1,135 matches
-
puțin de douăsprezece ore pe zi, și să-și părăsească pozițiile la orele 15:00 în fiecare zi. În ciuda avariilor suferite de crucișătoarele austro-ungare în timpul urmăririi lor de către "Dartmouth" și "Bristol", forțele austro-ungar au provocat mai multe pierderi grave blocadei Antantei. În plus față de drifterele scufundate și avariate, crucișătorul "Dartmouth" a fost aproape scufundat de submarinul german "UC-25", distrugătorul francez "Boutefeu" a fost minat și s-a scufundat, si un convoi cu muniție către Valona a fost oprit. Cu toate acestea
Bătălia din Strâmtoarea Otranto (1917) () [Corola-website/Science/336837_a_338166]
-
concediu acasă, astfel că a fost mobilizat pentru a lupta în Galiția, unde a ajuns comandant al Fortul Nr. XI „Duńkowiczki” din Fortăreața Przemyśl. Căzut după capitularea fortăreței, în 1915, în prizonieratul rus, a reluat, în 1917, lupta de partea Antantei , în cadrul Legiunii Cehoslovace, distingându-se ca unul dintre cei mai proeminenți ofițeri ai ei. În această calitate, a intervenit decisiv în câteva dintre momentele critice ale acesteia, precum Bătălia de la Bahmaci sau Ocuparea stației Mariinsk de către Legiunea Cehoslovacă. De asemenea
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
închiderea temporară a tuturor universităților. Între timp, proclamația președintelui SUA, Woodrow Wilson, în favoarea unei Polonii unitare și independente (la 22 ianuarie 1917) și după căderea țarului în Revoluția din Februarie a consolidat forțele poloneze, favorizând și pozițiile neutre sau favorabile Antantei. În decembrie 1917, o brigadă a conduse de au intrat în Varșovia pentru a forma corpul de ofițeri al noii armate poloneze. La 21 aprilie, Consiliul de Stat a adoptat o proclamație în favoarea armatei poloneze () și l-a numit pe
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
având propriile obiective etc. În perioada 2/15-3/16 noiembrie 1916 se desfășoară la sediul Cartierului General francez de al Chantilly o conferință interaliată de planificare, la care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
care au participat comandanții militari șefi sau reprezentanți ai acestora din toate țările Antantei. România a fost reprezentată de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de către inamic a forțelor de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie/12 mai 1917, prim-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
aflate în curs de organizare pe teritoriul guberniei, neputință care a fost un motiv pentru a solicita ajutor, inclusiv din partea Guvernului României. Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia - cu acordul reprezentanților Antantei și ai Puterilor Centrale de stăpânirea militară a teritoriului Moldovei Orientale, în conjunctura favorabilă istoric pentru separarea teritoriului basarabean de Imperiul Rus - care se ivise și în contextul în care Moldova Occidentală - amenințată de foamete, nu se putea aproviziona ca
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
pentru teritoriul dobrogean a celui basarabean. Mai mult, luând act de declarațiile lui Woodrow Wilson și ale lui Lloyd George, prim miniștrii Ion I. C. Brătianu și mai apoi Alexandru Averescu au ajuns la concluzia că în cazul unei victorii a Antantei, România nu va obține teritorii suplimentare. Oferta Basarabiei a devenit astfel în condițiile catastrofale de la finele lui 1917 deosebit de tentantă. În contextul în care Basarabia se afla la sfârșitul anului 1917 sub teroarea trupelor rusești bolșevizate cantonate în gubernie și
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
a unor cantități mari de echipament, fapt care a avut reprecusiuni asupra modului de echipare a trupelor în anul 1917, care au folosit o mare varietate de elemnte de ținută autohtone, capturate de la inamic sau primite ca ajutoare din partea puterilor Antantei. Regulamentul din 1912 stabilea că uniformele militare se compuneau din coifură, veston, manta, pantaloni, încălțăminte și accesorii, fiecarea dintre acestea fiind descrise pe larg într-un capitol special dedicat. Totodată, uniformele colorate model 1893 și 1895 rămâneau în vigoare doar
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
efortului de a face România să intre în Război și de a obține de la ruși în acest sens , concesiile necesare”". Eforturile sale de la bun început au fost minate de poziția generalului Alexeev, care nu a susținut ralierea României la cauza Antantei. Cu toate că oficialii de la Paris persistau în ideea de a obține un acord cu Guvernul României, la Moghilev se contura o soluție alternativă reprezentată de desprinderea Bulgariei de Puterile Centrale, în schimbul unor compensații teritoriale substanțiale în Tracia și Macedonia. Un nou
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
continue. După venirea sezonului rece, portul Arhanghelsk urma să fie închis din cauza ghețurilor și aceasta ar fi urmat să crească dificultățile aprovizionării Regatului României cu cele minim 300 de tone zilnice de materiale de război și muniții, asumate de către membrii Antantei prin convenția militară. În toamna anului 1916 astfel, generalul Joffre l-a delegat pe generalul Janin să obțină de la conducerea STAVKA odată cu deschiderea căii ferate de la Kola, rezervarea unui număr de vagoane zilnic pentru aprovizionarea României. Pe fondul îngrijorării existente
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
inclusiv o porțiune de pe coasta Adriaticii și unele teritorii populate de etnici albanezi din nordul Albaniei. În schimb, Șerbia trebuia să renunțe la o parte din Vardarul Macedonean în favoarea Bulgariei, astfel încât aceasta din urmă să intre în război de partea Antantei. Pašić și regentul Alexandru au fost amândoi împotriva acestui tratat, deoarece au considerat că ar fi o trădare a sacrificiilor făcute de croați, de sloveni și de sârbi în Războaiele Balcanice, iar negocierile pentru un viitor stat al slavilor sudici
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
de la izbucnirea Primului Război Mondial în vara lui 1914, Ministerul Apărării Naționale aduce aminte românilor evenimentele din urmă cu un secol: Sursă foto: Arhivă MApN Izbucnirea Primului Război Mondial în vara anului 1914, ca urmare a confruntărilor politice și economice dintre Tripla Alianță și Antanta, a reprezentat pentru români momentul mult așteptat al declanșării luptei pentru realizarea unirii tuturor teritoriilor românești într-un singur stat, România Mare. După doi ani de neutralitate, timp în care a purtat tratative cu țările membre ale Antantei (Franța, Rusia
După un secol. Fotografii de colecție din Primul Război Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105380_a_106672]
-
Alianță și Antanta, a reprezentat pentru români momentul mult așteptat al declanșării luptei pentru realizarea unirii tuturor teritoriilor românești într-un singur stat, România Mare. După doi ani de neutralitate, timp în care a purtat tratative cu țările membre ale Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie și Italia), s-au făcut eforturi disperate de a improviza și completa deficitul de armament - în special artileria grea, aviația, mitralierele, aparatele de transmisiune ș.a. -, și a desăvârși instrucția. Din păcate, din cauza stării de război a tuturor
După un secol. Fotografii de colecție din Primul Război Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105380_a_106672]
-
care urma să o adopte România față de taberele aflate în conflict, punerea armatei pe picior de război s-a realizat și prin mijloace proprii, în condițiile industriale ale țării, iar rezultatele au fost departe de cele așteptate. Semnarea tratatului cu Antanta, la 17 august 1916, în afara importantei decizii a recunoașterii de către marile puteri a dreptului de a uni teritoriile românești din imperiul dualist, din punct de vedere militar a adus promisiuni care nu vor fi onorate decât mult mai târziu. Tratatul
După un secol. Fotografii de colecție din Primul Război Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105380_a_106672]
-
generalul Henry Mathias Berthelot, sosită în România încă din octombrie 1916, la cererea guvernului român, a contribuit la reorganizarea și pregătirea armatei în prima jumătate a anului 1917. În luna iulie 1917, situația militară pe diversele fronturi ajunsese critică pentru Antantă. Trecând la contraofensivă, Puterile Centrale au înfrânt trupele ruse și urmăreau scoaterea din luptă a trupelor româno-ruse din Moldova și ieșirea României din război. Rezistența eroică a militarilor români la Mărășești a spulberat însă intențiile adversarilor. Armata română, reorganizată și
După un secol. Fotografii de colecție din Primul Război Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105380_a_106672]
-
României, a inițiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical și logistic, fiind unul dintre cei mai activi susținători (prin acțiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării țării în război alături de puterile Antantei. Autorul prezintă și aspecte legate de viața socială a femeilor din perioada respectivă, arătând cum activitatea desfășurată de ele în timpul Primului Război Mondial a determinat modificarea statutului lor în societatea epocii. „În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
României a inițiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical și logistic, fiind unul dintre cei mai activi susținători (prin acțiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării țării în război alături de puterile Antantei. Autorul prezintă și aspecte legate de viața socială a femeilor din perioada respectivă, arătând cum activitatea desfășurată de ele în timpul Primului Război Mondial a determinat modificarea statutului lor în societatea epocii. În lung alai, femei și copii ne cară sus proiectile și
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
Înainte de 1914, în Europa se formase două blocuri politico-militare care dețineau fiecare o influență majoră asupra Europei atât politică, cât și economică: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria la care vor mai adera Turcia, Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și Rusia la care vor mai adera Italia, România, SUA). Asasinarea la 15/28 iunie 1914, la Sarajevo, a prințului moștenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, și a soției sale, Sofia, de către un tânăr naționalist sârb, Gavrilo Princip
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
partea Serbiei, apoi la 21 iulie/3 august, Franței, iar la 22 iulie/4 august, Marea Britanie a declarat război Germaniei. În sprijinul Angliei și Franței au venit, în 1917, Statele Unite ale Americii și Grecia. La 17/20 iulie 1914, reprezentanții Antantei fac cunoscut acordul lor privind unirea Transilvaniei cu România, în schimbul participării țării noastre împotriva Puterilor Centrale. Pe de altă parte, regele Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914) a primit, la 18/31 iulie 1914 un mesaj din partea împăratului Germaniei, Wilhelm
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
respins intrarea în război, deoarece Puterile Centrale, prin agresiunea asupra Serbiei au încălcat caracterul defensiv, de apărare, al Tratatului din 1883. Puterile beligerante au continuat să facă presiuni diplomatice asupra României vizând atragerea ei în război. Pe de o parte, Antanta promitea sprijinul pentru unirea provinciilor românești aflate în stăpânirea Imperiului Austro-Ungar cu statul român, iar pe de altă parte, Puterile Centrale promitea recunoașterea granițelor Moldovei dinainte de 1821. În această perioadă, primul ministru, Ion I. C. Brătianu a pregătit intrarea țării noastre
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
că ''va domni ca bun român''. Puternica ofensivă a armatei ruse (''Ofensiva lui Brusilov'') în Galiția din 22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august, încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a determinat o creștere puternică a presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garanta integritatea teritorială a țării În acest context, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Convenția
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
lui Brusilov'') în Galiția din 22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august, încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a determinat o creștere puternică a presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garanta integritatea teritorială a țării În acest context, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garantau integritatea
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garanta integritatea teritorială a țării În acest context, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta: Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia garantau integritatea teritorială a României și dreptul statului român asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria: Transilvania cu Crișana, de la vărsarea Someșului în Tisa până la vărsarea Mureșului în Tisa, Bucovina și Banatul; în schimb, România se obliga
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
care a avut la Palatul Cotroceni din București, în prezența regelui Ferdinand I și a principelui Carol, moștenitorul Tronului. Cu o mare majoritate, Consiliul de Coroană aprobă tratativele angajate de I.I.C. Brătianu, implicit pentru intrarea României în război de partea Antantei. În aceeași zi, România a declarat război Austro-Ungariei. Declarația de război, remisă împăratului Austro-Ungariei de Edgar Mavrocordat, ministrul României la Viena, era motivată prin lipsa de înțelegere a cercurilor guvernante austro-ungare față de aspirațiile și interesele legitime ale românilor din Transilvania
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]