15,686 matches
-
alte cheltuieli directe de producție: 6.000 lei; cheltuieli indirecte: cheltuieli cu salariile personalului TESA: 20.000 lei; cheltuieli cu amortizarea utilajelor de producție: 45.000 lei; cheltuieli cu asigurarea clădirii: 14.000 lei. Cost de reproducție înainte de includerea profitului antreprenorului = 150.000 lei. Societatea de construcții are o marjă de profit de 20%. Costul curent poate fi calculat foarte ușor în cazul activelor obținute de entitate, mai ales atunci când perioada de timp de la data obținerii Și până la data evaluării este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
surse de profituri pentru organizatorii lor, motivațiile prozaice nu pot fi ignorate în analiza universităților de stat. Cei implicați în creșterea acestora au obținut mai multe categorii de beneficii: - capital simbolic, în terminologia lui Bourdieu, generat de calitatea lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Clienții reprezentați de organizații publice (de stat) sunt câștigați pe contracte a căror derulare este demarată de o licitație publică. Partea formală a aranjamentelor este mai complicată, dar compensația poate veni din mărimea contractului. Clienții mici sunt reprezentați de diferiți antreprenori de construcții, dar și de cei care își construiesc în regie proprie. Cantitățile pe care le achiziționează fac imposibilă o relație rentabilă directă cu producătorul. De aceea se preferă „magazinul cu amănuntul” aflat doar la câțiva kilometri de locul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aspectele concentrice ale portofoliului de afaceri sunt semnificative. Dacă se realizează echiparea unei construcții, alături de rețele de tip electric, apar și alte tipuri de instalații. Deocamdată, acestea sunt în categoria „ușoară”, dar gama se poate extinde. În amonte, apetitul de antreprenor general este pus în evidență atât de ICCO Construct, cât și de firma-mamă prin Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor. Corelarea analizei portofoliului cu evoluția cifrei de afaceri pune în evidență emergența unei sinergii între diferitele firme ale grupului. Aceasta este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În considerare rolul de motor al creșterii În statele membre, precum și În toate regiunile Europei. Acest bun intangibil constituie factorul determinant pentru Întărirea coeziunii sociale și a principiului șanselor egale. De asemenea, se are În vedere Îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și antreprenorilor la schimbările economice survenite În ultima perioadă. În ciclul multianual de dezvoltare 2007-2013, sunt planificate investiții În cuantum de 68 de miliarde de euro. Prin acest sprijin financiar, este de așteptat să fie ajutate diverse programe de instruire vocațională și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este de a crea European Higher Education Area și de a Încuraja inovativitatea În Europa. După acest model, În 2009, Comisia Europeană, prin DG Enterprise and Industry, cu sprijinul Eurochambers, a inițiat programul Erasmus for Young Entrepreneurs, menit să sprijine antreprenorii din Europa În vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru a demara sau continua cu succes o mică afacere. Noii Întreprinzători sunt găzduiți de Întreprinzători cu experiență În vederea schimbului de cunoaștere și de idei de afaceri. Beneficiile pentru noii Întreprinzători sunt concretizate Într-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În special pentru Țările care au aderat În ultimele valuri; dezvoltarea capitalului uman - considerată sursa principală de creștere la nivel european, dar și mijloc de intensificare a coeziunii sociale, egalității de șanse și creșterii adaptabilității forței de muncă și a antreprenorilor la schimbările economice. Alocarea bugetară este de 68 de miliarde, care merg la dezvoltarea diferitelor forme de educație vocațională și instruire, reforme structurale pe piața forței de muncă și la grupurile care se confruntă cu probleme specifice, mai ales la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
oportunitățile educaționale și economice oferite de Ausleigh, În special de programele de modernizare a Austro-Ungariei. Mai mulți români decât oricând au reușit să aibă acces la nivelurile de educație gimnazial și liceal, unii chiar În școli românești particulare, Înființate de antreprenori sau ocupanți de profesii prosperi. În această perioadă, vitalitatea economică a populației românești a crescut suficient Încât să permită dezvoltarea puternică a vieții culturale sub auspiciile unei instituții finanțate din fonduri private care avea să devină sufletul mișcării naționaliste române
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intelectuali să poată accede la conducerea țării. În alte țări ale Europei Occidentale (În special În cadrul grupurilor de veterani din Franța și Germania), astfel de revendicări Încercau, de obicei, să restabilească poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea de Mâine se raportau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor, și nu către oamenii de afaceri sau către membrii unui anumit grup profesional. Procedând astfel, ei evitau confruntarea cu una dintre sursele importante de anxietate din societatea românească, dar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar, paradoxal, ei au văzut în asta o întărire a raporturilor capitaliste de producție. Dimpotrivă, alții au pretins că schimbările în compoziția clasei capitaliste au dat naștere unei mici elite de capitaliști financiari ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
originile în istorie. După Stanworth și Giddens (1974), evoluția configurației elitelor din Marea Britanie nu poate fi înțeleasă decât pe fondul dezvoltării industriale din secolului al XIX-lea. Dintre toate țările europene, Marea Britanie s-a angajat prima pe calea industrializării. Totuși, antreprenorul sau directorul întreprinderii nu avea un statut particular în sine. Din acest punct de vedere, evoluția socială britanică se deosebește de cele două cazuri extreme între care se situează. Încă nu se crease „o etică a afacerilor”, în care succesul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Germania de Est arată că, după prăbușirea regimurilor de democrație populară, un număr important de foști membri ai nomenclaturii au intrat foarte repede în posesia unor titluri de proprietate și s-au transformat în antreprenori capitaliști. Când vechile cadre ale regimurilor comuniste s-au transformat în capitaliști prin dobândirea titlurilor de proprietate, ei și-au însușit fără prea multe probleme ideologia liberală a supremației forțelor de piață. Pentru elitele economice (managerii întreprinderilor de stat în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a pământului sau economiile și, de pe altă parte, acțiunile de antreprenoriat. Aceste două categorii de indivizi, scrie Pareto, sunt, în general, confundate în limbajul curent cu numele de capitaliști, și unii, și alții având interese uneori foarte diferite. Într-adevăr, antreprenorul are tot interesul ca veniturile din economii și din capitalurile alocate să fie minime, iar prețul bunurilor produse de el să fie cât mai mare posibil. Dimpotrivă, deținătorul de economii sau al rentei are interes ca prețurile mărfurilor să fie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al rentei are interes ca prețurile mărfurilor să fie cât mai mici posibil, iar venitul de pe urma economiilor să fie cât mai mare (Pareto, 1916, § 2231). Și din punct de vedere sociologic avem de-a face cu două tipuri sociale opuse. Antreprenorii sunt, în general, persoane cu spirit aventurier, deschiși noutății în toate domeniile; pentru ei, „instinctul combinațiilor” e foarte dezvoltat. Dimpotrivă, simplii posesori de economii sunt adesea persoane „liniștite, fricoase”; schimbarea nu-i entuziasmează, pentru că știu că ei sunt cei care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
între ideal și tipic îl conduce pe Pareto către o clasificare dihotomică mai generală. În categoria „speculatorilor”, el include toate persoanele „al căror venit este în mod esențial variabil și depinde de abilitatea lor de a găsi resurse de câștig”: antreprenori, deținători de acțiuni, speculanți din sectorul imobiliar sau la bursă, bancheri ce obțin profit din împrumuturi de stat și din camătă, dar și toate persoanele care depind de ei și obțin avantaje din operațiile lor (ibidem, § 2233). În categoria „rentierilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
empirice făcute în Ungaria, în Republica Cehă și în Germania de Est arată că similitudinea formațiilor cerute pentru a face carieră în Partid și pentru a accede la conducerea întreprinderilor este sursa principală a continuității păstrate. Numai că funcția de antreprenor (capitalist sau socialist) este larg tributară unei rețele sociale (Grabher și Stark, 1998, p. 64). De aceea, atunci când ei ocupă posturi de răspundere în noile întreprinderi private, cadrele vechiului regim sunt mai în măsură decât alții să se sprijine pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
medicația merge și singură. Memmius, orator, politician, retor, poet în momentele sale de inspirație, guvernator al Bitiniei, ginerele lui Sylla, mai întâi alăturat lui Pompei, apoi lui Cezar, nu se va vindeca de răutatea lui congenitală... Dedat fraudelor, oportunist, exilat, antreprenor în construcții lipsit de scrupule, nedemn de cadoul sublim al lui Lucrețiu, Memmius dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spectatori, membrii pasivi ai colectivităților. Distincția este susținută de câteva lucrări de referință în domeniu, precum cele ale lui Popkin (1977) sau Oliver, Marwell și Teixeira (1985). Cei care îndeplinesc roluri de lideri, denumiți de Frohlich, Oppenheimer și Young (1971) antreprenori politici, sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității prin contribuția la mecanismele de atribuire colectivă, prin organizarea acțiunii colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al., 1991; 1993; Blanchard, 1997). În această viziune, schimbarea de sistem constă într-o simplă resetare a economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei de piață. Întreprinderile ar fi urmat să se adapteze competiției, inițiativele spontane ale antreprenorilor ar fi dus la exploatarea noilor oportunități pentru activități economice și formarea piețelor. În plus, controlul birocratic asupra economiei ar fi urmat să fie eliminat dintr-o dată și, împreună, toate aceste măsuri ar fi făcut ireversibilă schimbarea de sistem înainte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
producție (Levy, 1988, pp. 662-663). Tot la capitolul explicațiilor economice se referă și modelul grupurilor de interese intens folosit în perioada interbelică și în timpul „războiului rece”. Potrivit acestui model, producătorii de armament și cei care profită din finanțarea lor, concesionari, antreprenori și investitori, se află în spatele acțiunilor diplomatice și propagandei care legitimează și, în final, conduce la declanșarea războiului (Wright, 1938, p. 462). Deoarece activitatea „industriilor de război” crește semnificativ în cazul unui conflict armat, sporind și profiturile industriașilor (Bernstein, 1940
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
existe școli pentru copiii emigranților compatibile atât cu cultura țării-gazdă, cât și cu cultura românească, pentru a ușura (motiva) reîntoarcerea în țară”. Au apărut elemente de coagulare a intereselor comunităților românești din străinătate ca: Liga studenților români din străinătate, Liga antreprenorilor români etc. Se propune ca, anual, la inițiativa Guvernului României, să aibă loc un eveniment la care să participe vârfurile diasporei pentru un schimb reciproc de vederi. Camera Germană de Industrie și Comerț a organizat la Berlin o conferință cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
distincția între factorii legați de oferta de muncă - de ce „preferă” femeile anumite tipuri de profesii/ocupații (cele cu un program flexibil sau cele care permit perioade de întreruperi necesare creșterii copiilor) - și factorii legați de cererea de muncă - de ce „preferă” antreprenorii, în cazul unor ocupații, să angajeze doar bărbați sau doar femei și de ce apar diferențe între femei și bărbați la nivel de oportunități în promovarea și dezvoltarea carierei în cadrul organizațiilor. Teoriile care aduc lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de sex pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a fost reliefată și de o serie de anchete (perioada 1992 - 1993) în organizații ale unor țări cu economie în tranziție (Bulgaria, Cehia, Ungaria și Slovenia) și a altora în curs de dezvoltare (India, Cipru, Sri Lanka și Ghana). Mulți din antreprenorii chestionați au afirmat că genul persoanei afectează în mare măsură deciziile de angajare și promovare (Paukert, 1995 apud. Anker, 1997). În condițiile intensificării competiției la nivel mondial, utilizarea eficientă a tuturor resurselor devine esențială. Acțiunile de reducere a segregării ocupaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
activității prestate, timpul necesar urmării unor forme de pregătire, dificultățile întâmpinate în achiziționarea deprinderilor și abilităților utile, pot fi motive care stau la baza hotărârii unei persoane cu nevoi speciale de a achiziționa educație și instruire suplimentare. De cele mai multe ori, antreprenorii nu vor angaja un muncitor dacă beneficiile acestei acțiuni nu sunt cel puțin egale cu costurile ce le implică (la care se adaugă și cele adiționale - facilitățile create la locul de muncă, asigurare medicală, de viață, pensie, ș.a.). Un individ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]