1,726 matches
-
s- a demonstrat că REYATAZ ( administrat în asociere cu ritonavir sau în monoterapie ) induce dislipidemie într- o măsură mai mică decât comparatorii . În absența studiilor specifice privind riscul cardiovascular , nu s- a demonstrat impactul clinic al unor asemenea descoperiri . Eficacitatea antivirală trebuie să fie principalul criteriu pentru selectarea tratamentului antiretroviral . Se recomandă consultarea ghidurilor standard referitoare la modul de control a dislipidemiei . Hiperglicemia La pacienții care au primit inhibitori de proteaze s- au raportate cazuri nou apărute de diabet zaharat , hiperglicemie
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în proporție foarte mare de proteinele plasmatice , este puțin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea acestui medicament . 5 . PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Mecanism de acțiune : atazanavirul este un inhibitor al proteazei ( IP ) azapeptide HIV- 1 . Activitate antivirală in vitro : atazanavirul prezintă activitate anti- HIV- 1 ( CE50 de la 2 la 5 nM ) în absența serului uman , împotriva unei varietăți de izolate HIV clinice și de laborator . Atazanavir are activitate împotriva virusului HIV- 1 Grup M , subtipurile A , B
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
HIV- 2 ( CE50 de la 1, 9 la 32 nM ) . Asocierea atazanavirului cu stavudină , didanozină , lamivudină , zidovudină , nelfinavir , indinavir , ritonavir , saquinavir , amprenavir nu determină antagonizarea activității anti- HIV sau potențarea efectelor citotoxice ale celor mai mari concentrații utilizate pentru evaluarea activității antivirale . Rezistență Tratamentul antiretroviral la pacienții netratați anterior La pacienții netratați anterior cu terapie antiretrovirală , substituția I50L uneori în asociere cu o modificare a A71V reprezintă semnătura substituției care determină rezistență la atazanavir . 16 crescut de la 3, 5 la 29 ori
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
a fost 214 celule/ mm ( interval : 2 - 810 celule / mm ) , iar valoarea medie inițială a ARN HIV- 1 plasmatic a fost 4, 94 log copii/ ml ( interval : 2, 6 - 5, 88 log copii/ ml ) . Brațul cu REYATAZ/ ritonavir are eficacitate antivirală similară ( non- inferioară ) comparativ cu brațul lopinavir/ ritonavir , după cum este evaluat prin proporția de pacienți cu ARN HIV < 50 copii/ ml la săptămâna 48 : 78 % dintre pacienții cu REYATAZ/ ritonavir comparativ cu 76 % cu lopinavir/ ritonavir ( estimarea diferenței ATV
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
valoarea inițială a numărului celulelor CD4 a fost de 110 celule/ mm și 121 celule/ mm în brațul REYATAZ + ritonavir și , respectiv în brațul lopinavir + ritonavir . Analizele datelor obținute pe parcursul celor 96 de săptămâni de tratament au demonstrat durabilitatea activitatii antivirale . S- a observat similaritatea ( non- inferioritatea ) între grupurile de tratament referitor la modificarea la săptămâna 96 ARN HIV față de valoarea inițială ( - 2, 29 log copii/ ml pentru REYATAZ + ritonavir si - 2, 08 log copii/ ml pentru lopinavir + ritonavir , diferență în funcție de
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
sunt excretați în bilă ca și alți metaboliți liberi sau glucuronidați . Căi suplimentare minore de metabolizare sunt N- dezalchilarea și hidroliza . S- au detectat în plasmă alți doi metaboliți minori ai atazanavirului . Nici un metabolit nu a prezentat in vitro activitate antivirală . Eliminare : după administrarea dozei unice de 400 mg 14C- atazanavir , 79 % și 13 % din totalul radioactivității a fost regăsită în fecale și respectiv în urină . Aproximativ 20 % și 7 % din doza administrată au fost regăsite în fecale și respectiv în
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în asociere cu ritonavir în doză de 100 mg o dată pe zi și lopinavir/ ritonavir , fiecare regim terapeutic în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4. 8 și 5. 1 ) . Pe baza datelor virusologice și clinice disponibile , se așteaptă reducerea beneficiului antiviral la pacienții cu tendință la rezistență multiplă la inhibitorii de proteaze ( > 4 mutații de rezistență la IP ) . Alegerea REYATAZ în tratamentul pacienților tratați anterior , trebuie să se bazeze pe testarea individuală a rezistenței virale și pe antecedentele terapeutice ale
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
REYATAZ la pacienții cu tulburări hepatice semnificative concomitente . Pacienții cu hepatită cronică B sau C și care efectuează tratament antiretroviral asociat prezintă un risc crescut pentru apariția reacțiilor adverse hepatice severe , care pot determina chiar deces . În cazul efectuării tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C , trebuie , de asemenea , citite informațiile conținute în Rezumatele Caracteristicilor Produsului ale acestor medicamente ( vezi pct . 4. 8 ) . Pacienții cu tulburare preexistentă a ficatului , inclusiv hepatită cronică activă , prezintă o frecvență crescută a anomaliilor funcției
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
s- a demonstrat că REYATAZ ( administrat în asociere cu ritonavir sau în monoterapie ) induce dislipidemie într- o măsură mai mică decât comparatorii . În absența studiilor specifice privind riscul cardiovascular , nu s- a demonstrat impactul clinic al unor asemenea descoperiri . Eficacitatea antivirală trebuie să fie principalul criteriu pentru selectarea tratamentului antiretroviral . Se recomandă consultarea ghidurilor standard referitoare la modul de control a dislipidemiei . Hiperglicemia La pacienții care au primit inhibitori de proteaze s- au raportate cazuri nou apărute de diabet zaharat , hiperglicemie
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în proporție foarte mare de proteinele plasmatice , este puțin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea acestui medicament . 5 . PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Mecanism de acțiune : atazanavirul este un inhibitor al proteazei ( IP ) azapeptide HIV- 1 . Activitate antivirală in vitro : atazanavirul prezintă activitate anti- HIV- 1 ( CE50 de la 2 la 5 nM ) în absența serului uman , împotriva unei varietăți de izolate HIV clinice și de laborator . Atazanavir are activitate împotriva virusului HIV- 1 Grup M , subtipurile A , B
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
HIV- 2 ( CE50 de la 1, 9 la 32 nM ) . Asocierea atazanavirului cu stavudină , didanozină , lamivudină , zidovudină , nelfinavir , indinavir , ritonavir , saquinavir , amprenavir nu determină antagonizarea activității anti- HIV sau potențarea efectelor citotoxice ale celor mai mari concentrații utilizate pentru evaluarea activității antivirale . Rezistență Tratamentul antiretroviral la pacienții netratați anterior La pacienții netratați anterior cu terapie antiretrovirală , substituția I50L uneori în asociere cu o modificare a A71V reprezintă semnătura substituției care determină rezistență la atazanavir . 38 crescut de la 3, 5 la 29 ori
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
a fost 214 celule/ mm ( interval : 2 - 810 celule / mm ) , iar valoarea medie inițială a ARN HIV- 1 plasmatic a fost 4, 94 log copii/ ml ( interval : 2, 6 - 5, 88 log copii/ ml ) . Brațul cu REYATAZ/ ritonavir are eficacitate antivirală similară ( non- inferioară ) comparativ cu brațul lopinavir/ ritonavir , după cum este evaluat prin proporția de pacienți cu ARN HIV < 50 copii/ ml la săptămâna 48 : 78 % dintre pacienții cu REYATAZ/ ritonavir comparativ cu 76 % cu lopinavir/ ritonavir ( estimarea diferenței ATV
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
valoarea inițială a numărului celulelor CD4 a fost de 110 celule/ mm și 121 celule/ mm în brațul REYATAZ + ritonavir și , respectiv în brațul lopinavir + ritonavir . Analizele datelor obținute pe parcursul celor 96 de săptămâni de tratament au demonstrat durabilitatea activitatii antivirale . S- a observat similaritatea ( non- inferioritatea ) între grupurile de tratament referitor la modificarea la săptămâna 96 ARN HIV față de valoarea inițială ( - 2, 29 log copii/ ml pentru REYATAZ + ritonavir si - 2, 08 log copii/ ml pentru lopinavir + ritonavir , diferență în funcție de
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
sunt excretați în bilă ca și alți metaboliți liberi sau glucuronidați . Căi suplimentare minore de metabolizare sunt N- dezalchilarea și hidroliza . S- au detectat în plasmă alți doi metaboliți minori ai atazanavirului . Nici un metabolit nu a prezentat in vitro activitate antivirală . Eliminare : după administrarea dozei unice de 400 mg 14C- atazanavir , 79 % și 13 % din totalul radioactivității a fost regăsită în fecale și respectiv în urină . Aproximativ 20 % și 7 % din doza administrată au fost regăsite în fecale și respectiv în
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în asociere cu ritonavir în doză de 100 mg o dată pe zi și lopinavir/ ritonavir , fiecare regim terapeutic în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4. 8 și 5. 1 ) . Pe baza datelor virusologice și clinice disponibile , se așteaptă reducerea beneficiului antiviral la pacienții cu tendință la rezistență multiplă la inhibitorii de proteaze ( > 4 mutații de rezistență la IP ) . Alegerea REYATAZ în tratamentul pacienților tratați anterior , trebuie să se bazeze pe testarea individuală a rezistenței virale și pe antecedentele terapeutice ale
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
REYATAZ la pacienții cu tulburări hepatice semnificative concomitente . Pacienții cu hepatită cronică B sau C și care efectuează tratament antiretroviral asociat prezintă un risc crescut pentru apariția reacțiilor adverse hepatice severe , care pot determina chiar deces . În cazul efectuării tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C , trebuie , de asemenea , citite informațiile conținute în Rezumatele Caracteristicilor Produsului ale acestor medicamente ( vezi pct . 4. 8 ) . Pacienții cu tulburare preexistentă a ficatului , inclusiv hepatită cronică activă , prezintă o frecvență crescută a anomaliilor funcției
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
s- a demonstrat că REYATAZ ( administrat în asociere cu ritonavir sau în monoterapie ) induce dislipidemie într- o măsură mai mică decât comparatorii . În absența studiilor specifice privind riscul cardiovascular , nu s- a demonstrat impactul clinic al unor asemenea descoperiri . Eficacitatea antivirală trebuie să fie principalul criteriu pentru selectarea tratamentului antiretroviral . Se recomandă consultarea ghidurilor standard referitoare la modul de control a dislipidemiei . Hiperglicemia La pacienții care au primit inhibitori de proteaze s- au raportate cazuri nou apărute de diabet zaharat , hiperglicemie
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în proporție foarte mare de proteinele plasmatice , este puțin probabil ca dializa să fie eficace pentru eliminarea acestui medicament . 5 . PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Mecanism de acțiune : atazanavirul este un inhibitor al proteazei ( IP ) azapeptide HIV- 1 . Activitate antivirală in vitro : atazanavirul prezintă activitate anti- HIV- 1 ( CE50 de la 2 la 5 nM ) în absența serului uman , împotriva unei varietăți de izolate HIV clinice și de laborator . Atazanavir are activitate împotriva virusului HIV- 1 Grup M , subtipurile A , B
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
HIV- 2 ( CE50 de la 1, 9 la 32 nM ) . Asocierea atazanavirului cu stavudină , didanozină , lamivudină , zidovudină , nelfinavir , indinavir , ritonavir , saquinavir , amprenavir nu determină antagonizarea activității anti- HIV sau potențarea efectelor citotoxice ale celor mai mari concentrații utilizate pentru evaluarea activității antivirale . Rezistență Tratamentul antiretroviral la pacienții netratați anterior La pacienții netratați anterior cu terapie antiretrovirală , substituția I50L uneori în asociere cu o modificare a A71V reprezintă semnătura substituției care determină rezistență la atazanavir . 60 crescut de la 3, 5 la 29 ori
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
a fost 214 celule/ mm ( interval : 2 - 810 celule / mm ) , iar valoarea medie inițială a ARN HIV- 1 plasmatic a fost 4, 94 log copii/ ml ( interval : 2, 6 - 5, 88 log copii/ ml ) . Brațul cu REYATAZ/ ritonavir are eficacitate antivirală similară ( non- inferioară ) comparativ cu brațul lopinavir/ ritonavir , după cum este evaluat prin proporția de pacienți cu ARN HIV < 50 copii/ ml la săptămâna 48 : 78 % dintre pacienții cu REYATAZ/ ritonavir comparativ cu 76 % cu lopinavir/ ritonavir ( estimarea diferenței ATV
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
valoarea inițială a numărului celulelor CD4 a fost de 110 celule/ mm și 121 celule/ mm în brațul REYATAZ + ritonavir și , respectiv în brațul lopinavir + ritonavir . Analizele datelor obținute pe parcursul celor 96 de săptămâni de tratament au demonstrat durabilitatea activitatii antivirale . S- a observat similaritatea ( non- inferioritatea ) între grupurile de tratament referitor la modificarea la săptămâna 96 ARN HIV față de valoarea inițială ( - 2, 29 log copii/ ml pentru REYATAZ + ritonavir si - 2, 08 log copii/ ml pentru lopinavir + ritonavir , diferență în funcție de
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
sunt excretați în bilă ca și alți metaboliți liberi sau glucuronidați . Căi suplimentare minore de metabolizare sunt N- dezalchilarea și hidroliza . S- au detectat în plasmă alți doi metaboliți minori ai atazanavirului . Nici un metabolit nu a prezentat in vitro activitate antivirală . Eliminare : după administrarea dozei unice de 400 mg 14C- atazanavir , 79 % și 13 % din totalul radioactivității a fost regăsită în fecale și respectiv în urină . Aproximativ 20 % și 7 % din doza administrată au fost regăsite în fecale și respectiv în
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
în asociere cu ritonavir în doză de 100 mg o dată pe zi și lopinavir/ ritonavir , fiecare regim terapeutic în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4. 8 și 5. 1 ) . Pe baza datelor virusologice și clinice disponibile , se așteaptă reducerea beneficiului antiviral la pacienții cu tendință la rezistență multiplă la inhibitorii de proteaze ( > 4 mutații de rezistență la IP ) . Alegerea REYATAZ în tratamentul pacienților tratați anterior , trebuie să se bazeze pe testarea individuală a rezistenței virale și pe antecedentele terapeutice ale
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
REYATAZ la pacienții cu tulburări hepatice semnificative concomitente . Pacienții cu hepatită cronică B sau C și care efectuează tratament antiretroviral asociat prezintă un risc crescut pentru apariția reacțiilor adverse hepatice severe , care pot determina chiar deces . În cazul efectuării tratamentului antiviral concomitent pentru hepatita B sau C , trebuie , de asemenea , citite informațiile conținute în Rezumatele Caracteristicilor Produsului ale acestor medicamente ( vezi pct . 4. 8 ) . Pacienții cu tulburare preexistentă a ficatului , inclusiv hepatită cronică activă , prezintă o frecvență crescută a anomaliilor funcției
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
s- a demonstrat că REYATAZ ( administrat în asociere cu ritonavir sau în monoterapie ) induce dislipidemie într- o măsură mai mică decât comparatorii . În absența studiilor specifice privind riscul cardiovascular , nu s- a demonstrat impactul clinic al unor asemenea descoperiri . Eficacitatea antivirală trebuie să fie principalul criteriu pentru selectarea tratamentului antiretroviral . Se recomandă consultarea ghidurilor standard referitoare la modul de control a dislipidemiei . Hiperglicemia La pacienții care au primit inhibitori de proteaze s- au raportate cazuri nou apărute de diabet zaharat , hiperglicemie
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]