1,203 matches
-
Florian, Îndrumare în filosofie, Editura Științifică, București, 1992, p. 50. 252 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 229. 253 Ibidem, p. 230. 254 Cf. Gheorghe Iftimie, Lucian Blaga și creștinismul românesc, Tipografia "Liga culturală", Iași, 1944. 255 Ștefan Afloroaei, "Antinomii ale intelectului ecstatic", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, p. 103. 256 Ibidem. 257 Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. 258 Jeanne Hersch, op. cit., p. 189. 259 Immanuel Kant, op. cit., p. 26. 260 Ibidem, p. 285
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate vedea Mircea Flonta, "Modelele științei și evoluția problematicii teoriei cunoașterii", în Analele Universității București, 1971. 278 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 279 În legătură cu acest lucru, în filosofia românească se poate vedea Gheorghe Enescu, "Analiza logică a antinomiilor kantiene", în Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, București, 2003. 280 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 271. 281 Lucian Blaga, " Despre conștiința filosofică", în op. cit., pp. 76-77. 282 Mircea Flonta, Kant în lumea lui și în cea de azi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofia științei, pp. 151-155. 299 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura "Mirton", Timișoara, 1992, p. 48. 300 În legătură cu prezența antinomicului în gândirea indiană, se vorbește chiar de "o predilecție a spiritului filosofic indian spre un fel de paradoxo-poietică, facere de antinomii denumită uneori și paradoxie theologală" (Constantin Marin, Filosofia indiană, Editura Moldova, 1994, p. 71). 301 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 211-216. 303 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Institutul European, Iași, 1996, pp. 223-224. 441 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher, Paris, 1999, pp. 145, 156. 442 Angela Botez, "Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei, București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
10-16 mai 2011. 447 Teodor Dima sesizează faptul că ideea complementarității, pe care Petre Botezatu a descoperit-o odată cu elaborarea tezei sale de doctorat, a devenit un principiul ordonator al întregii sale opere, în orizontul ei ajungând la ideea de "antinomie metodologică" (Teodor Dima, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002, pp. 8, 28-29). 448 Constantin Noica, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofie, nr. 1-2, București, 1996. 711 Vezi John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. 712 Cf. Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 69. 713 Angela Botez, "Antinomie și simetrie", în op. cit. p. 149. 714 În acest sens, cartea Paradoxul a lui Solomon Marcus este o impresionantă dovadă. 715 Până atunci, paradoxul a fost considerat un fenomen marginal de care s-a încercat să se facă abstracție sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
716 Cf. John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, p. 19. 717 Olivier Abiteboul, Le paradoxe apprivoisé, Paris, Flammarion, 1998. 718 Gilles Deleuze, Logique du sens, Les Éditions du Minuit, Paris, 1969. 719 Cf. Jean Kovalevsky, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990, p. 284. 724 Angela Botez, "Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990, p. 284. 724 Angela Botez, "Lucian Blaga filosof al cunoașterii și al matricilor stilistice", în Revista de filosofie, nr. 5-6, 1999, p. 258. 725 Anton Dumitriu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cauzalitatea fizică și panquantismul, p. 8. 748 Angela Botez, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, tom 37, nr. 1-2, București, 1993, pp. 51-55. 749 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în op. cit., p. 284. 750 E. Toró, Fizică modernă și filosofie, Editura Facla, Timișoara, 1973, pp. 34-35. 751 Ion Mihail Popescu, op. cit., p. 150. 752 Vezi Vintilă Horia, "Préface à une rénovation", în Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științific modern, vol. I, p. 343. 786 Vezi Ferdinand Gonseth, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995, pp. 249-260. 787 Gaston Bachelard, op. cit., pp. 344-345. 788 Ibidem, p. 345. 789 Ibidem, p. 348. 790 Ibidem, p. 350. 791 O antinomie de acest gen ar fi cea din microfizică, referitoare la proprietățile particulelor elementare: Electronul este un corpuscul Electronul este un fenomen ondulatoriu. 792 Ibidem, p. 358. 793 Alexandru Surdu, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso... 821 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în op. cit., p. 321. 822 O anume apropiere a lui Blaga de ideea de paraconsistență, din perspectiva raporturilor dintre noțiuni prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", publicat în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu "o aproximație "picturală" în care umbrele și luminile dau de văzut o imagine, iar imaginea aceasta, în negru și alb practic, nu are alt statut decât asemănarea și nu "realitatea" însăși în esența sa"3. Fiecare element al acestei antinomii face imagine prin sine însuși, dar imaginea adâncă e dată abia de semnificabilul inaparent, întrevăzut în înțelegerea intuitivă a luminii străbătătoare care, legând vizibilul de invizibil, luminează cuvântul însuși, potențându-i expresivitatea 4. Astfel încât "fiecare cuvânt are dublul său de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre nemurire"8. Prin carnea fructului, devenită străvezie, se trece, căci - expusă pe un fundal de lumină - ea se rarefiază până la transparență, străpunsă de "nevăzutul mugurilor veșnici"9 care oferă vederii un alt peisaj. Ceea ce părea să fie o simplă antinomie a exteriorității, așa cum ni se înfățișează în poemul Munte pur10 - unde între "șesuri adânci" și cer nu există legătură, căci "nimic nu-mi crește-n luminile nalte" decât imaginea stinsă "în hăul înălțării" ("o albie goală") - devine geografie interioară, relief
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu surprinde aici decât imaginea epurată a unei suspensii sau, altfel spus, epura unei ființări încă posibile, abia răzbătătoare prin deriva pustiirii și a absenței. Cât despre "alb pe clișeul negru al lacului", contrar aparențelor, nu e imaginea-clișeu a unei antinomii facile, ci expresia developării imaginii interioare în camera obscură a exteriorității. Cu cât exteriorul se voalează mai intens, cu atât - prin contrast - interiorul se arată mai pur, iese la vedere în modul său propriu de a fi. Să fie un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
faptul de a fi în care poemul se (în)scrie, ci faptul de a apărea din nimic. Fondul cernit al lumii reduse la cenușa nimicului nu e luminat; el e miezul orb prin care lumina trece răsfrântă în sine12. Dincolo de antinomia de recuzită (demonic - angelic), ceea ce strălucește în miezul dispariției și ceea ce tocmai dispariția dă de văzut e lumina inaparentă în registrul mundan, de nevăzut și de neînțeles în dimensiunea vizibilului, care face însă imagine, arată ceea ce poate fi (văzut și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucru" (Tudor Vianu, Opere, 4, Editura Minerva, București, 1975, p. 244). 5 Cezar Baltag, op. cit., pp. 22-23. 6 Ibidem, p. 9. 7 Este "lumea în care transferul de sens, adică meta-ferența, a intrat într-un proces de radicalizare, în care antinomia și paradoxia (în sens blagian) s-au amplificat" (ibidem, p. 23). 8 Cezar Baltag, Unicorn în oglindă, Editura Eminescu, București, 1975, pp. 22-23. 9 Saltul "în paradisul lui ca și cum" (Odihnă în țipăt, Editura Tineretului, București, 1969, p. 29), într-o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
învățământ:18 ani din care în unitatea noastră 18 ani Poziția pe post: titular Funcția: profesor LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, membru C.A.- 2 ani Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: * doctorat cu tema “ Structuri stilistice ale antinomiei în opera eminesciana” · publicații în specialitate (cărți). * traducător-articole patru cărți traduse (H. Balzac, G. de Maupassant, L. Lavelle, G. Levi); * critic și istoric literar 20 articole de critică literară, trei volume de ediții critici (M.Eminescu, I. Barbu); * 1 caiet
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
altă parte (tot de la Caragiale citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea de astăzi, românul se înveselește cu comédii, la întâmplări ciudate, caută turtă dulce pe la târguri, în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și abstractul par să formeze o singură unitate. Faptul nu este întâmplător în cognitivistică. Comparând limbajul medical - unde preeminența corporalului este regula de bază în structura compuselor - cu limbajul științelor socio-umane, cu terminologia religioasă etc. - unde abstractul este preeminent - observăm antinomiile de model conceptual și structural dintre domenii. A se compara eidetic (filoz.), ideogramă, ideologie... cu deltoid, sferoid etc. Legătura dintre corporal și necorporal/ abstract și concret este un tipar cognitiv pe care îl regăsim în terminologia contemporană și ar merita
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a invitat cu insistență în jurul mesei”. Rezultatul? „Numeroase țări, bogate grație rezervelor de minereuri și hidrocarburi de care dispun, au sisteme care permit anumitor oameni să acumuleze averi chiar mai colosale decât cele ale statului fără să vadă vreodată o antinomie între așa ceva și spiritul de modestie, frugalitatea Coranului”. Un al treilea cordon ombilical pe care Chebel consideră că islamul nu a dorit niciodată să-l taie este cel cu privire la trupul. Și se grăbește să precizeze că: „Doresc să vorbesc aici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au debutat sub semnul ospitalității nefaste. Cu toate acestea, trebuia să-i conving pe americani că ne aflăm Într-o situație limită. Mă obseda gândul că și fiica mea ar putea fi sortită să trăiască dramă fratelui ei. Constrânși de antinomia persistentă Între dreptul de a fi primiți În SUA, amânarea vizelor, sine die, am declarat greva foamei Guvernului de la Washington și președintelui SUA, ca protest Împotriva Încălcării prevederilor art. 3, 13 al. 14, al. 1 din Declarația Universală a Drepturilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
-l voi înmormânta !/ Sunt ordine mai nalte decât voința ta ! (III, p. 201). Înfruntarea dintre cele două moduri de a se raporta la rânduielile civice și cele divine este prezentă la scriitorul antic și la cel modern, dar interpretarea acestei antinomii capătă inflexiuni diferite. Între tragedia din vechime și cea nouă se reduce ponderea fatalității și a elementului religios înlocuite prin voința omenească determinantă. La Eschil și la Sofocle, cei doi frați rivali continuă lupta, deși sunt conștienți că vor sfârși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
timpul profan. Vedem cum după furtună lumina face ca peisajul întreg să strălucească, iar noi iubim și mai tare pământul, izvoarele, codrii, colinele, florile. Universul acesta este spațiul virtualităților și al recuperării sensului uitat al începutului. Natura armonizează până și antinomiile și ne fixează ființa într-o continuă inițiere. 70 Problema ființei la Aristotel? Ideea aceasta a intrat în meditația atâtor filozofi, de la cei antici până la cei de azi. Numai că mai toți au plecat de la gândirea aristotelică prin incursiunile ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Totuși, Gibson nici nu glorifică, dar nici nu condamnă inteligența artificială care încearcă să se impună. "Wintermute" este un nume simbolic pentru tehnologia moartă; "winter"(iarnă) semnifică răceală, lipsă de viață și "mute" (mut) semnifică tăcere. Termenul stabilește astfel o antinomie între tehnologia moartă și oamenii vii, fără a prelua patosul cu care Nietzsche susținea superioritatea vieții umane față de lucrurile "moarte". În final, Case își descrie, plin de dispreț, trupul său ca pe "o bucată de carne" și nu există, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]