12,241 matches
-
bune alcătuite vreodată la noi. Din același impuls autoscopic și autocritic au izvorît și alte gesturi neobișnuite. Astfel, Pillat a redactat o listă de 99 de poezii alese din propria sa operă și care ar fi trebuit să constituie o antologie de autor. Scrisă în decembrie 1940, lista compusă de autorul însuși pare astăzi extrem de obiectivă, pentru că reține în mare doar reușitele. În același spirit, scriitorul a executat alt exercițiu curios scriind, în 1941, Inscripții pentru cărțile mele; fiecărui volum apărut
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Stere la „nenea Iancu” din conștiința lectorului comun, profilul omului Caragiale acoperă o gamă (mult prea) largă de ipostaze și înfățișări. Iată de ce este binevenită inițiativa profesorului Ștefan Cazimir de a reedita, într-o versiune adăugită, ediția din 1972 a antologiei Amintiri despre Caragiale, apariție despre care a scris deja criticul Cosmin Ciotloș (vezi România literară, nr. 52/ 2013). Căci ea ne readuce în fața ochilor câteva mărturii dintre cele mai autorizate privitoare la felul în care l-au privit contemporanii pe
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
și alcătuită de către un specialist de calibru în materie de Caragiale, deoarece volumul 1) deși nu cuprinde toate mărturiile de epocă, nu a lăsat pe dinafară nimic esențial, și 2) nu este o adunare diformă de mărturii indiferente, ci o antologie menită, de fapt, să alimenteze o nouă perspectivă biografică asupra scriitorului. Chiar și textele unor autori uitați, ca Archibald, N. Petraș cu sau mult-hulitul A. Toma, conțin tușe de portret capabile să completeze și chiar să modifice radical portretul clasic
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
biografia publicată de Șerban Cioculescu. Amintiri despre Caragiale se constituie, astfel, într-o avanpremieră a unei (posibile) noi biografii a clasicului, care să însoțească, firesc, noua înțelegere a operei sale. Cu atât mai mult cu cât, în ciuda relevanței ei istorico-literare, antologia este una ușor de folosit și de către lectorul neprofesionist. Textele sunt așezate în ordinea alfabetică a numelor autorilor, ca într-un dicționar, ceea ce înseamnă că volumul poate fi lecturat, dar și numai consultat. Mărturiile despre Caragiale sunt însoțite, ca aparat
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
Șirianu, Mihail Sevastos, V. A. Urechia. Una a lui Caragiale în plină literatură belle époque se poate alimenta din amintirile lui Paul Bujor, G. Ibrăileanu, Șt. O. Iosif, Al. Vlahuță. Ș.a.m.d. Ca tot ce face Ștefan Cazimir, și antologia de față deschide orizonturi, nu le închide. Astfel, Amintiri despre Caragiale se alătură unui șir de opere istoricoliterare apărute în anii din urmă, care ne îndeamnă stăruitor să parcurgem istoria literaturii române cu alte instrumente și grile de lectură. Simpla
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
individualizați. Între timp, alți exploratori prin același continent de manuscrise rămase după moartea proteicului portughez ridicaseră cifra la 83, respectiv la 127 de nume. Probabil că avem imaginea cea mai exactă abia odată cu apariția acestei formidabile cărți Eu Sou Uma Antologia - 136 Autores Fictícios, Tinta-da-China, Lisboa 2013, pe care cercetărorii literari Jerónimo Piazarro și Patricio Ferrari au tipărit-o în urmă cu câteva luni. Ei rețin, așadar 136 de „autori fictivi” și alcătuiesc, din diverse scrieri mai mult sau mai puțin
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
cercetărorii literari Jerónimo Piazarro și Patricio Ferrari au tipărit-o în urmă cu câteva luni. Ei rețin, așadar 136 de „autori fictivi” și alcătuiesc, din diverse scrieri mai mult sau mai puțin elaborate sau doar din fragmente, un fel de antologie visată de părintele lor. Pessoa însuși spunea în 1932 „eu sunt o antologie”, în momentul în care proiectul multiplicării sale auctoriale îi devenise clar și se întemeia deja pe intenții mai mult sau mai puțin schițate, sau se restructura, dând
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
câteva luni. Ei rețin, așadar 136 de „autori fictivi” și alcătuiesc, din diverse scrieri mai mult sau mai puțin elaborate sau doar din fragmente, un fel de antologie visată de părintele lor. Pessoa însuși spunea în 1932 „eu sunt o antologie”, în momentul în care proiectul multiplicării sale auctoriale îi devenise clar și se întemeia deja pe intenții mai mult sau mai puțin schițate, sau se restructura, dând o nouă coerență scrierilor sale de până atunci, mai mult sau mai puțin
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
nouă coerență scrierilor sale de până atunci, mai mult sau mai puțin încheiate. Dacă ar fi să ținem socoteala tuturor numelor cu care Pessoa a semnat sau avea intenția să semneze texte se ajunge chiar la 202, recunosc autorii acestei antologii. Ei au reparcurs timp de câțiva ani cele 30.000 de pagini din cufărul pessoan (cifră care depășește, la rândul ei, bilanțul anterior de circa 28.000 de file găsite în acel „espolio”), sau manuscrisele din colecțiile private, pentru a
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
text din 1915, prin care Pessoa explica în ce fel se simte el „multiplu”. Așa că toate textele rămase de la Pessoa sunt ale lui și sunt, deopotrivă, ale altora, dispersie heterocentrică fără precedent și fără egal în literatura lumii. Avem o antologie/dicționar care debutează cu inițialele primei schițe de heteronimi, în 1901, și se încheie cu faimosul auroportret sau c.v. alcătuit de Pessoa însuși în 1935, despre partea cea mai proieminentă a familiei. Cam în același timp Pessoa redacta și un
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
Și joi, la Cafe Europa, la lectura lui Daniel Bănulescu din Cel mai bun roman al tuturor timpurilor, în traducerea și cu moderarea lui Ernest Wichner, și sâmbătă, la stand, la lectura comună de poezie a aceluiași Daniel Bănulescu (din antologia „Du schrimpelst du wirst ein exotisches Frucht”, în traducerea lui Ernest Wichner, pentru care cei doi, autor și traducător, au câștigat în 2005 Premiul European de Poezie al orașului Münster) împreună cu Ștefan Baghiu (din volumul „Spre sud, la Lăceni”) și
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
personală în maniera cealaltă. Când a publicat în 2011 remarcabilul volum intitulat Însemnări din ținutul misterios, cu siguranță unul din cele mai valoroase din ultima vreme, critica na făcut legătura cu volumele anterioare, deși autorul le reeditase parțial în două antologii. Așa se face că poezia lui din Însemnări a părut cu totul nouă. Ea nu era, propriu-vorbind, altceva decât aceea similiepică, evocând întâmplări aparent banale de viață, „trenul de Calafat”, navetiștii puhoi, „țărani cu pământ sub unghii” sau „profesoarele de
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
juriului au apreciat calitatea textelor trimise, atât la Poezie cât și la Epigrama. George Stâncă a mărturisit invitaților că a fost foarte impresionat de nume roase poezii cărora le-a dat notă maximă și a anunțat că a realizat o Antologie pe care a intitulat-o spontan „Anto logie de poezie pe NV”, făcând trimitere la faptul ca jurații nu au știut nimic despre identitatea concurenților. Emil Proșcan a apreciat calitatea textelor de la secțiunea Poezie și a oferit publicului poezii sau
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
al epocii. Al. Cistelecan îl așază, „prin intemperanța vizionară a discursului“ și „imaginația convulsionată la modul expresionist“, în proximitatea lui Ion Mureșan și a lui Aurel Pantea. Același critic îi aplică și eticheta de „romantic în postmodernism“ (v. postfața la antologia Harrum, cartea ratării, din 2001). O nouă culegere de poeme, în colecția Antologia Tracus Arte, publicată anul trecut, ne oferă prilejul de a rediscuta poezia lui Marian Drăghici. Lipsesc, acum, informațiile despre apartenența poemelor, operație considerată, probabil, superfluă, dat fiind
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
convulsionată la modul expresionist“, în proximitatea lui Ion Mureșan și a lui Aurel Pantea. Același critic îi aplică și eticheta de „romantic în postmodernism“ (v. postfața la antologia Harrum, cartea ratării, din 2001). O nouă culegere de poeme, în colecția Antologia Tracus Arte, publicată anul trecut, ne oferă prilejul de a rediscuta poezia lui Marian Drăghici. Lipsesc, acum, informațiile despre apartenența poemelor, operație considerată, probabil, superfluă, dat fiind că Marian Drăghici, precum Virgil Mazilescu, e halucinat de fantasma perfecțiunii și își
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
dovada: mai departe scrien carte:/ până și delicatețea a condus uneori/ omul la disperare, la moarte./ (...)/ vai nouă versuri,/ funduri de rațe împietrite în lumina lunii,/ între sunetul unei împușcături/ și ecoul ei.“ (caracal sighișoara mea). lumină, încet este o antologie binevenită pentru cunoașterea și (re)interpretarea critică a unui poet insuficient valorizat în peisajul liric românesc. Poezia lui Marian Drăghici are, încă, izul ierbii proaspăt cosite într-o dimineață înrourată de vară.
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
aparține unor paradigme lirice demult apuse, „tiparul“ revine, este reluat intens, cu pasiune aproape, de poeți precum Nina Cassian, Constanța Buzea, Leonid Dimov, Serban Foarță, Tudor George, Emilian Marcu, Grigore Hagiu, Ion Horea, Radu Cârneci (care e și autorul unei Antologii a sonetului românesc), Teodor Pîcă, Aurel Rău, Dan Botta, Horia Bădescu, cu ale sale Ronsete etc. Printre aceștia, Horia Zilieru care, după mai multe „tatonări“ preliminare, mai ales, în volumul Doamna cu sonetul, consacră sonetului ultima sa carte, Manuscrisul de la
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
generație, Marian Drăghici, a cărui carte a fost elogiată și de revista noastră prin textele semnate, în lunile din urmă, de Gheorghe Grigurcu, Gabriela Gheorghișor și Gabriel Chifu. Concluzia analizei lui Mircea Bârsilă din Argeș este una fără echivoc: „Lectura antologiei lumină, încet îi trezește cititorului (onest) sentimentul că autorul este un mare poet.” Din același număr al revistei, am remarcat rubrica lui Dumitru Augustin Doman, Cititorul de roman, ca și intervenția lui Liviu Ioan Stoiciu pe subiectul atât de îngrijorător
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2608_a_3933]
-
lor, versurile oferă o imagine unitară a unei pluridecenale creații lirice; unitară, și datorită faptului că nu au fost incluse cele marcate de realismul socialist, renegate de altfel din 1956 de scriitoare, odată cu ingenuitățile ideologice de pînă atunci. Este o antologie de autor, după ce, timp de o jumătate de secol, Nina Cassian figură doar în florilegii colective. Primului dintre acestea, din 1961 (datorat lui Mario De Micheli și lui Dragoș Vrânceanu), i-au urmat cele din 1967 (al aceluiași De Micheli
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
Daniel Cristea-Enache Muzeul lăuntric, text pe care Ioan Es. Pop l-a inclus în antologia Podul (2000), e o confesiune realistă, deloc lirică, numai de la un punct alegorică: o secvență biografică putînd fi văzută ca un fel de legendă la fantastica hartă lirică a poetului „nouăzecist”. Autorul a ajuns în toamna lui 1983 un biet
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
succeselor. Aerul destins și tandru cu care Michel Hazanavicius evoca tăcerea cinematografului, în filmul intitulat “Artistul”, n-ar trebui să ne înșele. Filmul sau e bântuit de nostalgia unor mari proiecții mute, uneori preluând creator câte o întreagă secvență de antologie, ca aceea din filmul lui Borzage “Al șaptelea cer”, în care eroina își induce brațul în mâneca unei haine uitată de iubit pe spătarul unui scaun, și își mângâie obrajii cu ea. Secvența e transpusă ad literam până la un punct
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
doi ca participare sa aflat Mexicul cu 11 participanți și pe locul trei Japonia, cu 5 participanți. Din țara gazdă au participat la congres 5 poeți, incluzând-o pe organizatoarea acestei ediții a congresului, distinsa poetă Mary Ann Lackovich. În Antologia pe 2011 a WCP de 318 pagini color (păcat că are unele defecte tehnice, foile s-au dezlipit, lipsesc multe poze de poeți dar a mea este!), au semnat poezii și eseuri aprox. 70 de scriitori, participanți sau nu la
Cel de-al 31-lea Congres mondial al poeȚilor - XXXI. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]
-
se va fi retras în ultimii ani ai unei vieți sfîrșite prea devreme sau Ștefan Baștovoi, unul dintre cei mai interesanți poeți din noua generație, călugărit, și el, la Mănăstirea Noua Suliță (Noul Neamț) din Transnistria, preoții și poeții de antologie Valeriu Anania, Ioan Pintea, Theodor Damian, Constantin Hrehor, Dumitru Ichim, Nicolae Jinga, Sever Negrescu, Ioan Petraș, Dorin Ploscaru, Mihalache Tudorică. O scrisoare a lui Ioan Alexandru, trimisă de la Berlin, la 17 aprilie 1968, lui Ion Cocora este, în acest orizont
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
fac. (Vă aduceți aminte de ultimul roman al lui Ionel Teodoreanu: Războiul lui Ion Săracu?) Marele lingvist și filolog care a fost Ovid Densusianu, cu studii înalte în Franța, atunci cînd, împreună cu I.A. Candrea și Th. Speranția au alcătuit antologia de vorbire populară Graiul nostru, constata, în 1905-1906, pe cînd își desfășura ancheta dialectală, că „țăranii nu au spirit patriotic“. Pentru că cei interogați despre „răzbelul“ de independență din 1877 nu aveau deloc amintirea eroicelor bătălii victorioase de la Plevna și Grivița
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Cosmin Ciotloș Apariția acestei antologii (cea mai cuprinzătoare și, totodată, cea mai elegantă dintre numeroasele antologii de care a avut parte Mircea Ivănescu) îmi oferă ocazia de a diagnostica o stare de fapt. Nu e prima oară când încerc acest exercițiu de sinceritate. Dacă, însă
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]