” (în ). El a fost un filozof raționalist și umanist sincer și a susținut etica practică, reflectând influența filozofilor anglo-saxoni, a filozofiei franceze și, în special, a operei filozofului german din secolul al XVIII-lea Johann Gottfried Herder, care este considerat fondatorul naționalismului. A fost un critic al filosofiei idealiste germane și al marxismului. Masaryk s-a căsătorit cu pianista
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
Godiva (în engleza veche: "Godgifu", „darul lui Dumnezeu”), adesea menționată ca , a fost o nobilă anglo-saxonă ce a trăit în secolul al XI-lea care, conform legendei, a călărit goală pe străzile din Coventry cu scopul de a obține o scădere a taxelor apăsătoare impuse de soțul ei arendașilor săi. Numele Peeping Tom pentru un voyeur
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
crucifix în mărime naturală din aur și argint pe care ea și soțul ei le-au dăruit, iar Catedrala Saint Paul a primit veșminte bisericești cu margini din aur. Ea și soțul ei au fost cei mai generoși dintre donatorii anglo-saxoni din ultimele decenii precedente cuceririi normande . Primii episcopi normanzi au expediat repede darurile lor, ducându-le cu forța în Normandia sau topindu-le și transformându-le în lingouri. Moșia Woolhope din Herefordshire, împreună cu alte patru, au fost dăruite catedralei din
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
Judecății de Apoi" ca fiind șeriful din Lincolnshire să fie fratele Godivei. După moartea lui Leofric în 1057, văduva sa a trăit până în perioada cuceriri normande între 1066 și 1086. Ea este menționată în studiul Domesday ca unul dinre puținii anglo-saxoni și sngura femeie care a rămas proprietar funciar la scurt timp după cucerire Angliei. În timpul acestui studiu, finalizat în 1086, Godiva a murit, dar fostele ei terenuri sunt enumerate, chiar dacă acum sunt deținute de altcineva. Astfel, se pare că Godiva
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
popor germanic din sudul peninsulei Iutlanda, deoarece aveau nevoie de ajutor în războiul cu picții, celții din Scoția. Saxonii, s-au stabilit în sud-estul Britanniei și i-au alungat pe romano-britanii din provincie, pe locul căreia au întemeiat șapte regate anglo-saxone. Britanii au fost nevoiți să plece în Scoția, Țara Galilor și în Irlanda deoarece saxonii erau păgâni și îi persecutau pe creștini. Odată cu retragerea romano-britanilor și tânăra Biserică Celtică și-a pierdut influența acolo. Misionarii romano-britanii, ajunși în Irlanda, cel mai
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
misionari apuseni. Spre deosebire de Biserica Romano-Catolică, cea Celtică nu avea o organizare administrativă formată din episcopi, și nici nu recunoștea autoritatea papalității. În anul 597, Papa Grigore cel Mare îl trimite pe Sfântul Augustin în Britannia pentru a-i converti pe anglo-saxoni la creștinism. Curând, Biserica Engleză, ce era supusă Romei, a intrat în conflict cu cea Celtică. Mare parte din conflicte ce țineau de data Paștelui și de tunsura tradițională a clerului au fost rezolvate în urma Sinodului de la Whitby, din anul
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
aibă vreun moștenitor, contele englez Harold Godwinson a fost ales ca să fie noul rege de către unii nobili care s-au adunat la Thorney Island. Primul semn al marelui necaz al lui Harold a venit de la fratele său, Tostig. Conform Cronicii Anglo-Saxone, Tostig a debarcat pe Insula Wight în mai 1066, înainte de a pustii coasta sudică a Angliei, terminând la Sandwich, Kent. La Sandwich, Tostig a căutat marinari pricepuți. Apoi, a navigat spre nord după ce s-a luptat cu câțiva conți englezi
Bătălia de la Fulford () [Corola-website/Science/328168_a_329497]
-
migranților în englezi, saxoni și iuți - popoarele din Angeln, Saxonia și din Iutlanda - provine de la "Historia ecclesiastica gentis Anglorum", o istorie latină din secolul al VIII-lea scrisă de Venerable Bede despre creștinismul din Regatul Angliei. Un număr mic de anglo-saxoni locuiau în Britannia, chiar și înaintea plecării romanilor. După ce aceștia au plecat, britanii rămași se pare că au angajat mai mulți mercenari anglo-saxoni ca răspuns la amenințarea pe care o reprezentau picții din nordul Scoției, în prima jumătate a secolului
Invazia anglo-saxonă a Britaniei () [Corola-website/Science/327260_a_328589]
-
secolul al VIII-lea scrisă de Venerable Bede despre creștinismul din Regatul Angliei. Un număr mic de anglo-saxoni locuiau în Britannia, chiar și înaintea plecării romanilor. După ce aceștia au plecat, britanii rămași se pare că au angajat mai mulți mercenari anglo-saxoni ca răspuns la amenințarea pe care o reprezentau picții din nordul Scoției, în prima jumătate a secolului V. Cunoscuți sub numele de saxoni sau anglo-saxoni, aceștia erau de fapt anglii (din Schleswig-Holstein în sudul Danemarcei/nordul Germaniei), saxonii (din nordul
Invazia anglo-saxonă a Britaniei () [Corola-website/Science/327260_a_328589]
-
romanilor. După ce aceștia au plecat, britanii rămași se pare că au angajat mai mulți mercenari anglo-saxoni ca răspuns la amenințarea pe care o reprezentau picții din nordul Scoției, în prima jumătate a secolului V. Cunoscuți sub numele de saxoni sau anglo-saxoni, aceștia erau de fapt anglii (din Schleswig-Holstein în sudul Danemarcei/nordul Germaniei), saxonii (din nordul Germaniei) și iuții (din Iutlanda, pe coasta Germaniei/Olandei). Britani nativi erau creștini, destul de mulți dintre ei știau să scrie și să citească și vorbeau
Invazia anglo-saxonă a Britaniei () [Corola-website/Science/327260_a_328589]
-
alternative names emphasize a particular aspect, component or delivery method. "1." În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC). Termenul a fost preluat din literatura anglo-saxonă, fiind extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace electronice, și acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Computerul și materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc
E-learning () [Corola-website/Science/330908_a_332237]